Sistemul comercial internaţional pe

coordonatele corectitudinii

Curs Nr. 7.
 Un climat comercial definit prin îngrijorare
• Statele sunt îngrijorate de modificarea
fundamentelor cooperării la nivel regional şi
internaţional;
• Companiile sunt preocupate de abilitatea de a
concura cu actori economici plasaţi în arealuri
mai prietenoase;
• Angajaţii sunt îngrijoraţi de delocalizarea
capacităţilor de producţie în zone cu
reglementări mai laxe;
• Ecologiştii sunt preocupaţi de distorsiunile pe
care liberul schimb le poate induce la nivelul
mediului;
• Toată lumea se întreabă în ce măsură
comerţul mai liber este şi mai corect.
 Întrebări retorice privind corectitudinea

• Este cu adevărat corect ca ţările industrializate

să-şi deschidă graniţele economice atunci când
alţi parteneri practică politici sectoriale diferite?
• Este corectă concurenţa atunci când regulile
sunt diferite?
• Este corect ca toate statele să respecte aceleaşi
standarde de referinţă când nivelurile lor de
dezvoltare sunt semnificativ diferite?
• Care este răspunsul corect la schimbările
iminente care se produc la nivelul fundamentelor
SCI?
 Corectitudinea – abordări conceptuale
• Este un concept greu de definit teoretic şi de
cuantificat empiric;
• Literatura referitoare la acest concept este
diversă, multi-disciplinară şi extrem de criptică;
• Fiecare actor societal crede că ştie ce înseamnă
dar abordările sunt extrem de diferite;
• Conceptul a beneficiat de un interes marginal
din partea ştiinţei economice;
• Şi mai dificilă este aplicarea acestui concept
atunci când este vorba de schimburile
comerciale internaţionale.
• Dacă am presupune că am studiat întreaga
literatură cu privire la acest concept, rezultatul ar
fi – nu ştin răspunsul corect.
 Principiile corectitudinii
• Corectitudinea bazată pe egalitate
 Corectitudinea în condiţii de nediscriminare;
 Corectitudinea distribuţională;
 Corectitudinea bazată pe “regula de aur”

• Corectitudinea bazată pe reciprocitate

 Corectitudinea în condiţii de reciprocitate pozitivă;
 Corectitudinea în condiţii de reciprocitate negativă;
 Corectitudinea bazată pe privacy;
 Corectitudinea în condiţiile maximului de beneficii
 Corectitudinea în condiţii de nediscriminare
• Are în vedere acţiunile întreprinse;
• Definiţie – “presupunem că există mai multe entităţi considerate
a fi egale. Fiecare entitate se compune dintr-un actor sau mai mulţi.
Dacă unei entităţi i se permite să întreprindă anumite acţiuni-prin
lege, prin decizia divină, de la natură sau din partea altui demiurg-
atunci toate celelalte entităţi trebuie să aibă dreptul de a întreprinde
aceleaşi acţiuni”.
• În plan comercial, acest tip de corectitudine
consacră termeni ca: oportunităţi egale, drepturi egale,
tratament egal, nediscriminare.
• La nivelul SCI, acest tip de corectitudine
îmbracă formele: CNCMF; CRN; reglementările
sociale şi ecologice;
 Corectitudinea distribuţională
• Are în vedere rezultatele finale ale acţiunilor
întreprinse;
• Definire –” Luăm în considerare un element cuantificabil (venit,
bunăstare, IQ, fericire). Presupunem că acest element se regăseşte
într-o cantiate dată şi trebuie repartizat unor entităţi prezumate a fi
egale. O distribuire corectă este atunci când fiecare entitate
beneficiază în mod egal de elementul avut în vedere”;
• Provocativ este cum stabilim volumul total şi
cum măsurăm repartizarea corectă;
• La nivel intern, acest principiu ia forma
impozitării progresive a veniturilor, taxării
profiturilor corporaţiilor, etc;
• În plan internaţional, se aplică în cazul analizei
axei – comerţ,salarii, locuri de muncă- şi
ajutorului extern.
 Corectitudinea bazată pe “ regula de aur”
• “Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face”;
• Regula de aur este cel mai răspândit principiu moral;
• Definire – “ O entitate este îndreptăţită să întreprindă acele acţiuni ale
căror efecte le-ar considera acceptabile pentru ea dacă ar fi întreprinse de
celelalte entităţi”,
• Ideea este să te pui în situaţia celuilalt şi, dacă efectele
pe care le vei înregistra sunt acceptabile, atunci şi
acţiunea pe care o întreprinzi poate fi acceptabilă;
• Cunoaşte două moduri de aplicare: eliminarea
acţiunilor ale căror efecte sunt percepute ca
negative şi asumarea imperativului de a întreprinde
acţiuni cu efect benefic pentru alţii;
• Forme de aplicare internaţională: respectarea regulilor
jocului; aplicarea principiului transparenţei;
dumping-ul prejudiciat; salvgardarea.
 Corectitudinea bazată pe reciprocitate
• “Echivalenţa schimbului înseamnă să recompensezi, să
remunerezi sau să dai un bun în schimbul altui bun primit.
Tot echivalenţă este şi când întorci răul pe care ţi l-a făcut
altcineva”;
• Defnire – “ dacă o entitate intreprinde, în relaţia cu alte
entităţi, acţiuni care au efect de o anumită valoare (P),
atunci este coect ca şi aceştia să întreprindă acţiuni care
au efecte echivalente faţă de iniţiator”
• Se poate segmenta în două categorii
distincte: pozitivă şi negativă;
• Ceea ce contează nu este corectitudinea
acţiunilor întreprinse ci a efectelor acestora;
 Reciprocitatea pozitivă
• Acţiunile sunt considerate ca pozitiv corecte reciproc atunci când produc
efecte benefice asupra actorilor pe care i-au vizat;
• Se începe cu oferirea de avantaje şi se aşteaptă un răspuns echivalent;
• Atunci când acţiunile sunt simultane devine dificilă stabilirea iniţiatorului;
• Cele mai multe acte economice presupun un decalaj temporal între
momentul acţiunii şi cel al răspunsului la aceasta;
• Forme:
– loialitate vs.trădare
– Salarii şi schimburi comerciale corecte
– DPI
– Schimburi comerciale voluntare
– Preţurile corecte
– Dumping-ul
– Concesiile comerciale reciproce
 Corectitudinea bazată pe reciprocitatea
negativă
• Se răspunde la acţiuni întreprinse de alţii;
• Este cea mai comună cale de a justifica acţiuni
care au efecte prejudiciante;
• Anvergura efectelor negative ale acţiunii nu trebuie
să o depăşească pe cea a celor invocate;
• Forme
– Sancţionarea încălcării legilor;
– Retorsiunea în cazul nerespectării prevederilor
acordurilor multilaterale;
– Măsurile antidumping şi compensatorii;
– Secţiunea 301 din legislaţia SUA.
 Corectitudinea bazată pe “privacy”

• Are multe similitudini cu principiul

toleranţei şi cu cel al “ regulii de aur”;
• Definire – “un actor trebuie să fie liber să întreprindă
ce acţiuni doreşte dacă acestea au efecte doar asupra
sa. Orice acţiune a altei entităţi care restricţioneză
comportamentul individual şi nedistorsionant pentru terţi
poate fi considerată incorectă”,
• Una dintre cele mai sensibile raportări la
acest principiu vizează argumentul
respectării suveranităţii naţionale.
Reciprocitatea bazată pe maximizarea beneficiilor
sau pe minimizarea efectelor negative

• Definire – “dacă avem la dispoziţie o paletă mai largă de

alternative de acţiune din care nu pot fi alese decât o parte, vor
trebui alese acelea care produc efecte pozitive maxime sau efecte
negative minime”
• Opţiunea discreţionară este considerată
comportament incorect,
• Forme
– Argumentarea comerţului liber
– Opţiunea pentru un anumit tip de politică comercială
– Aplicarea derogărilor de la normele multilaterale de
conduită.