ALIMENTAŢIA

ARTIFICIALĂ

Puericultură și Neonatologie
Dr. Budișan Camelia
 DEFINIȚIE
Alimentaţia artificială = alimentaţia sugarului
în primele 4 luni de viaţă cu lapte de vacă sau
preparate industriale pe bază de lapte de vacă

LAPTELE DE VACĂ ESTE BUN

PENTRU PUIUL EI!!

Compoziția laptelui de vacă:

• nesatisfăcătoare sugarului mic – analizată prin

prisma digestibilității și utilizării principiilor

nutritive
 Compoziţia cantitativă a laptelui uman
comparativ cu cea a laptelui de vacă

Laptele uman Laptele de vacă

Proteine (g/l) 9 35
Glucide (g/l) 70 50
Lipide (g/l) 40 35
Săruri minerale (g/l) 2,5 7,5
Valoare calorică (cal/l) 690 660
 Compoziţia calitativă a laptelui de vacă:

Proteinele:
 cazeina:
- sub acțiunea fermenților gastrici precipită în cheaguri mari
→ încetinirea tranzitului (evacuarea stomacului - în 2 - 3 ore).

 proteinele din lactoser: - predomină beta-lactoglobulina =

proteina responsabilă de alergia la laptele de vacă (manifestări
clinice variate: eczemă, coriză, sdr. dispeptic, moarte subită)

- conținut scăzut de lactotransferină și lizozim, ceea ce

determină rezistența scăzută la infecții a sugarilor alimenta ți
artificial.
 Compoziţia calitativă a laptelui de
vacă:
Glucidele:

 formate în exclusivitate din α1-lactoză, mai rău

tolerată de sugar și care favorizează
dezvoltarea unei flore patogene (E. Coli).
 Compoziţia calitativă a laptelui de
vacă:
Lipidele:

- asigură 40 - 50% din raţia calorică;

- au conținut crescut în AG saturați (raportul acizi

graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi 65/35).
Compoziţia calitativă a laptelui de vacă:
 Sărurile minerale:
- împreuna cu proteinele realizează o sarcină
osmotică crescută;
- sodiul - în cantitate de peste 3 ori mai mare decât
în laptele uman; NN și sugarul mic – imaturitate
renală tranzitorie, cu scăderea capacității de
epurare a acestui ion în exces (tendință la edeme);
- calciul – în cantitate de 4 ori mai mare decât în
laptele uman, dar raportul Ca/P nu favorizează
absorbția optimă a acestuia.
 Sterilizarea laptelui de vacă
Fermenții, microbii și sporii – sunt distruși prin
acțiunea căldurii, la o T > 110 º C, în timp de 15
min.

 Metode casnice:
 Fierberea – T > 100 º C, timp de 10 min. Laptele se
agită în timp ce fierbe și se răcește brusc.
 Soxhletizarea - sterilizarea laptelui în baie marină
timp de 20 min.
 Sterilizarea laptelui de vacă
 Metode industriale:
 Pasteurizarea – joasă (65 – 70ºC, 30 min) sau
- înaltă (85 – 92ºC, 5 min).

Prin pasteurizare nu sunt distruși germenii proteolitici,

unii fermenți lactici și sporii → laptele pasteurizat
utilizat în alimentația sugarului trebuie în prealabil fiert.
 Stassanizarea = metodă ce permite distrugerea tuturor
microorganismelor și omogenizare simultană (75ºC, 16
sec).
Produse industriale pe bază de lapte praf
(formule de lapte)

 Preparate adaptate:
 Tratament termic → sterilizarea și scindarea
moleculelor de proteine.
 Adaos de apă → scade concentrația de proteine și
electroliți.
 Adaos de lactoză → crește valoarea calorică.
 Conținut mai mic de proteine și săruri minerale.
 Adaos de vitamine, săruri minerale și oligoelemente.
Produse industriale pe bază de lapte praf
(formule de lapte)

 Preparate parțial adaptate:

 Au compoziție intermediară între preparatele
adaptate și LV.
 Prezintă cantitate mai mare de cazeină (comparativ
cu LM și preparatele adaptate).
 Lipidele sunt îmbogățite calitativ prin adaos de
lipide vegetale.
 Conțin alte hidrocarbonate decât lactoza: dextrin-
maltoză, amidon.
Produse industriale pe bază de lapte praf
(formule de lapte)
 Clasificare în funcție de vârsta sugarilor:
 Formule pentru prematuri (+fortifianți de lapte
matern HMF)
 Formule de start pentru sugarii 0 – 4(6) luni
 Formule de continuare.

 Formule dietetice
 Formule dietetice având la bază proteinele din lapte
 Formule din soia
 Formule hipoalergenice.
Stabilirea raţiei alimentare în alimentaţia
artificială

 Numărul meselor este de:

- 6 - 7 / zi în prima lună;
- 6 / zi până la vârsta de 3 luni și greutatea
de 5000 g;
- 5 / zi după vârsta de 3 luni și greutatea de
5000 g.
Stabilirea raţiei alimentare în alimentaţia
artificială
 Conform nevoilor de calorii şi lichide/kg/zi.

Trimestrul de Necesar Necesar hidric

viață caloric (ml/kg/zi)
(kcal/kg/zi)
I 120 - 110 200 – 180

II 110 - 100 160 - 130

III 100 140 - 110

IV 100 120 – 100

 Stabilirea rației alimentare în
alimentația artificială – reguli
orientative:
1. Față de sugarul alimentat natural, sugarului alimentat
artificial i se vor adăuga în calculul rației 10 kcal/kg/zi
la rația calorică și 10 ml/kg/zi la rația hidrică.
2. Nu se vor depăși 700 – 800 ml lapte de vacă integral/ 24
ore, în primul an de viață.
3. Se va respecta necesarul de lichide/kg/zi, fără a se
depăși 1000 ml/zi, în primul an de viață.
4. Se vor respecta riguros diluțiile laptelui de vacă și
concentrațiile laptelui praf în funcție de vârsta
sugarului.
Stabilirea rației alimentare în alimentația
artificială – reguli orientative:

5. Adaosul de zahăr în concentrație de 5% este

obligatoriu pentru laptele de vacă și laptele
praf obișnuit.
6. Se vor respecta: numărul de mese/zi, cantitatea
pe masă și intervalul dintre mese.
7. Pentru sugarul alimentat cu lapte de vacă sau
lapte praf obișnuit este necesară suplimentarea
cu vitaminele C, D și vitaminele complexului B.
 Stabilirea rației alimentare în alimentația
artificială

 Concentrațiile  Diluțiile laptelui de

laptelui praf obișnuit vacă

 8% în prima lună  1/2 în prima lună

 10% în lunile II –III  2/3 în lunile II – III

 12,5% începând din  3/4 în luna a IV-a

luna a IV-a  LV integral începând

din luna a V-a
Sugar - 2 luni; GN = 3000 g.

 Greutatea actuală = 3000 + 2 x 750 = 4500 g (4,5 kg)

 Necesarul caloric/zi = 120 x 4,5 = 540 kcal

 Necesarul hidric/zi = 180 x 4,5 = 810 ml

 Numărul de mese/zi = 6
 Cantitatea/masă = 810 : 6 = 135 ml

 Orarul orientativ al meselor:

ora 6: 135 ml
ora 9,30: 135 ml
ora 13: 135 ml
ora 16,30: 135 ml
ora 20: 135 ml
ora 23,30: 135 ml
 Formule de lapte recomandate:

Alimentație: 6 X 135 ml…

 Humana 1, 15% sau

 Robebi A, 15% sau
 Lapte praf obișnuit (LP) 10% în decoct de orez 3% +
5% zahăr sau
 Lapte de vacă (LV) în diluție 2/3 în decoct de orez
3% + 5% zahăr.
ALIMENTAŢIA
MIXTĂ
- Se impune în situațiile în care lactația mamei nu acoperă
nevoile de creștere ale sugarului (hipogalactie).

-Acoperirea deficitului de lapte uman se va face cu un preparat

de lapte industrial, în concordanță cu vârsta, greutatea și
toleranța sugarului.

- Calculul rației alimentare se va face după regulile și formulele

alimentației artificiale, deoarece, în cele mai multe situa ții,
hipogalactia mamei evoluează într-un timp variabil spre
dispariția completă a secreției lactate (agalactie).
 Modalități practice de suplimentare a
deficitului de lapte uman
 Complementară:
 Necesarul de lapte pentru o masă va fi completat la
fiecare supt; este mai laborioasă deoarece necesită
cântărirea sugarului înainte și după fiecare supt.

 Alternativă:
 Se vor administra alternativ un supt și o masă de
lapte praf. Prin creșterea intervalului dintre supturi
se scontează pe acumularea laptelui în cantitate
suficientă pentru suptul următor.
Sugar - 2 luni; GN = 3000 g.

Greutatea actuală = 3000 + 2 x 750 = 4500 g (4,5 kg)

Necesarul caloric/zi = 120 x 4,5 = 540 kcal

Necesarul hidric/zi = 180 x 4,5 = 810 ml

Numărul de mese/zi = 6
Cantitatea/masă = 810 : 6 = 135 ml

Orarul orientativ al meselor:

ora 6: 135 ml
ora 9,30: 135 ml
ora 13: 135 ml
ora 16,30: 135 ml
ora 20: 135 ml
ora 23,30: 135 ml

Presupunem că mama poate oferi în medie 70 ml lapte uman/masă.

Metoda complementară:
ora 6: 70 ml LM + 65 ml Humana 1
ora 9,30: 70 ml LM + 65 ml Humana 1
ora 13: 70 ml LM + 65 ml Humana 1
ora 16,30: 70 ml LM + 65 ml Humana 1
ora 20: 70 ml LM + 65 ml Humana 1
ora 23,30: 70 ml LM + 65 ml Humana 1

Metoda alternativă:
ora 6: 135 ml LM (suge)
ora 9,30: 135 ml Humana 1
ora 13: 135 ml LM (suge)
ora 16,30: 135 ml Humana 1
ora 20: 135 ml LM (suge)
ora 23,30: 135 ml Humana 1