ADOLESCE

NTA
14 - 18/20
ani
Dezvoltare fizică
 influenţa hormonală determină un puseu de creştere
(viteza de creștere este de 8-15 cm pe an);
 asimetrie în creşterea corpului (întâi cresc mâinile și
picioarele, apoi trunchiul; se modifică dimensiunea
maxilarelor, mandibula și fruntea devin mai proeminente,
dând aspectul de față în colțuri);
 expresia feţei precisă şi nuanţată;
 pofta de mâncare dezordonată şi selectivă - apar
tulburări de alimentație
- bulimie (preocuparea obsesivă față de greutate, prin episoade recurente de alimentare
exagerată însoțite de un sentiment de pierde a controlului și recurgerea abuzivă la vomă)
- anorexie (comportament orientat spre scăderea în greutate, o teamă intensă de a se îngrășa,
o percepție eronată a propriului corp și refuzul încăpățânat de a menține o greutate normală)

 incidenţa bolilor scade, dar creşte mortalitatea faţă de

perioada copilăriei (datorită suicidului, accidentelor de
mașină și tulburărilor de alimentație);
 Aspecte psihologice generale
 gândire abstractă (pot construi șiruri de raționamente fără a apela la suportul
concret), deductivă (tind să pornească de la general la particular în construcțiile
logice);
 intelectualizare intensă (preferința pentru anumite discipline, tendința de a medita
asupra aspectelor vieții, de a găsi principii personale de percepție a lumii și de
acțiune);
 dorinţă de afirmare personală (prin vestimenație, preferințe muzicale, de
socializare);
 autonomie (se manifestă dorința de protejare a spațiului personal, de a lua decizii
fără consultarea adulților);
 conştiinţa de sine, identitatea (formarea identității corporale, emoționale și
vocaționale);
 conflicte (în special cu adulții în fața cărora se simt neputincioși);
 agitaţie, impulsivitate, extravaganţe (date de modificările hormonale ce antrenează
stări afective intense);
 criza de originalitate (construcția identității se realizează prin experimentări diverse
ce pot sau nu să se potrivească trăsăturilor individuale → confuzie generală privind
cine sunt ei înșiși);
 grupul are influența cea mai mare asupra comportamentului, formării personalitatii;
Dezvoltarea identităţii
 Conceptul de sine – confuz datorită multitudinii rolurilor: elev, cu
prietenii, în relațiile sentimentale;

Sunt o fiinţă umană. Sunt o fată. Sunt o persoană.

Nu ştiu cine sunt. Sunt în zodia Săgetătorului. Sunt
ambiţioasă. Sunt foarte curioasă. Nu sunt individualistă.
Sunt singuratică. Sunt pentru democraţie. Sunt radicală.
Sunt conservatoare. Sunt atee. Sunt o persoană care nu
poate fi clasificată. De altfel, nici nu vreau să fiu
clasificată.

(o adolescentă de 17 ani răspunzând la întrebarea Cine sunt eu?)

 Identitatea corporală
 preocupare accentuată pentru aspectul fizic – oglinda
capătă noi funcții: de formare a imaginii corporale, corpul fiind
în permanentă schimbare; fac grimase, își zâmbesc în oglidă
→narcisism;
 dorinţa de ajustare a sinelui corporal – de retuș sau de
mascare a diferitelor impurități ale pielii sau alte aspecte; crește
interesul fetelor pentru machiaj;
 dezvoltarea identităţii sexuale – pe fundalul relațiilor
parentale și a stereotipurilor sociale referitoare la sex-rol;
- în cazul fetelor se poate face după modele tradiționale (în care femeia are rol în
special în creșterea copiilor și gospodărie) sau moderne (care acordă femeii aceleași
roluri sociale ca și bărbatului);
- băieții în care modelul parental are masculinitate redusă vor avea dificultăți în
formarea identității sexuale;
Identitatea emoţională
 disponibilitate afectivă largă, încărcată de aspiraţii ideale,
neconforme cu realitatea – scriu poezii în care cred, își impun
anumite principii de viață inspirate din cărți sau filme în care domină
valorile romantice;

 expectanţe foarte înalte de sine și de la ceilalți – tendința de a

judeca lucrurile în termeni de “alb sau negru”;

 sugestibilitate crescută, mai ales la influențele venite de la grupul

de prieteni în fața cărora se autodezvăluie foarte mult;

 independenţă afectivă faţă de părinţi – acordă mai putin de 5%

din timpul lor fiecărui părinte; intimitatea față de părinți scade;
nevoia de independență față de părinți vine în contradicție cu nevoia
concomitentă de păstrare a legăturii de atașament →conflicte;
Identitatea vocaţională
 descoperire de aptitudini, capacităţi, abilităţi –
experiențele și informațiile sunt integrate propriului
sistem de gândire; retransmisia cunoștințelor se face
prin scheme rezumative cât mai originale;

 preferinţa pentru anumite discipline de învăţământ –

fetele sunt mai bune la materii ce implică exprimări
verbale, pe când băieții sunt deseori mai buni la științele
exacte;

 independenţa materială faţă de părinţi – în țările

dezvoltate unde adolescenții au acces la locuri de
muncă;