Liliana Profire -

Asistent catedră
Obstetrică - Ginecologie
 MENOPAUZA
Termenul provine din limba greacă
(pausa=sfârşit ,menos=hemoragie),
deci sfârşitul menstruaţiei.
reprezintă un proces natural definită de predominarea
proceselor involutive (sistarea funcţiei de reproducere
şi menstruale) şi tranziţia de la faza reproductivă la
cea nereproductivă. Poate fi de geneză: naturală
(fiziologică) şi indusă.
Menopauza naturală - se confirmă numai
după 12 luni de amenoree în absenţa altor
cauze;
Menopauza indusă – consecinţa extirpării
chirurgicale a ambelor ovare,
radioterapiei, chimioterapiei.
 MENOPAUZA
Perioada climacterică în viaţa femeiei

Perimenopauza

Perioada
fertilă Bătrîneţe

Premenopauza 2-8 ani 1-2 ani Postmenopauza

Menopauza
 MENOPAUZA
Premenopauza - reprezintă perioada reproductivă anterioară menopauzei.
 Perimenopauza - perioada de timp ce precede menopauza, include
conform criteriilor OMS 2-8 ani până la menopauză şi 1-2 ani după menopauză.
În perioada de perimenopauză se încadrează şi perioada de tranziţie
menopauzală – intervalul de timp precedent postmenopauzei sau menstruaţiei
finale cu variabilitate crescută a ciclului menstrual cu durata medie de 4 ani.
 Postmenopauza - perioada care urmeaza ultimul ciclu menstrual indiferent
de geneza menopauzei naturală sau indusă.
 Termenul de climacteriu (din limba greacă:climacter=treapta) este folosit ca
sinonim al menopauzei.În realitate el indică o perioadă lungă de timp(10-20 de
ani).
 Sub acţiunea factorilor nefavorabili menopauza poate deveni patologică şi se
manifestă clinic prin sindrom climacteric – proces complex cu manifestări
polimorfe, determinate de restructurarea hormonală a organismului feminin în
deosebi de hipoestrogenemie şi, dereglările ulterioare ale procesului de
adaptare în sistemul neuroendocrin.
 Aspecte epidemiologice ale
menopauzei

Vârsta medie de debut a menopauzei

variază de la 47 la 52 de ani;
 Menopauză precoce – sistarea

menstruaţiei la femei la vârsta sub 40 ani;

 Menopauză tardivă – apariţia menopauzei

la vârsta cuprinsă între 56 şi 65 ani

O femeie în menopauză sec. 21 O femeie în menopauză sec. 16
(Dürers Mutter)
Eriditari
Biologici
Ai mediului ambiant
Psihologici
De comportament
Afecţiuni extragenitale: diabet zaharat,
cancerul colului uterin, maladii hiperplastice
ale uterului, dereglări psihice;
 Variaţiile hormonale legate de menopauză
(pg/ml) (ng/ml)
140
(pg/ml) (ng/ml) 32
130
28
ESTRADIOL FSH
120
24
Perimenopauză
100
20
ESTRONĂ
80 Postmenopauză 16
60
12
40
8

4
20

44 46 48 50 52 54 56 58 60 ani
 Simptomele clinice imediate ale
menopauzei
Bufeuri de caldură 67%
Stări depresive 38,5%
Transpiraţii excesive 31%
insomnii 26%
Atrofie vaginală 20%
Oboseală/fatigabilitate 18,5%
Cefalee 11%
Palpitaţii 52%
Incontinenţă urinară 18%
Dureri articulare 68%
 Simptomele clinice medii şi îndepărtate ale
perioadei de menopauză:
Scăderea acţiunii estrogenilor

Sindromul climacteric

Atrofie vulvo-vaginală

Atrofie tegumentară

Dispareunie

Osteoporoza

Ateroscleroza

50 55 60 65 70
 Consensul privind TH pentru menopauză al AMMR*
INDICAŢIILE TERAPIEI HORMONALE (TH)
 Prevenţia osteoporozei

*Consensul privind terapia hormonală pentru menopauză al Asociaţiei Medicale de Menopauză din România, Sinaia, 27-29 februarie 2004
Distribuirea pacientelor cu sindrom
climacteric după gravitatea
simptomelor clinice

Uşoare(16%)

Stare gravă(33%)

Gravitate medie(51%)
 Distribuirea pacientelor cu sindrom
climacteric în dependenţă de durata
bolii

Simptomele
lipsesc sau<1 an(18%)

> 5 ani (26%)

1-5 ani(56%)
 MENOPAUZA
a trata sau a nu trata ?
2 probleme principale
 Administrarea propriu-zisă a tratamentului

 cînd
 cui
 Tipul de tratament
 preparate
 asocieri
 cale de administrare
 Strategiile terapeutice ale
sindromului de menopauză
Necesită tratament de la 10 la 50% femei.

Sunt definite următoarele etape în

tratamentul SC:
a) tratament nemedicamentos
b) tratament nehormonal
c) tratament hormonal
 Tratament nemedicamentos

În procesul restructurării organismului feminin

manifestările SC deseori regresează spontan.
Tratamentul medicamentos în acest caz nu este
raţional.
Se recomandă alimentaţia sănătoasă, autotrening,
gimnastica medicală, proceduri balneare şi
fizioterapeutice.
 Tratamentul nehormonal
Sunt utilizate preparate care normalizează starea
funcţională a SNC şi SNV, mai ales în combaterea
simptomelor clinice imediate (psihovegetative) –
cauza principală de suferinţă a pacientelor.
Se utilizează agonişti α-adrenergici (Clofelin), β-
adrenoblocanţi (Anaprilin), neuroleptice cu acţiune
vegeto-stabilizantă (Sonapax, Frenolon), remedii
vegetotrope (Rezerpin, Obzidan), preparatele
metaboliţilor naturali (Glicină, Limontar), remedii
antidepresive (Amitriptilină, Paroxetin),
tranchilizante (Grandaxin, Xanax) şi nootrope
(Nootropil, Fezam).
 Tratament hormonal
Obiectivul principal în tratamentul SC.
THS –metodă optimă a SC cu manifestări clinice imediate sau
biochimice (majorarea concentraţiei HFS, diminuarea
estradiolului);
În decursul administrării THS este important de a atinge nivele
optime de hormoni în sânge care ar ameliora starea generală a
femeii, ar preveni dereglările metabolice tardive, ar
minimaliza efectele adverse (în deosebi în endometru şi
glandele mamare);
THS este utilă în SC de gravitate medie sau SC grav şi trebuie
iniţiată până la 6-12 luni de la debutul bufeurilor de căldură
sau a altor manifestări.
 Tipurile de THS
 Monoterapie cu estrogeni indicată mai frecvent
bolnavelor cu histerectomie (cure de 3-4 săptămâni
cu pauză de 5-7 zile);
 Combinarea estrogenilor cu progestageni în diferite
regimuri indicată femeilor cu uter intact;
 Combinarea estrogenilor cu androgeni indicată
femeilor cu uter intact. Administrarea androgenilor
este indicată până la 2 ani de zile.
 Monoterapia cu progestageni sau cu androgeni.
 Clasificarea preparatelor hormonale
combinate
 Monofazice – fiecare pastilă conţine estrogen şi progesteron,
regimul continuu combinat (Pauzogest, Triaclim, Femoston
1/5), indicate pacientelor în postmenopauză;
 Bifazice – estrogenul se administrează până în ziua 21 iar
progesteronul este asociat estrogenului în decursul ultimilor
10-12 zile, cu pauză de 7 zile, regimul ciclic continuu indicat
pacientelor în perimenopauză (Climen,).
 Trifazice – în pauza de 7 zile se administrează ½ din doza
zilnică de estrogen în scopul prevenirii reinstalării bufeurilor
de căldură (Femoston 1/10, 2/10).
Clasificarea THE după modul de administrare:
 Orală – Equini estrogeni – 0,625 mg/zi (Premarin); Estrogeni
conjugaţi –sulfat de estron 0,625mg/zi (Congest), Estradiol valerat
1-2 mg/zi (Estrimax, Proginova), 17β-estradiol 1-2mg/zi (Estrofem,
Estrace)
 Parenteral:
 Percutanată
-sistem deschis-geluri
şi creme
-sistem închis-dispozitiv
transdermic
 Implant subcutanat – indicat mai frecvent bolnavelor cu SC după
histerectomie (Riselle- 25 mg estradiol)
 Injectabilă – Delestrogen 10 mg/ml conţine estradiol valerat;
Neo-Diol - 20 mg/ml
 Vaginală – unguente, supozitoare (Estrogel, Premarin, Ovestin,
Vagifem)
 Sprei nazal - 17β-estradiol (Aerodiol)
 Indicaţii de administrare a dozelor mici
de estrogeni (de la 1 mg/per os sau 28-
37 mcg/transdermal
 Femeile în perioada de perimenopauză care prezintă
risc sporit de cancer al glandei mamare;
 Manifestări vasomotorii;
 Densitate osoasă normală;
 Afecţiuni ginecologice (miomul uterin ,
endometrioză);
 Contraindicaţii la doze uzuale de estrogeni – 2 mg;
 Femeilor de vârstă semilă în scopul menţinerii masei
osoase.
 MENOPAUZA
a trata sau a nu trata ?
Beneficii scontate
 ameliorarea simptomelor de menopauza cu creşterea calitaţii veţii, în
90% cazuri
 prevenire pierderii de masa osoasă
 protecţie împotriva/ tratamentul atrofiei uro-genitale
 prezervarea funcţiei cognitive / prevenirea demenţei – 40-50% (boala
Alzheimer)
 protecţie împotriva bolilor cardiovasculare şi cerebrale (ateroscleroză,
infarct miocardic, insult hemoragic). THE reduce nivelul lipoproteidelor
de densitate joasă şi f/joasă, majorează nivelul lipoproteidelor de
densitate înaltă, micşorează nivelul colesterolului total sanguin,
trigliceridelor.
 reducerea riscului şi a mortalitaţii prin cancer de sân
 micşorează hipertensiunea arterială
 Contraindicaţiile THS:
 Accident tromboembolic venos în evoluţie
 Accident tromboembolic arterial în evoluţie
 Tumori maligne estrogeno-dependente
 Hemoragii genitale nediagnosticate
 Afecţiunu hepatice severe
 Hipersesibilitatea cunoscută la unul din
componenţi
 Cardiopatie embologenă
 Antecedent personal tromboembolic venos
recent şi confirmat
 STRATEGIA TRATAMENTULUI HORMONAL DE
SUBSTITUŢIE
 INIŢIERE TRATAMENT - perimenopauza: 40 - 51 ani

 PERIOADA DE UTILIZARE
- între 3 şi 10 ani, 2-3 ani de durată scurtă, iar de 5-10 ani THS
de durată lungă

 CONTROALE PERIODICE OBLIGATORII:

- iniţiere tratament: ex. clinic general,frotiu vaginal,mamografie

 - 3 L., adaptarea posologiei:ex.clinic

 - 6 L.: ex.clinic general,ex.clinic sâni şi genital

 - 12 L:frotiu vaginal

 - 2-3 ani: mamografie

 MENOPAUZA
a trata sau a nu trata ?
Riscuri potentiale
 efecte adverse nedorite: mastalgii
 cancer de endometru, administrarea îndelungată a THE (peste 3 ani)
este asociată cu risc de 5 ori mai mare. Utilizarea progesteronului pe
parcursul a 10-12-14 zile micşorează acest risc, cât şi al hemoragiilor
endometriale.
 cancer de sin, riscul creşte cu 20-40% doar în cazul tratamentului
îndelungat 5,10,15 ani.
 efecte venoase tromboembolice
 cancer ovarian – date contradictorii.
 cancerul colului uterin (cancerul pavimentos) –
nu-i contraindicaţie de administrare a THS spre
deosebire de carcinomul endocervical.
 Alternative ale tratamentului simptomelor
clinice induse de apariţie a menopauzei
 Modulatorii receptorilor estrogenici (antiestrogenii –
Relaxifen, Tamoxifen) indicate în scopul prevenirii
osteoporozei bolilor cardiovasculare, cancerului
glandei mamare.
 Progestagenii (Megestrol acetat 40 mg/per os,
eficiente în tratamentul simptomelor psihovegetative;
 Bromcriptin (2,5 mg /3 săpt.cu pauze 10-12 zile) –
tratamentul simptomelor psihovegetative în cazul
depistării unei hiperprolactinemii;
 Vitamina E;
 Fitoestrogeni.
 Вeneficiile căii transdermale
faţă de calea orală:
 Peroral:
 Efecte de prim pasaj hepatic
 Estradiolemie fluctantă cu
maxime şi minime
 Acţiune manifestă asupra
profilului lipidic

 Transdermal:
 Evită primul pasaj hepatic
 Pielea=rezervor natural
 Absorbţie: estradiolemie
constantă întreaga zi
 Efectul terapeutic poate fi
obţinut cu doze mai mici de
estrogeni
 Absentează sau acţiune mică
asupra profilului lipidic
 Acţiune minoră asupra
sistemului de coagulare (factorii
VII şi X)