LUCRARE METODICO-

STIINTIFICĂ
PENTRU OBTINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC :
PROF. UNIV. DR. SONIA IGNAT AUTOR:
CRISTINA LAURA
 CULTIVAREA
CREATIVITĂTII GÂNDIRII
ELEVILOR PRIN
ACTIVITĂTILE DE
REZOLVARE SI
COMPUNERE DE
PROBLEME
 “Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o
făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să
lumineze cu lumină proprie” (Plutarh)

“…Copilul râde:
Înțelepciunea și iubirea mea e jocul!
Tânărul cântă:
Jocul și înțelepciunea mea e iubirea!
Bătrânul tace:
Iubirea și jocul meu e
înțelepciunea!”

<<Trei fete, Poemele luminii

Lucian Blaga>>
MOTIVAREA ALEGERII
TEMEI
In epoca actuală ritmul alert al dezvoltării și competiției în toate domeniile de
activitate impune să gândim repede și bine, iar afirmația că “ este nevoie de matematică”
este insuficientă. Am putea spune că fără matematică “ nu se poate trăi”!
Prezenta temă a lucrării este o provocare spre autoperfecționare, spre valorificarea
valențelor formative ale problemelor matematice. Activitatea de rezolvare şi compunere a
problemelor oferă terenul cel mai fertil din domeniul activităţilor matematice pentru
cultivarea şi educarea creativităţii şi a inventivităţii. Diferenţa dintre a învăţa rezolvarea
unei probleme şi „a şti” să rezolvi o problemă nouă înseamnă, în esenţă, creativitatea, dar
de niveluri diferite. Compunerea de probleme în clasele primare poate constitui o premisă
reală şi eficientă pentru o viitoare muncă de cercetare pentru activitatea ulterioară de
creaţie şi cu certitudine, o modalitate sigură de sporire a rolului formativ al
învăţământului matematic din ciclul primar în strânsă corelaţie cu celelalte discipline de
învăţământ.
Îmi doresc să le cultiv elevilor mei interesul pentru știință, mai cu seamă matematică, să
le stimulez efortul propriu, munca în grup, să le dezvolt gândirea logică și creatoare.
 PREZENTAREA GENERALĂ A
LUCRĂRII
LUCRAREA ESTE STRUCTURATA IN TREI CAPITOLE, DUPA CUM
URMEAZA:

ARGUMENT

 CAPITOLUL I- Considerații teoretice

 CAPITOLUL II- Cultivarea creativității gândirii elevilor prin activitățile de

rezolvare și compunere de probleme

 CAPITOLUL III- Metodologia cercetării

 CONCLUZII

 BIBLIOGRAFIE

 ANEXE
I. CONSIDERATII TEORETICE
Acest capitol cuprinde o caracterizare sumară a învăţământului primar
în structura sistemului de învăţământ public, o definire a termenilor de
ideal, scop, obiective din punctul de vedere al proceselor educaţionale.
Consider că este important ca învăţătorul să respecte valoarea “formativă”
a matematicii şi să prezinte elevilor aceste noţiuni la nivelul
particularităţilor psihice de înţelegere.
Prin învăţarea matematicii se cultivă o serie de atitudini: de a gândi
personal şi activ, de a folosi analogii, de a analiza o problemă etc. De
asemenea se formează şi o serie de aptitudini pentru matematică:
capacitatea de a percepe selectiv, capacitatea de a trece de la aspectul
diferenţial la cel integral sau invers, plurivalenţa gândirii, capacitatea de a
depune un efort concentrat.
Cu ”echipamentul” pe care îl oferă clasele primare, elevul face întreaga
“călătorie” în domeniul acestei ştiinţe. De aceea, asigurarea succesului în
învăţarea matematicii de către toţi elevii nu este un deziderat, ci un
imperativ.
 II. CULTIVAREA CREATIVITĂTII GÂNDIRII
ELEVILOR PRIN ACTIVITĂTILE DE
REZOLVARE SI COMPUNERE DE
PROBLEME
 Matematica participă cu mijloace proprii la modelarea personalităţii atât sub
aspect intelectual cât şi sub aspect estetic şi moral.
 Gândirea creatoare se dezvoltă în mod deosebit prin rezolvarea unor probleme care
solicită strategii atipice, inventate şi prin compunerea de probleme. O problemă este sau
nu creativă, în funcţie de vârsta, experienţa şi capacitatea intelectuală a elevului.
Compunerea de probleme reprezintă o treaptă superioară de dezvoltare a gândirii
creatoare, de legare a teoriei de practică. Pentru ca elevul să elaboreze textul unei
probleme este necesar să găsească împrejurările corespunzătoare, să-şi imagineze
acţiunea, să aleagă datele numerice în concordanţă cu realitatea, să stabilească soluţii
aritmetice corespunzătoare între informaţiile date şi să formuleze întrebarea problemei.
Într-un sens mai larg, creativitatea este combinată cu capacitatea gândirii umane de a găsi
metode, soluții, idei noi.
 La nivelul copiilor din ciclul primar, orice rezolvare de situații problematice constituie în
același timp o manifestare a creativității gândirii lor. Principala caracteristică a gândirii
creative la elevi este noutatea sau originalitatea soluției găsite, a ideii emise.
 III. METODOLOGIA CERCETĂRII
IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Având în vedere caracterul constatativ – ameliorativ al cercetării,
IPOTEZELE călăuzitoare au fost:
1. Dacă se utilizează în mod frecvent metode activ-participative în cadrul
activităților cu elevii din învățământul primar se stimulează dezvoltarea
capacităților creative ale acestora.
2. Dacă se asigură un climat favorabil unei conlucrări fructuoase elevi –
învățător, se realizează o participare activă, conștientă și creativă a elevilor la
activitățile instrucționale.
3. Dacă elevii au cunoștințe, priceperi și abilități solide într-un domeniu, pot
îndeplini în mod creativ sarcini ce solicită utilizarea acestora într-o viziune cu
totul deosebită.
4. Dacă în activitățile cu elevii se utilizează în mod curent metode de învățare
prin colaborare, se stimulează dorința de a învăța, curiozitatea și inițiativa de
acțiune creând condiții propice pentru dezvoltarea creativității acestora.
OBIECTIVE ALE
CERCETARII:
În conformitate cu tema lucrării și cu obiectivele călăuzitoare, s-au stabilit
urmatoarele OBIECTIVE ALE CERCETĂRII:
- identificarea unor strategii eficiente de stimulare a potentialului creativ al elevilor și
de învățare creativă;
- surprinderea influenței climatului psiho-social favorabil manifestării inițiativei, prin
valorificarea adecvată a interacțiunilor dintre participanții la activitatea de învățare;
- cunoașterea influenței evaluării și recompensării atât a rezultatelor activității, cât și a
conținutului, calității și a originalității procesului învățării;
- determinarea creșterii nivelului performanței școlare prin dezvoltarea și implicarea
forței eului copilului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale,
prin participare activă și creativă la propria formare;
evidențierea rolului stimulării și valorificării imaginației creatoare în cultivarea unui
stil de gândire divergent, creativ;
Însușirea și exersarea unor roluri și statute sociale de către elevi.
În activitățile de compunere și de rezolvare a problemelor de matematică cu elevii
mei, am ținut cont de faptul că, aflându-se la o vârstă mică, problemele trebuie să
”îmbrace” forma întâmplărilor reale la care sunt puși să participe.
PARTEA DE FINAL A LUCRARII
Cuprinde concluziile desprinse și anexele în care am
prezentat:

- proiecte didactice pentru învățământul primar;

- fișe de lucru,
- bibliografia care m-a ajutat la întocmirea acestei lucrări.
 O concluzie importantă la care am ajuns este că mintea
copilului de şase/zece ani poate explora fenomene
matematice complexe şi în această etapă de şcolaritate este
momentul optim să fie stimulată capacitatea imagistică a
copilului, să fie utilizate deosebita receptivitate,
disponibilitate şi flexibilitate a gândirii creative.
Aparenta lejeritate în privinţa calculului aritmetic,
adusă de actualul curriculum lasă loc formării şi dezvoltării
gândirii copilului, deziderat realizabil și cu sprijinul jocului
didactic.
Deși matematica este o știință exactă, totuși elevii pot
participa cu interes la oră, putem dezvolta gândirea logică
la vârsta școlară mică prin intermediul jocului, alfel spus,
ne jucăm, calculăm și învățăm.
 Activitatea matematica implică efectul gândirii, in primul
rand al celei creative. In clasele primare se formează noțiunile
elementare cu care omul va lucra pe tot parcursul vieții,
noțiuni pe care se clădește intregul sistem de achiziții imperios
necesare. Este incontestabilă contribuția matematicii la
formarea unei gândiri logice, concrete si creative, la formarea
unor deprinderi de muncă, de ordine, de punctuație.
Compunerea
Compunereade deprobleme
problemeînînclasele
claseleprimare
primarepoate
poateconstitui
constituioo
premisă
premisă reală
reală șiși eficientă
eficientă pentru
pentru oo viitoare
viitoare muncă
muncă de de
cercetare,
cercetare, pentru
pentru activitatea
activitatea ulterioară
ulterioară dede creație
creație și,
și, cu
cu
certitudine,
certitudine,oomodalitate
modalitatesigură
sigurăde
desporire
sporireaarolului
roluluiformativ
formativ
alal învățământului
învățământului sistematic
sistematic din
din ciclul
ciclul primar,
primar, înîn stransă
stransă
corelație
corelațiecucucelelalte
celelaltediscipline
disciplinede
deînvățământ.
învățământ.