Concepte şi teorii ocluzale

Teoria sferei
Teoria cilindrilor
Teoria gnatologică
Teoria ocluziei miocentrice
Conceptul ocluziei bilateral balansate
Conceptul ocluziei funcţionale

Teoria sferei(Monson şi Villain)

1895 Monson – studiile arată că feţele ocluzale ale arcadei maxilare şi
mandibulare se înscriu pe suprafaţa unei sfere. Centrul sferei se află,
după Villain, la 3cm posterior de nasion, iar raya sferei este de 10,4cm.
Teoria cilindrilor
Gysi şi Balkwill – în fiecare moment al dinamicii mandibulare se
stabilesc centre instantanee de mişcare, în jurul cărora se deplasează
mandibula. Fiecare punct de pe suprafaţa mandibulei, inclusiv feţele
ocluzale, se deplasează la suprafaţa unui cilindru virtual cu centrul pe
axul cilindrului.
Cilindrul de rotaţie este orizontal. La în-
ceputul mişcării axul cilindrului coincide
cu axa şarnieră, iar fiecare cuspid
realizează mişcări care se înscriu pe supra-
faţa unor cilindrii concentrici.
Când mandibula coboară, mişcarea de
rotaţie se combină cu translaţia anterioară.
Axul de rotaţie al mandibulei nu mai este la nivel intercondilian, ci de-
plasat spre inferior şi anterior, deci există axe de rotaţie instantenee de
rotaţie.
În mişcarea de lateralitate, , teoria cilindrilor este valabilă, axul cilindrului
trecând prin condilul de parte activă.
Teoria gnatologică
1920 McCollum – există o axă de rotaţie pură; placând de la această
axă se realizează mişcări de propulsie şi lateralitate. În timpul acestor
mişcări apare fenomenul Cristhensen sagital şi lateral prin care se
realizează protecţia dinţilor din zonele de parte inactivă atât în
propulsie cât şi în lateralitate.
Mişcarea de lateralitate are ghidaj canin, iar triturarea
alimentelor se produce prin apropierea mandibulei de maxilar până la
realizarea contactelor cuspid-fosetă sau prin alunecarea crestelor de
smalţ una pe lângă alta.
Teoria ocluziei miocentrice a lui Jankelson
Conceptele ocluziei miocentrice sunt:
- în nici un moment al masticaţiei nu se poate decela o mişcare de
glisare, masticaţia se realizează doar prin mişcări verticale
- mişcarea mandibulară în lateralitate este legată de natura alimentului,
nu are ghidaj dentar
-mişcarea se termină printr-un şoc brusc, repetat şi scurt în timp al
cuspidului în foseta antagonistă.
-arcadele dentare intră în contact doar în momentul deglutiţiei care se
produce în relaţia miocentrică
- mişcările mandibulei sunt în întregime ghidate şi controlate prin
reflexe proprioceptive de echilibrare a contracţiilor musculare
-mişcările mandibulei sunt act funcţional complex din care kinezilogia
ocluzală reprezintă numai o parte.
Conceptul ocluziei bilateral balansate
A fost descris de către Gysi
Conceptele ocluziei bilateral balansate sunt:
- suprafeţele ocluzale şi marginile incizale sunt situate pe suprafaţa
unei calote sferice cu raza de 10,4cm şi centrul în crista galli
- în intercuspidare maximă există contacte multiple
- în timpul protruziei şi laterotruziei există contacte dento-dentare în
toate zonele dentare, active şi inactive
-în timpul protruziei şi laterotruziei există cel puţin trei contacte
ocluzale, unul frontal şi alte două laterale
-Concepul ocluziei bilateral balansate este valabil pentru rapoartele de
ocluzie realizate pe protezele totale
Conceptul ocluziei funcţionale
A fost descris de reprezentanţii Scolii din Florida, Pankey, Mann şi
Schuler. Principalele concepte menţionate sunt:
-R.C. nu corespunde cu I.M., admiţându-se existenţa unui
freedom centric
-În poziţia de R.C.a mandibulei condilii sunt în poziţia lor centrică, iar
în poziţia de I.M.. a mandibulei condilii sunt situaţi anterior de poziţia
centrică
-În I.M. există contacte dentare la nivelul molarilor, premolarilor şi la
nivelul dinţilor frontali
- Contactele dento-dentare sunt de tip cuspid-ambrazură
- Mişcarea de protruzie a mandibulei este dirijată prin ghidajul incisiv,
concomitent având loc şi dezocluzia dinţilor laterali(fenomenul
Cristhensen sagital)
- Mişcarea de laterotruzie se realizează cu ghidaj de grup lateral, de
parte nelucrătoare, producându-se dezocluzia dinţilor(fenomenul
Cristhensen lateral)
-Deglutiţia de realizează în I.M.
riteriile ocluziei funcţionale după Pankey, Mann şi Schuyler
Stopuri ocluzale stabile şi simultane, fără C.P. pe cât mai mulţi dinţi,
condilii în R.C.
Ghidaj anterior de acord cu mişcările funcţionale şi cu posibilităţile
ticulaţiei temporo-mandibulare
Dezocluzia dinţilor cuspidaţi în propulsie
Prezenţa contactelor dentare de parte lucrătoare şi absenţa lor de
rte nelucrătoare în mişcarea de lateralitate
Absenţa interferenţelor în mişcarea de lateralitate la nivelul dinţilor
spidaţi de parte activă, indiferent de tipul de ghidaj
riteriile ocluziei funcţionale ale Şcolii româneşti - prof. Lucian Ene
Stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în R.C. şi I.M.
Ghidaj anterior armonizat cu mişcările funcţionale ale mandibulei şi
osibilităţile A.T.M.
Dezocluzia tuturor dinţilor cuspidaţi în mişcarea de protruzie
Dezocluzia tuturor dinţilor de parte nelucrătoare, când mandibula
alizează mişcarea de laterotruzie
Absenţa I.O. de parte lucătoare în mişcarea de laterotruzie, indiferent
Stopuri ocluzale stabile, multiple şi simultane în R.C. şi I.M.
Stabilitatea= în R.C. şi I.M. contactele dento-dentare să se realizeze se
fiecare dată în acelaşi loc, iar după realizarea lor mandibula să rămână
stabilă, să nu se deplaseze în nici o direcţie
Deplasarea mandibulei are loc
atunci când contactele dento-
dentare se realizează pe pantele
Cuspidiene. Acestea trebuie să
fie contacte de tip cuspid-fosetă
 Transmiterea forţelor ocluzale
-când mandibula este stabilă,
forţele ocluzale se transmit în
axul lung al dinţilor către ligamen-
tele parodontale şi apoi osului alveolar
-prin caracterul intermitent au rol trofic
asupra parodonţiului marginal
Când forţele ocluzale nu se mai
transmit în axul lung al dintelui
ligamentele alveolare nu mai pre-
iau corect forţele, vasele parodon
tale sunt strivite între dinte şi os ş
apare mobilitatea dentară
- Presiunea ocluzală anormală asupra ligamentelor determină rezorbţie
osoasă
-Tracţiumea asupra fibrelor ligamentare determină apoziţie osoasă.

-Forţe ocluzale normale sau patologice

+ Traumă ocluzală primară
- Parodonţiu sănătos
-Forţe ocluzale normale sau patologice
+ Traumă socluzală
- Parodonţiu inflamat secundară

Stopurile ocluzale multiple şi repartizate bilateral Dispersarea

forţelor ocluzale pe cât mai mulţi dinţi şi amotizarea lor

În cazul C.P. şi al I.O. forţele ocluzale sunt preluate doar de dinţii care
realizează contactul patologic leziuni specifice traumei ocluzale
Ghidaj anterior armonizat cu mişcările funcţionale ale mandibulei şi
posibilităţile A.T.M.
Mişcarea de propulsie se desfăşoară conform unei armonii stabilite între
- ghidajul anterior
- schema funcţionalităţii muşchilor mobilizatori
- elemente morfologice ale A.T.M.
Ghidajul anterior E.M.P = Ti x Tc
Po x Co x Îc
Presiunile ocluzale dinţi parodonţiu proprioceptori

Realizarea Ridicarea muşchi centrii nervosi

rapoartelor mandibulei
de ocluzie
Armonia între elementele mofologice (panta retroincisivă, panta
condiliană, înălţimea cuspizilor, poziţia dinţilor frontali) şi gradul de
contracţie musculară se realizează în perioada de dezvoltare a A.T.M.
Dezocluzia dinţilor cuspidaţi când mandibula realizează mişcarea
de protruzie
În poziţia de cap la cap a dinţilor frontali
care realizează ghidajul anterior, niciun
dinte din zona lateral nu trebuie să mai
aibă contacte(fenomenul Cristhensen
sagital)
-pantă palatină abruptă-dezocluzia dinţilor
laterali este rapidă

- pantă palatină lină dezocluzia dinţilor cuspidaţi este lentă

- C.P. şi I.O.active şi inactive.
- Restaurările protetice trebuie să refacă ghidajul anterior în armonie cu
panta condiliană şi înălţimea cuspidiană
Dezocluzia dinţilor cuspidaţi de parte nelucrătoare când mandibula
realizează mişcarea de lateralitate
*De parte lucătoare dinţii care realizează
ghidajul se menţin în contact
*De parte nelucătoare, mandibula se
deplasează în jos, înainte şi înăuntru,
deci are loc dezocluzia dinţilor de parte
inactivă

În pozţia de cap la cap nu trebuie să existe niun contact între dinţii de

parte inactivă(fenomenul Cristhensen lateral).
C.P. şi I.O. active şi inactive
Absenţa I.O. de parte lucrătoare în mişcarea de laterotruzie,
indiferent de tipul de ghidaj
Dacă pe partea lucrătoare, în mişcarea de lateralitate apare un alt tip
contact în afară de contactele dento-dentare de ghidaj, acela este o I:O.