Sunteți pe pagina 1din 20

OPERAȚIA DE

CEZARIANĂ

C O O R D O N AT O R : D R . I S A M A L J A S H I
Operația de cezariană

Reprezintă nașterea chirurgicală a unui copil printr-o


incizie la nivelul abdomenului și uterului mamei.
Incizia este făcută la nivelul abdomenului inferior,
deasupra zonei pubiane (transvers) sau în anumite situații,
sub forma unei linii ce unește ombilicul cu zona pubiană.
Când se indică operația de cezariană?
(Cezariana planificată)

Atunci când gravida are probleme cu coloana vertebrală,


probleme cardiace sau miopie avansată
Există diagnosticul de placentă praevia (placenta se află
situată prea jos în uter și este un obstacol pentru nașterea
naturală)
Gravida a mai suferit o operație de cezariană
Gravida are bazinul strâmt, iar în timpul nașterii vaginale
copilul ar putea suferi traume
Când se indică operația de cezariană?
(Cezariana planificată)

Prematuritate, prolabarea cordonului ombilical


Există anaomalii fetale
Fătul nu s-a întors cu capul în jos
TA a mamei crește peste normal (preeclampsie)
Sarcină gemelară, sarcină cu tripleți sau mai mulți feți
Gravida are DZ preexistent sau gestațional (datorită
macrosomiei fetale)
Cezariana neplanificată

Multe din operațiile de cezariană sunt


practicate în urgență cand apar probleme
materno-fetale sau când apar complicații
înainte sau în timpul travaliului. Aceste
situații sunt următoarele :
 Suferință fetală ( frecvența cardiacă
foarte scăzută sau foarte rapidă )
 Placenta abruptio ( separarea prematură a
placentei de peretele uterin ), ce poate
duce la o sângerare excesivă (hemoragie)
și scăderea rezervelor de oxigen ale
fătului
Cezariana neplanificată
 Probleme ce tin de cordonul ombilical și
care pot reduce sau aboli fluxul de sânge
către făt, ca atunci când cordonul
ombilical se torsionează sau atunci când
acesta alunecă în vagin înaintea fătului,
fătul angajându-se spre vagin presând
cordonul ombilical
 Travaliu prelungit și dificil (distocia)
 Travaliu oprit din evoluție ( insuficiență
de progresie )
 Disproporție cefalopelvină, adică o
combinație între un făt cu cap foarte
mare și o mamă cu un pelvis îngust.
Această situație fiind legată de oprirea
din evoluție sau de distocie.
Pregătirea pentru operația de cezariană

În cazul operațiilor cezariene planificate pregătirea


operatorie este foarte importantă pentru ca aceasta poate
influența evoluția ulterioară a vindecării.
Toaleta generală înainte de operație (duș) insistând asupra
zonei operatorii, poate scădea semnificativ rata
complicațiilor infecțioase în perioada postoperatorie.
Zona pubiană va fi rasă, iar zonele pubiană și abdominală
vor fi spalate cu un săpun antibacterian.
Pregătirea pentru operația de cezariană

Postul alimentar cu 6 ore înainte de intervenția planificată


este necesar pentru a preveni reacțiile normale ale
organismului în timpul anesteziei (greață și vărsături).
Postul lichidelor cu 4-5 ore înainte de intervenția
chirurgicală.
Pacienta va avea brațele legate de masa de operație pentru
propria siguranță, iar un câmp operator va fi așezat de-a
lungul toracelui acesteia.
Un tub subțire intravenos va fi introdus la nivelul
antebrațului sau a mâinii pacientei, prin acesa este posibil
să se introducă un sedativ care va ajuta femeia să se
relaxeze.
Pregătirea pentru operația de cezariană

O sondă vezicală este introdusă în uretră pentru a ajuta


pacienta să urineze în timpul și după intervenția
chirurgicală, sonda va fi menținută timp de 16-24 ore.
Zona de incizie poate fi acoperită cu o folie de plastic
adezivă sau cu un câmp operator în vederea protejării arii.
 Înainte, în timpul și după operația cezariană pacientei ii
vor fi monitorizate strict tensiunea arterială, ritmul și
frecvența cardiacă precum și saturația oxigenului în sânge.

Consultul anestezic trebuie făcut cu 24 ore înaintea


intervenției chirurgicale planificate.
Anestezia

 În calitate de anestezic se utilizează anestezia epidurală, anestezia spinală și


anestezia generală.
 Anestezia epidurală și spinală implică introducerea unei mici cantități de
agenți anestezici în zona coloanei vertebrale, prin care trec nervii senzoriali ai
părții inferioare a corpului. În timpul intervenției pacienta va fi conștientă sau
într-o stare de somn ușor, dar nu va simți durerea de la nivelul pieptului în jos.
Anestezia
 Anestezia generală constă în
administrarea intravenos a unor
medicamente speciale, care o
cufundă pe pacientă într-un somn
adânc și elimină totalmente orice
durere și orice amintiri din timpul
intervenției chirurgicale.
 Înainte de operație pacientei i se va
monta o branulă cu o perfuzie cu
soluție de ser fiziologic pentru a
preveni scăderea tensiunii arteriale
după momentul anesteziei. În
cazuri selecționate se administrază
profilactic un antibiotic
preoperator pentru scăderea
riscului de infecție.
Tehnica operatorie
 Cea mai utilizată tehnică operatorie este
incizia orizontală cu o lungime de 10-12 cm
în porțiunea inferioară a abdomenului
deasupra osului pubian.
 Mușchii drepți abdominali nu se secționează
ci se depărtează ajungându-se în cavitatea
abdominală. Peretele uterului se secționează
cu incizie orizontală în partea inferioară a
uterului. Incizia orizontală este mult mai
sigură în cazul în care femeia, în viitor, ar
vrea să mai aibă copii.
 Incizia uterină verticală este aplicată în
cazul sarcinii gemelare și în cazul fixării
greșite a placentei. O incizie verticală este
asociată cu un risc mai mare de ruptură
uterină în timpul unei sarcini sau nașterii
ulterioare.
Tehnica operatorie
 Urmează extragerea fătului prin secțiunea creată, manevra ajutată de apăsarea efectuată
pe abdomenul matern. După extracția copilului, în funcție de starea acestuia, cordonul
ombilical se secționează după aproximativ 1 minut pentru a permite transferul sângelui
placentar către făt.
 După secționarea cordonului ombilical se extrag placenta și membranele fetale.
 Ulterior, uterul se contractă cu ajutorul medicamentelor administrate în acest scop.
 Se practică ulterior sutura, cu material resorbabil, a uterului, peretelui abdominal și
tegumentului. Firele resorbabile au un efect cosmetic superior dar și avantajul ca nu mai
necesită extragerea firelor de sutură.
Tehnica operatorie

Durata totală a operației cezariene este de aproximativ 30-


45 minute.
La finalizarea intervenției chirurgicale, femeia este
transferată în secția de terapie intensivă, unde poate să se
afle câteva ore sau o zi întreagă, până la dispariția acțiunii
anesteziei.
După pacienta este transferată într-un salon cu regim
general.
Perioada postoperatorie
După operația de cezariană pacienta este monitorizată atent
pentru următoarele 24 ore în vederea prevenției complicațiilor.
Pacienta va fi monitorizată în sectia de terapie intensivă.
Pacienta va primi medicație antialgică (contra durerii).
În urmatoarea zi, se va extrage sonda urinară și pacienta este
încurajată sa-și reia mersul obisnuit si alimentatia, fiind
transferata intr-un salon sau rezerva.
Mersul poate ajuta eliberarea gazelor acumulate în abdomen.
Deobicei mobilizarea este deranjată, dar durerea se va reduce
treptat la cateva zile după intervenția chirurgicală.
Perioada postoperatorie
 Pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice pacientele primesc o injecție zilnică cu
heparină
 Zilnic se face toaleta plagii cu soluții dezinfectante și se aplică după uscare, soluție
Betadine, de 2-3ori/zi
 Incizia abdominală se vindecă în medie în aproximativ 4 săptămâni și este foarte posibil
ca pacienta să prezinte dureri în zona respectivă până la un an postoperator.
 După operaţie, uterul se contractă rapid, iar incizia de pe el se vindecă. Vindecarea deplină
a cicatricei de pe uter se efectuează, aproximativ, timp de 6 luni.
Perioada postoperatorie
 În primele 10-15 zile după operaţie, în
regiunea suturii poate fi simţită durerea acută
intensă. Pielea din jurul suturii poate fi dură,
înroşită şi uşor dureroasă la presiune.
 În primele luni cicatricea are o culoare violet
închisă, dar apoi începe să se estompeze şi,
peste 1-2 ani după operaţie, aceasta devine
practic invizibilă pe fundalul pielii.
 Durata de spitalizare este în general de 3-5 zile
de la operație, în funcție de cum a decurs
operația, de cum se simte pacienta și de
condițiile pe care le poate oferi unitatea
medicală în care a fost efectuată intervenția
chirurgicală.
 După 14 zile de la intervenția chirurgicală,
pacienta va trebui sa revină la spital pentru ca
medicul să examineze rana post-operatorie.
Concluzii
 Pacientele care au născut inițial prin operație de cezariană ar trebui evaluate
periodic și înaintea planificării unei alte sarcini, dar și pe parcursul sarcinii, iar
în condițiile în care tranșa uterină este integrată, nașterea se poate desfășura pe
cale vaginală, acest tip de naștere fiind unul cu riscuri mult mai reduse.
 Nașterile prin cezariană sunt într-o continuă creștere și de aceea, cred că este
necesară o analiză atentă a indicațiilor de operație cezariană și determinarea
unor soluții pentru reducerea numărului de astfel de operații.
Vă mulțumim !

Proiect realizat de :
Furcilă Adelina Loredana
Stoica Tiberiu Costin