Sunteți pe pagina 1din 17

Stopul cardio-respirator

Semne de alarma sunt rareori sesizate:

 Paloare brusca sau cianoza accentuata


 Bradicardie severa (pana la 20 batai/min)
 Aritmii cardiace
 Tahicardie severa (peste 150 batai/min)
 Hipotensiune severa
 Insuficienta respiratorie acuta
 Stopul cardiac se poate instala si fara semne de alarma si este caracterizat prin:
 Pierderea constientei pacientului (coma)
 Absenta pulsului la a. carotida
 Apnee
 Midriaza
 Paloare accentuata sau cianoza
Resuscitarea cardio-respiratorie

 Cauzele stopului cardio-respirator:


 Hipoxemie
 Hipovolemie
 Tulburari de echilibru acido-bazic
 Dezechilibre ionice (K, Mg, Ca)
 Efecte adverse ale unor substante medicamentoase
 Embolie pulmonara
 Infarct miocardic acut, etc.
 Obiectivele medicului in cabinetul de medicina dentara sunt restabilirea, mentinerea si monitorizarea celor 2
functii vitale:
 Respiratia
 Circulatia
Metodele de resuscitare cardio-respiratorie

I. Asigurarea suportului vital de baza:


A. AIRWAY- asigurarea libertatii cailor aeriene superioare
B. BREATHING- respiratie artificiala
C. CIRCULATION- masaj cardiac extern
II. Asigurarea suportului vital avansat:
D. DRUGS- medicatie
E. ELECTRICITY- defibrilare elctrica
F. FLUIDS- perfuzii endovenoase
G. GANGE-CONTROL- monitorizarea functiilor vitale
H. HIPOTERMIE- resuscitare cerebrala
I. INTENSIVE CARE- asigurarea tratamentului prelungit dupa o resuscitare reusita
Suportul vital de baza

 La aparitia starii de inconstienta (lipsa de raspuns la stimuli), pacientul va fi asezat in decubit dorsal, pe un plan
dur( scaun stomatologic, podea) si se va incepe protocolul de resuscitare a suportului vital de baza(”ABC”), dupa ce
mai intai se solicita Ambulanta.
 Semne clinice de obstructie a cailor respiratorii:
 Dispnee
 Cianoza
 Tiraj
 Absenta curentului de aer la nivelul nasului sau gurii
 Anxietate
 Frica de moarte
”A”- Airway- eliberarea cailor aeriene
superioare(CAS)

 CAS trebuie eliberare cat mai rapid, deoarece obstructia respiratorie precipita adesea
stopul cardio-respirator.
 In practica stomatologica, riscul de obstructie accidentala a CAS, este favorizat de:
 Pozitia pacientului in scaunul stomatologic
 Riscul de proiectie in cavitatea orala si consecutiv in caile respiratorii a unor fragmente de
coroane dentare, dinti, ace de canal, comprese, cheaguri de sange
 Riscul de aspiratie accidentala a unui ac de seringa detasat in timpul efectuarii anesteziei.
Hiperextensia capului si ridicarea mandibulei

Sunt descrise trei manevre menite să elibereze CAS


obstruate prin căderea limbii, şi anume:
1. hiperextensie la nivelul articulaţiei atlanto-occipitale,
2. ridicarea mandibulei,
3. subluxaţia mandibulei.

 Corpii straini aflati in cavitatea orala sau orofaringe


vor fi indepartati manual sau cu ajutorul aspiratorului.
 Mentinerea libertatii cailor aeriene se face prin
introducerea unei pipe oro-faringiene Guedel, cu
scopul de sustinere a limbii si planseului bucal.
 Daca respiratia spontana nu se restabileste, se trece la
etapa urmatoare.
Subluxatia mandibulei
”B”-BREATHING- asigurarea respiratiei

 Semne clinice a stopului respirator:


 Absenta miscarilor respiratorii
 Absenta curentului de aer la expir
 Absenta sunetelor de respiratie

 Pentru a evalua respiratiile pacientului, medicul trebuie sa isi apropie urechea de cavitatea
orala si de fosele nazale, in timp ce efectueaza manevrele de mentinere a caii aeriene.
 Verifica daca pacientul respira:
 Priveste expansiunile toracelui (se urmaresc miscarile toracelui).
 Asculta zgomotele respiratorii (se asculta cu urechea pozitionata in dreptul gurii
pacientului).
 Simte fluxul de aer
Daca toracele nu se expansioneaza, si nu expira aerului, pacientul nu respira.
Se verifica libertatea cailor aeriene si se reevalueaza- nu trebuie sa dureze mai mult de 10 sec.
Daca respira normal :
 Se aseaza in pozitia de siguranta.
 Apel pentru ambulanta.
 Evaluare continua.
Daca nu respira:
 instituirea respiratiei/ventilatiei artificiale: respiratie ”gura la gura” sau ”gura la nas”- 10- 12
respiratii/ minut.
 daca ventilatia nu este suficienta (toracele nu se destinde), se verifica libertatea cailor aeriene, daca
nu sunt prezenti corpi straini in faringe;
 Daca obstructia persista, se vor aplica manevra HEIMLICH pentru eliberarea cailor aeriene
superioare de corpi straini aspirati sau cricotireotomia.
”C”- CIRCULATION- restabilirea circulatiei

 Se verifica pulsul la arterele mari:


 Puls perceptibil indica o circulatie eficienta- se va efectua doar ventilatie artificiala pana la reluarea
respiratiei spontane sau pana la sosirea Ambulantei (conectare la un aparat de respiratie asistata).
 Puls imperceptibil- indica stop cardiac- necesita masaj cardiac extern.
Salvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei si, cu coatele intinse, va efectua
compresia cu 4-5 cm a sternului. Dupa fiecare compresie, toracele trebuie sa revina la normal fara a
pierde contactul mainilor cu sternul; compresiile si decompresiile se continua cu o frecventa de
100/minut . Compresiile si decompresiile trebuie sa fie egale ca intervale de timp.
 Se combina compresiile toracice cu ventilatia artificiala.
 Dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si se penseaza nasul.
 Se executa 2 respiratii succesive.
 Se continua cu alternanta compresii/ respiratii 30: 2.
 Se intrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normal.
https://youtu.be/n7kqiAu2gC8
Eficienta masajului cardiac extern

 Se apreciaza prin:
 Perceperea pulsului la arterele mari
 Reducerea midriazei
 Imbunatatirea coloratiei tegumentelor si mucoaselor cu disparitia cianozei
 Reluarea starii de constienta
Complicatiile manevrelor de resuscitare

 Lezarea ficatului prin compresia toracica prea joasa


 Fracturi ale coastelor
 Rupturi ale altor organe interne
 Distensia gastrica cu regurgitatie si aspiratia continutului gastric

S-ar putea să vă placă și