Modificările în sistemul respirator la

vârstnici. Pneumoniile. BPOC.

Covid-19.
Crangaci Marin M1509
 Îmbătrânirea plămânului
Majoritatea afectărilor pulmonare la persoanele în vârstă sunt datorate patologiile suportate
în anterior sau a fumatului. Îmbătrânirea în sine, ca factor intrinsec, duce doar la o scădere
moderată a funcției pulmonare. Sistemul respirator are rezerve suficiente pentru a menține o
activitate normală.

● Îmbătrânirea în sine nu duce la apariția unor anumite simptome respiratorii dacă persoana
este nefumătoare și nu are patologii concomitente din partea SR;
● Activitatea fizică puțină cel mai frecvent duce la scăderea randamentului pulmonar.
● Bolile pulmonare (emfizemul, BPOC) cu vârsta progresează și duc la accentuarea
simptomelor.
● În patologiile acute pulmonare (pneumonia), mai frecvent se instalează o decompensare
precoce cu un debut mai sever.
 Schimbări respiratorii specifice vârstei
↓ reculul elastic pulmonar;
↑volumul rezidua
(emfizem senil)

↑ rigiditatea cutiei toracice:

schimbări degenerative a a.
Intercostale, intervertebrale,
costovertebrale; osteoporoza și
cifoza; ↓ forței și randamentului
mușchilor respiratori →
rezistenței la efort
 Schimbări respiratorii specifice vârstei
Scade capacitatea mecanismelor de apărare
antimicrobiană. ↓ clearence-ul
mucociliar și reflexul de tusă

↓ sensibilitatea chemoreceptorilor
→ ↓ răspunsul la ↓PaO2 / ↑PaCO2

↓ Schimbul de gaze și apare

dezechilibru în procesul de
ventilație/perfuzie
 Consecințele

↓rezistența față de
↑ susceptabilitatea la ↓ VEMS-ul exercițiile fizice; dar
infecții (ventilația ↓ PaO2 (apr. acest factor e
defectuoasă, 0,3%/an); influențat mai mult de
incapacitatea de ↑gradientul O2 ↓ fracției de ejecției și
eliminare a sputei) Alveole - artere a consumului deO2
 Pneumonia
● Incidența și prevalența pneumoniei de 4 ori m. mari de cât în populația
tânără.
● Pneumonia comunitară – 25 – 44 la 1000, crește cu vârsta, peste 85 ani
ajunge la 52,3 la 1000
● Mortalitatea 38% la pacienții cu vârsta între 80 – 91 ani.
● Cea mai fecventă cauză a decesului ca rezultatul unui proces infecțios
● 17 din 1000 cazuri de pneumonii nozocomiale revin pacienților peste 70
ani

Stupka JE, Mortensen EM, Anzuelo A, Restripo M. Community acquired pneumonia in elderly patients. Aging
Health. 2009
Janssens JP, Krause KH. Pneumonia in the very old.Lancet Infect Dis. 2004
 Factori de risc
● Vârsta >70 ani
● Fumătorii
● Patologii pulmonare cronice
● Comorbidități (ins cardiacă cronică, afecțiuni hepatice cronice, boala
renală, DZ, neoplasme
● Tulburări neurologice (AVC, demență, boli neuromusculare)
● Malnutriție, imobilizare la pat, sindromul de fragilitate
● Alcoolism cronic
● Imunosupresie, sistem imun slăbit
● Sedarea, intervenții chirurgicale, intubări
Koivula I, Sten M, Makel LP. Risk factors for pneumonia in the elderly. Am J Med. 1994
 Clasificare
Geriatric Diseases by Nages Nagaratnam, Kujan Nagaratnam, Gary Cheyk 20018

Localizare Agent patogen

Pneumonie comunitară Tipică Str. Pneumonia, H. Influenza

Moraxella catarrhalis, anaerobi orali
Klebsiela pneumonia
Atipică Influenza virus, Mycoplasma, Legionella,
Chlamydia pneumonia
Pneumonie de azil Str. Pneumonia, H. Influenza
Frecvent prin aspirație Moraxella catarrhalis, anaerobi orali
Klebsiela pneumonia,
Nosocomiale S. aureus, P.aeruginosa, Klebsiella
pneumoniae, E. Coli, G -; acinetobact
 Manifestări clinice
● Simptomele sunt atipice
● 25% -50% - lipsa snd. de impregnare infecțioasă
● Simptoame respiratorii: tusea 66% - 84%; sputa 53% - 55%; durere toracică
17%-45%; hemoptizie 3% - 13%; dispneea 70% - 82%
● Transpirație 45% - 55%; fatigabilitate 84% - 88%; anorexie 57% - 64%;
mialgie 8% - 23%
● Uneori confuzia până la delir (45%) poate fi unica manifestare
● Febra 40% - 78%; tahipnee 65%- 68%; tahicardia 37% - 40%; raluri 77%
84%
● Semne precoce pot fi tahicardia și tahipneea (m. m. de 24b/min semn cu
sensitivitate mare)
● Decompensarea patologiilor concomitente (ICC, BPOC, DZ)
 Manifestări paraclinice
● Hemoleucograma – leucocitele pot fi N, ↑,↓; trombocitele ↑
● Coagulograma, d-dimeri
● S. Pneumonia – infiltrat omogen, lobular
● S. Aureus – infiltrat multilobar, cavități, pneumatocele, pneumotorax
spontan
● Legionella – Opacități lobare, opacități multiple periferice
● C. Pnaumonia – infiltrat alveolar (65%) mai frecvent unilateral cu
progresie ulterioară bilaterală
 Tratament
● Tratamentul empiric dependent de locul de infectare
● PC – dependent de severitate (CURB-65)
● Ușor – mediu fără comorbidități(1 – 2): macrolide (eritromicina 0,5 g x 4 /zi,
claritromicina 0,25 g x 2/zi; azitromicina 0,5 g /zi); Peniciline (amoxacilină 1 g x
3/zi)
● Ușor – mediu cu morbidități: Fluorchinolone (moxifloxacina 0,4/zi, levofloxacina
0,75 g/zi) sau beta-lactamice + macrolide
● Vaccinarea anti-pneumococ și vaccinul anti-gripal
● Controlul bolilor cronice
 Tratament
● Nozocomiale – combinații aminoglicozide/ fluorchinolone + piperacilin/ ticarcilina
● Forme severe - piperacillin-tazobactam, impipenem, meropenem +
fluorchinolone/aminoglicozide (anti – pseudomonia)
● Dacă infecției cu pseudomonas este puțin probabilă – cefalosporine gen. III
(ceftriaxon, cefotaxim) + macrolide (azitromicină)/ fluorchinolone
● Un factor important este prevenirea trombembolismului (heparină + mobilizare cât
mai precoce), prevenirea escariilor
 BPOC
● Prevalența 33/1000 bărbați și 10 – 23/1000 femei
● În anul 2020 BPOC s-a plasat pe locul 5 DALYS (ani de viață ajustață cu
incapacitate)
● Cauzele majore sunt îmbătrânirea populației, fumatul și expunerea la iritanți.
● VEMS – scade la nefumători cu 30 – 22 ml /an iar la fumători 66-54 ml/an
 BPOC
Scopul Modificarea Ameliorare Farmaco Non- Managem Prevenire Creșterea
factorilor de a logic faracologi entul a și longevități
risc semnelor c ocmplicați tratament i
și ilor ul pacientul
simptomel exacerbăr ui și a
or ilor calității
vieții

Manage Abandonar Bronhodi Minimizar Tratament Antibiotic Reabilitar

ment ea latatoare ea ul ICC, e, e
fumatului , efectelor insuficienț imunizare pulmonar
corticost adverse ei a ă, O2
eroizi respiratori terapie,
i chirurgie
paliativă
 Populația geriatrică și pandemia COVID-19
● Persoanele vârstnice sunt mai susceptibile față de COVID-19, în special
dacă au și patologii concomitente. Studii au arătat că prevalența COVID-19
este mai mare la persoanele peste 60 ani, n comparației cu cei tineri.
● Mortalitatea din cauza COVID-19 a fost raportată de 83,7% la persoanele cu
vârsta peste 70 ani și 16,2 la persoanele cu vârsta sub 69 ani. De-asemenea
infecția SARS-CoV-2 are un efect mai dăunător asupra populației vârstnice.
Un studiu retrospectiv a 85 pacienți decedați din cauza infecției SARS-CoV-
2 cu vârsta medie 65,8 ani, a arătat că majoritatea aveau boli cronice și au
decedat de insuficiență poliorganică. Manifestările clinice raportate au fost
mai severe și de durată mai lungă la bătrâni.
 Riscurile geriatrice
● Vârsta înaintată și bolile concomitente au fost raportați ca factorii rincipali de
vulnerabilitate în infecția cu SARS-CoV-2.
● Vârsta mai mare de 60 ani; rata pentru DZ – 16% - 20%; HTA – 15 -41%; BPOC –
14% - 15%;
● De-asemenea chiar și-n lipsa comorbidităților, micșorarea capacităților fiziologice
datorate vârstei este un factor de sine stătător de risc. Cu vârsta scade capacitatea
pulmonilor de a răspunde adecvat unei infecții.
● Cu vârsta creste producerea de IL-6, în special în creieri, ceea ce duce are un efect de
stimularea a sintezei canalelor voltaj-dependente de K. Aceste canale au un rol
important în buna activare a imunității, prin reglarea potențialului membranar. Astfel
dezechilibru ionic intra și extracelular poate avea crește susceptibilitatea față de
infecția SARS-CoV-2.
 Riscuri geriatrice
● Alți factori de risc sunt nutrția slabă, demența, dehidratarea și mobilizarea la
pat.
● Indexul de severitate în pneumonie (PSI) este mai mare de cât în cele lalte
categorii de vârstă. Într-un studiu rata PSI gradul IV – V a fost semnificativ
mărit în comparație cu persoanele sub 60 ani. De-asemenea mai frecvent
apar complicații în urma COVID-19: sindremul de distresă respiratorie
acută, insuficiență multiorganică, moartea.
● Carantina strictă și prelungită a avur un efect negativ asupra stării psiho-
emoționale dar și fizice vârstnicelor (stres asociat cu izolarea, hipodinamie).