Sunteți pe pagina 1din 13

Socializarea de-a lungul

vieții
Badea Bianca
Ababei-Dima Alexandru
Grupa 101
CE ESTE SOCIALIZAREA?
 SOCIALIZAREA reprezintă procesul prin care
copilul neajutorat devine treptat o persoană conștientă
de sine, inteligentă, integrată în tipul de cultură in care
s-a nascut. Chiar si nou-născutul are necesități sau
exigențe care afectează comportamentul celor
responsabili cu grija sa: de la naștere, copilul este o
ființă activă.
Animalele aflate la baza inferioară a scării
evoluționiste, cum ar fi majoritatea speciilor de
insecte, sunt capabile să se apere singur la foarte
scurtă vreme după naștere, cu ajutor foarte puțin sau
deloc din partea adulților. Spre deosebire de acestea,
ființele umane la naștere nu se pot descurca singure
decât în jurul vârstei de 4-5 ani.
Procesul de socializare
 Formarea personalității este rezultatul unui proces complex de
socializare, în care interacționează factorii personali, de mediu și
culturali.
 Procesul de socializare a format obiectul a numeroase analize
științifice, care au urmărit să pună în evidență factorii determinați,
agenții de socializare, mecanismele prin care aceasta se realizează.
Complexitatea domeniului de studiu a condus la formularea unor
teorii diferite ale socializării, dintre care mai importante sunt:
teoriile învățării și teoriile dezvoltării cognitive.
Teoria învățării
Învățarea este o modificare permanentă a comportamentului,
care rezultă din experiențele pe care le acumulează individul.
Ea se realizează în familie, dinspre grupurile pereche, la școală,
la locul de muncă, prin mijloace de comunicare de masă. Prin
învățare, individul se adaptează noilor condiții, iar
comportamentul său devine flexibil, Învățarea este cumulativă
și reevaluativă: la achizițiile vechi se adaugă cele noi, iar unele
dintre cunoștințele vechi sunt reevaluate, modificate sau
abandonate din perspectiva noil achiziții.
Teoriile dezvoltării cognitive
 Jan Piaget distinge patru etape în dezvoltarea cognitivă a copilului. În prima
etapă ,senzorimotorie, pe care o plasează în perioada de la naștere până la
vârsta de doi ani, copilul descoperă relațiile dintre senzațiile sale și
comportamentul motor. Etapa a doua, preoperațională (între doi și șase ani)
este predominant reprezentațională. Acum copilul și reprezintă lucrurile în
mintea sa. Etapa treia etapă sau concret operațională (6-12 ani) introduce
principiul conservării. Copilul învață că o cantitate dată nu se schimbă chiar
dacă înfațisarea se modifică. În etapa a patra sau formal operațională (de la
vârsta de 12 ani până la vârsta de adult), adolescentul devine capabil să
găndească logic, să opereze cu raționamente abstracte și ipotetice.
 Pe parcursul vieții, dezvoltarea individului trece prin mai multe
perioade ce se succed, fiecare dintre ele având caracteristici
individuale.
Copilăria este vârsta naivității, a inocenței, a jocului.
Adolescența este caracterizată de emoții puternice, de cele mai multe
ori contradictorii, de experiența primei iubiri.
Tinerețea înseamnă acțiune energie, entuziasm, încrederea că toată
lumea poate fi schimbată, dar și de naivitate.
Maturitatea aduce echilibrul, responsabilitate, grija față de copii și de
familie, dar și acumulări pe toate planurile.
Bătrânețea dincolo de înțelepciune, liniște, experiență și dragostea față
de nepoți, însemna uneori și dezamăgire, singurătate și suferință.
De-a lungul vieţii sale, omul parcurge următoarele tipuri de socializare:
→Socializarea primară:
-se realizează la vârsta copilăriei;
-reprezintă prima etapă a socializării;
- este profund afectivă;
-reprezintă un proces de transformare a copiilor în adevărate ființe umane,
sociale prin învățarea valorilor de baza, prin pregătire și limbaj.
→Socializarea secundară:
-se manifestă ca proces de învățare a normelor și valorilor altor instanțe de
socializare ( școala, grupuri de prieteni, grupul de adulți, etc);
-este orientată către neutralitate afectivă.
→Socializarea anticipativă:
-implică învățarea valorilor, credințelor și comportamentelor unui grup
căruia persoana nu îi aparține în prezent, dar la care aderă;
→Socializarea concordantă:
-se desfăşoară sub influenţa modelului cultural – normativ admis, dezirabil într-
o societate; - -se face în concordanţă cu
normele recunoscute ale unei anumite societăţi, deci este impusă de mediul în care
locuim.
→Socializarea discordantă:
– se realizează în grupuri marginale, prin interiorizarea unor altfel de valori;
- e manifestată de anumite grupuri periferice aflate în conflict cu normele
sociale recunoscute sau de anumite categorii de vârstă (de exemplu – adolescenţi) care vor
să iasă în evidenţă.
→Resocializarea:
-se referă la învățarea unui noi set de valori, credințe și comportamente care
sunt diferite de cele anterioare;

-presupune că o persoană trebuie să se dezvețe de ce este vechi și să invețe


ce este nou.
Agenții socializării
1.Familia este nu numai locul în care copilul se naște și trăiește prima perioadă din viață,
dar și principalul agent al socializării. În socializarea realizată la nivelul familiei un rol
important îl are imitația.

2.Grupurile pereche formate din persoane care au aproximativ aceeași vârstă se


manifestă ca agenți de socializare puternici mai ales în perioada copilăriei și adolescenței.
Grupurile pereche le oferă copiilor posibilitatea să se manifeste independent, în afara
controlului părinților. Spontaneitatea copiilor, limitată ori cenzurată de adulți sau
autocenzurată, se exprimă liber în absența adulților.

3.Școala este un agent socializator complex, care oferă atât informații, calificări, cât și
un întreg climat valoric și normativ, formal și informal. Elevii și studenții învață nu numai
din cele reprezentate de profesori, dar și din interacțiunea cu ceilalți elevi și studenți, din
comportamentul afectiv al profesorilor, din modul de organizare a școlii.
Bibliografie
1. Lucrarea” Sociologie generala” de Ioan Mihailescu pag.
87;88;89;90
2. Lucrarea “Sociologie” de Lazar Vlasceanu; editura Polirom 2011
pag. 50;51;52
3. ,,Sociologie” de Anthony Giddens, editura All, pag. 33->52
4. https://www.slideshare.net/mobile/GrdinariIrina/socializarea-dea-lu
ngul-vieii
5. https://acedtraduceri.ro/ce-stim-despre-socializare/

S-ar putea să vă placă și