Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STIINTIFICĂ
PENTRU OBTINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC :
PROF. UNIV. DR. SONIA IGNAT AUTOR:
CRISTINA LAURA
CULTIVAREA
CREATIVITĂTII GÂNDIRII
ELEVILOR PRIN
ACTIVITĂTILE DE
REZOLVARE SI
COMPUNERE DE
PROBLEME
“Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o
făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să
lumineze cu lumină proprie” (Plutarh)
“…Copilul râde:
Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!
Tânărul cântă:
Jocul și înțelepciunea mea e iubirea!
Bătrânul tace:
Iubirea și jocul meu e
înțelepciunea!”
ARGUMENT
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
I. CONSIDERATII TEORETICE
Acest capitol cuprinde o caracterizare sumară a învăţământului primar
în structura sistemului de învăţământ public, o definire a termenilor de
ideal, scop, obiective din punctul de vedere al proceselor educaţionale.
Consider că este important ca învăţătorul să respecte valoarea “formativă”
a matematicii şi să prezinte elevilor aceste noţiuni la nivelul
particularităţilor psihice de înţelegere.
Prin învăţarea matematicii se cultivă o serie de atitudini: de a gândi
personal şi activ, de a folosi analogii, de a analiza o problemă etc. De
asemenea se formează şi o serie de aptitudini pentru matematică:
capacitatea de a percepe selectiv, capacitatea de a trece de la aspectul
diferenţial la cel integral sau invers, plurivalenţa gândirii, capacitatea de a
depune un efort concentrat.
Cu ”echipamentul” pe care îl oferă clasele primare, elevul face întreaga
“călătorie” în domeniul acestei ştiinţe. De aceea, asigurarea succesului în
învăţarea matematicii de către toţi elevii nu este un deziderat, ci un
imperativ.
II. CULTIVAREA CREATIVITĂTII GÂNDIRII
ELEVILOR PRIN ACTIVITĂTILE DE
REZOLVARE SI COMPUNERE DE
PROBLEME
Matematica participă cu mijloace proprii la modelarea personalităţii atât sub
aspect intelectual cât şi sub aspect estetic şi moral.
Gândirea creatoare se dezvoltă în mod deosebit prin rezolvarea unor probleme care
solicită strategii atipice, inventate şi prin compunerea de probleme. O problemă este sau
nu creativă, în funcţie de vârsta, experienţa şi capacitatea intelectuală a elevului.
Compunerea de probleme reprezintă o treaptă superioară de dezvoltare a gândirii
creatoare, de legare a teoriei de practică. Pentru ca elevul să elaboreze textul unei
probleme este necesar să găsească împrejurările corespunzătoare, să-şi imagineze
acţiunea, să aleagă datele numerice în concordanţă cu realitatea, să stabilească soluţii
aritmetice corespunzătoare între informaţiile date şi să formuleze întrebarea problemei.
Într-un sens mai larg, creativitatea este combinată cu capacitatea gândirii umane de a găsi
metode, soluții, idei noi.
La nivelul copiilor din ciclul primar, orice rezolvare de situații problematice constituie în
același timp o manifestare a creativității gândirii lor. Principala caracteristică a gândirii
creative la elevi este noutatea sau originalitatea soluției găsite, a ideii emise.
III. METODOLOGIA CERCETĂRII
IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Având în vedere caracterul constatativ – ameliorativ al cercetării,
IPOTEZELE călăuzitoare au fost:
1. Dacă se utilizează în mod frecvent metode activ-participative în cadrul
activităților cu elevii din învățământul primar se stimulează dezvoltarea
capacităților creative ale acestora.
2. Dacă se asigură un climat favorabil unei conlucrări fructuoase elevi –
învățător, se realizează o participare activă, conștientă și creativă a elevilor la
activitățile instrucționale.
3. Dacă elevii au cunoștințe, priceperi și abilități solide într-un domeniu, pot
îndeplini în mod creativ sarcini ce solicită utilizarea acestora într-o viziune cu
totul deosebită.
4. Dacă în activitățile cu elevii se utilizează în mod curent metode de învățare
prin colaborare, se stimulează dorința de a învăța, curiozitatea și inițiativa de
acțiune creând condiții propice pentru dezvoltarea creativității acestora.
OBIECTIVE ALE
CERCETARII:
În conformitate cu tema lucrării și cu obiectivele călăuzitoare, s-au stabilit
urmatoarele OBIECTIVE ALE CERCETĂRII:
- identificarea unor strategii eficiente de stimulare a potentialului creativ al elevilor și
de învățare creativă;
- surprinderea influenței climatului psiho-social favorabil manifestării inițiativei, prin
valorificarea adecvată a interacțiunilor dintre participanții la activitatea de învățare;
- cunoașterea influenței evaluării și recompensării atât a rezultatelor activității, cât și a
conținutului, calității și a originalității procesului învățării;
- determinarea creșterii nivelului performanței școlare prin dezvoltarea și implicarea
forței eului copilului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale,
prin participare activă și creativă la propria formare;
evidențierea rolului stimulării și valorificării imaginației creatoare în cultivarea unui
stil de gândire divergent, creativ;
Însușirea și exersarea unor roluri și statute sociale de către elevi.
În activitățile de compunere și de rezolvare a problemelor de matematică cu elevii
mei, am ținut cont de faptul că, aflându-se la o vârstă mică, problemele trebuie să
”îmbrace” forma întâmplărilor reale la care sunt puși să participe.
PARTEA DE FINAL A LUCRARII
Cuprinde concluziile desprinse și anexele în care am
prezentat: