Aplicatii ale protonului in

studierea metabolismului
creierului
STUDENTI:

CORNEA ROXANA
DIMITROVICI SILVANA
COORDONATOR: COVACI
AURELIA DOBREAN THOMAS
MILITARU ALEX
OLARU ANDREI
RADOI CATALINA
Cuprins:
1. Introducere
2. Spectre 1H localizate a metil singletilor in creierul uman
2.1. Metode
2.2. Distributia rezonantelor NA, Cr si Cho in creierul uman
2.3. Observarea modificarilor spectrale ale NA, Cr si Cho din 1H MRS la subiectii umani
2.3.1. Dezvoltarea si imbatranirea creierului
2.3.2. Boli neurodegenerative
2.3.3. Ischemia
2.3.4. Cancerul
2.3.5. Hiv
3. Dezvoltarea tehnicilor pentru masurarea metabolitilor cu spini cuplati
3.1. Introducere
3.2. Specificacitate metabolica
3.2.1. Cuplare scalara
3.2.2. Modelare numerica
3.2.3. Spectroscopia in camp ridicat in vivo
3.2.4. Spectropie 2-D in vivo
3.2.5. Editarea spectrala in vivo
4. Referinte
 1. Introducere

Spectroscopia de rezonanţă magnetică (MRS)

furnizează ofera informatii despre metabolismul si
structura biochimica a ţesuturilor, in special la nivel
cerebral. Date, care sunt rareori obţinute prin alte
mijloace neinvazive, sau chiar prin metode invazive,
utilizând etichete radioactive..
Este efectuata folosind acelasi aparat de rezonanta
magnetica nucleara ca in cazul examenul RMN
conventional, dar se utilizeaza o serie de teste
suplimentare (secvente) care ofera informatii, astfel incat
medicul imagist poate determina tipul de tesut prezent.

Fig. 1. Spectrul Proton MR al creierului uman normal (PRESS, TE 80 ms), care

prezintă cele trei vârfuri singlet proeminente care decurg din compuşi N-
trimetil, din Cr / PCR şi din NAA (inclusiv alţi compuşi N-Acetil). Rezonantele
multipletilor cu spini cuplati intre 2,0 şi 2,7 ppm nu sunt observabile la această
valoare a TE.
2. Spectre 1H localizate a metil singletilor în creierul uman
2.1. Metode
Studiile localizate de spectroscopie 1H pe voxel unic ale
creierului uman s-au bazat tot mai mult pe utilizarea a două
secvenţe de puls de localizare, şi anume, schema STEAM
(stimulated echo-acquisition mode si PRESS (point resolved
spectroscopy).
Ambele aceste tehnici permit localizarea unui volum ale
cărui dimensiuni, şi orientare în spaţiu sunt definite de trei
impulsuri ortogonale (slice- selective) selective pentru
sectiune prezente în fiecare dintre secvenţe. Localizarea acelui
volum este la intersecţia dintre aceste sectiuni (slice-uri). În
plus faţă de impulsurile de localizare, impulsuri suplimentare
sunt de obicei incluse în cele două secvenţe pentru a
determina suprimarea apei. Aceasta se poate face fie prin
saturaţie selectiva de frecventa sau prin anularea inversiunii.
 2.2. Distribuţia rezonanţelor NA, Cr, şi Cho în
creierul uman

Distribuirea celor mai uşor observabile trei rezonante ale metabolitilor în spectrul de proton a creierului uman, a fost
studiata la nivel macroscopic şi la nivel celular. De exemplu, mai multe studii au demonstrat diferenţele dintre nivelurile de
metaboliti între materia gri şi alba, în timp ce altele au raportat complementul metabolitului în diferite tipuri de celule
crescute în cultură, ca un ghid pentru observaţiile in vivo. Rezonanţa NA a fost propusa şi a câştigat acceptarea ca un
indicator a dimensiunii rezervorului (pool) neuronal, din moment ce un numar de tot mai mare de dovezi sugerează că de
aminoacidul NAA este limitat la neuroni
Singura excepţie raportata a fost cea detectata în celulele progenitoare(O-2A) oligodendrocite-tip 2A cultivate in vitro.
Pentru ca acest tip de celule din urmă nu ar fi de aşteptat să contribuie semnificativ la spectrele MR achizitionate de la
creirul adult sănătos, aceasta poate fi o problemă în cadrul studiilor privind dezvoltarea creierului şi creierul lezat . În mod
specific, creierul lezat sa dovedit a avea activitate crescuta a a factorului de creştere derivat din trombocite şi factor de
creştere fibroblast, care ambele induc celulelelor adulte O-2A prezentarea caracteristicilor de celule perinatale O-2A, care,
la rândul lor, pot modula vârful NA măsurat de MRS.
În creierul normal distributia de NAA este raportata a fi cu 5 - 25% mai mare in materia cenusie decât în materia albă,
eventual, indicând o concentraţie crescută în corpul celulei nervoase comparativ cu axonii.
De asemenea, s-a sugerat că acest gradient de concentratie aparenta poate fi datorat activitatii axonale mai mari a
enzimelor NAA-aminohidrolaza şi L-aspartat-N-transferaza. Acţiunea acestor enzime ar duce la o intoarcere mai rapidă a
NAA, un element important în rolul său propus ca rezervor de acetil, în sinteza lipidelor.
 2.3. Observarea modificărilor spectrale ale NA,
Cr, şi Cho din 1H MRS la subiecţii umani
2.3.1. Dezvoltarea si imbatranirea creierului

Mai multe studii au fost efectuate care au explorat

modificările din spectrul 1H MS care rezultă din
dezvoltarea timpurie şi din imbatranirea creierului.
Modificările cele mai marcate apar în primele 6 luni
după naştere, atunci când se observă o creştere rapidă a
raportului NA / Cr, însoţită de o scădere a raportului
Cho / Cr într-un ritm similar. Pentru un grup de adulţi,
în intervalul de vârstă 19-78, un studiu cantitativ
estimand concentraţiile metabolitului în materia de
culoare albă frontală a constatat că în timp ce NA a
fost relativ stabilă, au existat creşteri cu inaintarea in
varsta, în rezonanţele Cr şi Cho în materia cenusie, in
timp ce, în materia de culoare albă, nu s-au observat
modificări semnificative ale concentraţiilor de
metabolit.
2.3.2. Boli neurodegenerative
Este important să se ţină cont, totuşi, că, pentru a observa o scădere semnificativă în aceste rapoarte, este necesara o scădere
substanţială a neuronilor pe unitatea de volum. Motivul pentru aceasta provine din volumul citoplasmatic mare ocupat de neuroni (-
80%), comparativ cu glia, impreuna cu faptul ca rezervorul de metaboliti neuronali are toti cei trei metaboliţi prezenti, în timp ce glia
contribuie doar la vârfurile Cr şi Cho. Studii de MRS a AD( boala Alzheimer) au examinat extracte de ţesuturi din regiuni ale creierului
care cuprindeau o serie de plăci senile. Într-un studiu, a fost observata, scăderea semnificativă a intensităţii NA pentru probele de
creier cu AD, comparativ cu controalele, cele mai mari scaderi fiind corelate cu cel mai mare număr de plăci senile. Aplicarea
tehnicilor de MRS in studiul de degenerarii neuronale rapide care rezultă din ALS (scleroza laterala amiotropica) a fost luata in atentie
recent. Concluzii similare au tras din studii ale trunchiului cerebral, cu o puternică corelaţie între neuronul motor superior şi pierderea
funcţiei bulbare bazată pe teste neurologice şi pe gradul de epuizare NA / Cr. O puternică corelaţie între gradul de epuizare cortexului
motor şi a epuizării trunchiului cerebral care rezultă din ALS, în plus faţă de o reducere progresivă a raportului NA / Cr a fost raportata
într-o formă abstractă atunci când s-au efectuat măsurători longitudinale la intervale de 2-3 luni pe o perioadă de 1 an.
2.3.3. Ischemia
Modificarea concentraţiilor metabolitului
cauzate de întreruperea fluxului sanguin la
nivelul creierului a fost evaluată prin MRS in
vivo, în caz de accident vascular cerebral şi stop
cardiac.
Toate studiile asupra leziunilor cronice
rezultate in urma unui accident vascular cerebral
au demonstrat că există o scădere semnificativă
a varfului de AN în raport cu vârfurile altor
metaboliţi, sugerând astfel pierderea neuronală.
Extragerea de subspectre dintr-o regiune cu pana
la 6 saptamani vechime dupa infarct a arătat o
absenţa totală a NA, în timp ce un volum
adiacent la infarct a arătat doar o scădere a AN,
comparativ cu cea a unui volum echivalent situat
în emisfera contralaterala.
2.3.4. Cancerul
Studiile MRS de cancer la creier au avut loc la ambele niveluri de investigatie in vivo şi in vitro. Întrucât, studiile in vitro a liniilor de
cultura de celule tumorale umane şi a ţesuturilor tumorale excizate a facilitat identificarea metaboliţilor nascuti din tumora, aplicaţiile in
vivo au permis comparaţii de rezervoare de metabolit care urmează să fie măsurate între regiunile situate în interiorul tumorii, adiacent
tumorii, si în creierul contralateral. Prezenţa unui vârf NA a fost considerat a rezulta din creier rezidual care a fost infiltrat de tumora şi care
a contaminat, prin urmare, proba de tesut excizat. Glioblastomul multiform a expus un raportCr/ Cho crescut în comparaţie cu astrocitoame
diferenţiate sau anaplazice. În schimb, în ţesutul derivat din astrocitom, glioblastom pe melanomul malign, nivelul de colină sa raportat a
varia nu numai între diferitele tipuri de tumori, ci şi între tumori de acelaşi tip şi nivel de malignitate, precum şi, de asemenea, între
eşantioane din interiorul tumorii. Cu toate acestea, ca rezultat al măsurătorilor cantitative de concentratie pentru astrocitoame in vivo (la
clasele I-IV), s-a realizat că concentratia de Cho a rămas relativ constanta şi că concentratia de Cr a scăzut de la tumori de gradul I-II, până
la gradul IV (Usenius et al., 1994a, b). Confirmarea acestor date in vivo a fost asigurată de examinarea de extracte de ţesuturi derivate din
tumora excizata. Întrucât toate tipurile de tumori au avut raporturile deosebite de cele ale creierului normal, clasificarea a fost imprecisa din
cauza dispersiei mari a datelor, astrocitoamele fiind o problemă deosebită. Folosind o metodă descrisa ca fiind profilare metabolica, Preul et
al., a raportat clasificarea precisă a 90/91 tumori, comparativ cu 71/91 diagnostice corecte obţinute prin utilizarea principalelor teste clinice
preoperatoare CT, RMN convenţional, şi angiografia convenţionala. Această profilare metabolica spectroscopica necesită estimarea
concentraţiilor a şapte metaboliţi , şase din tumora (Cho, Cr, NAA, alanina, lactat, şi lipide) şi Cr din creierul normal contralateral (utilizat
ca referinţă). Raportarile celor sase tumori la Cr contralateral sunt apoi exprimate ca un profil de raport, care s-a dovedit a fi caracteristic
pentru fiecare dintre tipurile de tumora examinate : astrocitomul de gradul II (grad scăzut) ,astrocitomul de gradul III (anaplazic) ,
astrocitomul de clasa IV (glioblastomul multiform), meningiomul, şi metastaze ale cancerului de plămâni şi de sân). Raporturile metabolitilor
în regiunile învecinate cu tumorile sunt raportate a fi dependente de prezenţa sau absenţa edemului peritumoral. Dacă edemul peritumoral
este prezent, se observa o scădere semnificativă a raportului NA / Cr, care scădere revine la valori normale,cand edemul s-a disipat. Scăderea
mare în T, rata de relaxare pentru metaboliţi care s-a observat ca însoţeste edemul, este sugerata ca fiind responsabil pentru unele dintre
modificările în raporturile metabolitilor.
Glioblastom
2.3.5. HIV
Modificările în raporturile metabolitilor observate în spectrele obţinute de la pacienţii infectaţi cu HIV, la care demenţa a fost
diagnosticata, a arătat o reducere semnificativă în raportul NA / Cr, şi creşteri ale raportului Cho / Cr atat pentru regiunile de materie
gri cat si pentru regiunile de materie alba. Pentru pacientii HIV-pozitivi asimptomatici, un studiu a arătat că NA / Cr a fost doar uşor
scăzut, în timp ce raportul Cho / Cr a fost nemodificat. În schimb, un alt studiu folosind pacienţi in stadiile incipiente ale infecţiei cu
HIV au arătat o creşteri semnificative ale raportului Cho/Cr, dar fără nici o modificare în raportul NA /Cr, sugerând că altitudinea de
Cho poate fi un marker înainte de debutul demenţei. Un studiu care să arate modificări in raportul NA / Cr pentru copii cu SIDA, şi
grupate în funcţie de parametrii clinici de encefalopatie (AE) sau nonencepfalopatie (AEN), a arătat că, în ganglionii bazali atât
grupurile AE cat şi grupurile AEN au avut raporturile NA /Cr reduse, comparativ cu controalele, în timp ce în materia alba doar grupul
AE a avut un raport NA / Cr mai mic decât controalele.
 3. Dezvoltarea tehnicilor pentru masurarea
metabolitilor cu spini cuplati
3.1. Introducere

Omniprezenţa protonului dă naştere unui potenţial enorm de analiză precum şi unor probleme grave de
discriminare analitice. Bogăţia spectrului de protoni din creier este ilustrata de sectiunea de 2-3 ppm a unui
spectru de 300 - MHz, al unui extract din creier de pisică, în cazul în care îngustimea dintre liniile din soluţia
apoasă, cuplat la dispersia deplasarii chimice sporite la nivel - 7 T, da naştere unei rezoluţii parţiale a tuturor
multipletilor de metaboliti.Consolidarea fortei brute a dispersiei deplasarilor chimice prin creşterea intensitatii
câmpului magnetic este o opţiune viabilă în aplicaţii analitice ale spectroscopiei RMN in vitro, nu este o optiune
in vivo din cauza creşterii concomitente în încălzira RF şi din cauza unor dificultăţi tehnologice din industria
prelucrătoare.
Atunci când se încearca extragerea informatiilor de concentratie pentru rezonanţele grav suprapuse ale
metabolitilor creierului care sunt adesea mai puţin concentrati decât NA, Cr, şi Cho tratate la subpoziţia 2.
3.1. Introducere

Prima opţiune este de a efectua o modelare numerică detaliata a întregului spectru de protoni in vivo.
A doua opţiune este trecerea la o intensitate a campului cat mai mare posibila, în speranţa că creşterile
de concomitente a raportului semnal / zgomot şi dispersia deplasarii chimice vor clarifica spectrul suficient
pentru cuantificarea metabolitului.
A treia opţiune este de a obţine mai multe informaţii prin intermediul unui spectru bidimensional), care
separă în a doua dimensiune RMN informaţii unice de cuplare a tuturor metaboliţilor prezenti.
A patra opţiune, de asemenea, viabila doar pentru metaboliţii cu spini cuplati, este de a reduce conţinutul
de informaţii a achiziţiei spectrale prin editarea unidimensionala (1-D) a spectrului.
Problema deosebirii spectrale , în general, a fost abordată în cele două cazuri limita, fie localizarea unui
singur voxel fie hărţi spaţiale de voxeli multipli.
În prima limita, ori un spectru complet 1-D ori un spectru editat este dobandit de la un voxel unic de
interes. In ultima limita , mai multe spectre 1-D sunt obţinute, fiecare localizat la un voxel individual.
3.2. Specificacitate metabolica

Semnalul MRS va fi cel mai specific pentru un metabolit,

în cazul în care identificarea sa este facuta sa nu depinda
de valoarea deplasarii chimice singure a uneia dintre
rezonantele metabolitului de interes, ci în schimb de o
combinaţie a tuturor diferenţelor deplasarilor chimice.
3.2.1. Cuplare scalara

Interacţiunea scalara indirectă este cea care, cupleaza spinii protonilor grupurilor moleculare invecinate in
molecula metabolitului tinta.
Puterea interactiunii de cuplare scalara, j, care la rândul său determină divizarea multipletului, este guvernată
de structura electronica a tuturor legăturilor dintre doi atomi. J depinde de hibridizarea legaturilor, lungimi şi
unghiuri de legaturi, şi, în special, de electronegativitatea substituenţilor.
În termeni RMN, amploarea J determină divizarea frecvenţei multipletilor într-un spectru 1-D si determina
frecvenţele de evolutie a diferitelor coerente care evolueaza între pulsuri într-un experiment cu puls multiplu.
În condiţii de cuplare puternice, de exemplu, pentru cuplarea protonului metilen inechivalent în
citrat,comportamentul multipletului editat devine dependent de camp si dificil de evaluat analitic.
3.2.1. Cuplare scalara

O multitudine dintre deplasarile chimice ale multipletului şi cuplajele scalare ale metaboliţilor creierului
sunt prezentate de Behar şi Ogino şi, deşi unele dintre acestea se încadrează în categoria de cuplare slaba, chiar
la 1,5 T, de exemplu, sistemele de lactat şi alanin AX3 şi A2M2 cupland în sistemul A2 M2 X2 al acidului Y-
aminobutiric , mai multe sunt în mod clar puternic cuplate chiar in domeniul mare de 4 T, şi anume, sistemele
ABX ale grupurilor aspartat,de aspartat şi a NAA şi cuplarea M2 N2 de AM2N2Q sistem de spini al mio-
inositolului . Cu toate acestea, din cauza marelui interes actual în Glx, este bine să se discute acest caz, mai în
detaliu. Provocarea cu Glu şi Gln decurge nu numai din cauza ca asemănarea structurilor lor moleculare
produce deplasari chimice de multiplet care sunt foarte similare pentru ambele molecule, dar şi pentru că
efectele sterice în cele două structuri moleculare.
Glx produce inechivalente în interiorul ambelor perechi de protoni de metilen în acele molecule şi dau
naştere la puternice cuplaje J negative între protonii fiecaruia dintre grupurile de metilen.
3.2.2. Modelare numerica

Identificarea unui metabolit, precum şi măsurarea concentraţiei sale, de la o modelare numerică a unui
spectru de proton 1-D complet se bazeaza pe posibilitatea de a determina contribuţia sa individuală la spectru.
Atunci când se produce o suprapunere de spectre, intensitatea spectrala la o singură valoare a deplasarii
chimice nu mai este o măsură unică a unui singur metabolit şi se poate presupune că orice schimbări observate
în intensitate sunt din cauza doar unuia dintre metaboliţii contribuitori care se schimba cu patologia.
Pentru un metabolit unic, nu se poate presupune că forma şi intensităţile relative a multipletilor raman
aceleaşi la toate timpurile de ecou, chiar dacă toti acesti multipleti ar fi avut acelasi timp de relaxare.
3.2.3. Spectroscopia in camp ridicat in vivo

Luxul unui magnet cu câmp ridicat atenuează mai multe dificultăţi mai severe asociate cu sistemele cu spini
puternic cuplati.Grupul Alabama a neglijat inechivalentele protonilor metilenului pe carbonii C3 si C4 şi a
presupus că δAM / JAM ~ 38 şi δAM /JMX ~ 6.6 corespund limitei de cuplaj slab.
Un calcul complet, la două intensitati diferite ale campului, şi anume, 1.5 T şi 4 T folosind toate cuplajele J
enumerate în această trimitere, ilustrează câteva dintre consecinţele aproximarii cuplajului slab, chiar la 4 T.
 3.2.4. Spectroscopie 2-D in vivo
Spectroscopia J-resolved poate oferi o hartă spectrală
care separă structura multiplet de structura
de deplasare chimică de-a lungul axelor ortogonale de
prezentare.O harta spectrală 2-D, în care vârfurile
de-a lungul diagonalei reflectă spectrul 1-D şi
vârfurile off-diagonală reprezinta toate conectivitatile.
Exploatarea acelorasi tehnicilor in vivo, ar fi o propunere
ideală. Cu toate acestea, unele dintre constrângerile de
lucru in vivo s-au dovedit a fi handicapuri semnificative.
3.2.5. Editarea spectrala in vivo

Intrebarea dacă a edita sau a nu edita pentru rezonanţa unui anumit metabolit, este una a carei
răspuns este dependent atât metabolit cat şi de intensitatea câmpului magnetic disponibile.
Suprapunerea este problema-cheie şi chiar în mijlocul unor regiuni spectrale foarte aglomerate, de
exemplu, 2.0 la 3.0 ppm şi 3.3 la 4.3 ppm, decizia dacă a edita sau nu este una subiectiva.
Odată ce decizia de a edita a fost luată, criteriile dupa care o secvenţă viabila de editare trebuie să fie
judecata sunt după cum urmează
În primul rând, secventa trebuie să furnizeze o distinctie de fundal excelenta faţă de rezonantele de
suprapunere.
În al doilea rând, trebuie să fie suficient de rapida pentru a avea o vulnerabilitate scăzuta fata de
artefactele de mişcare.
În al treilea rând, lungimea secventei trebuie să fie suficient de scurta pentru a se asigura că toate
procedurile de editare şi de localizare pot fi bine realizate conform T2, în scopul de a păstra puterea
semnalului.
3.2.5. Editarea spectrala in vivo

Grupul Yale, a combinat spectroscopia de diferentiere cu bobina de suprafaţăşi cu tehnici de localizare ISIS
precum şi cu mai multe strategii de suprimare a apei. Metoda este extrem de metabolit specifica, şi pierderea
intrinsecă de semnal a metodei este mica.
Este, totuşi, destul de vulnerabila la artefacte de scadere de fundal care decurg din mişcarea pacientului intre
scanari reduse instabilitati ale hardware-ului şi diferenţe minore de dinamica spinului.
Ca urmare, eficacitatea de eliminare a fundalului singletului este mult mai modesta decât cea a filtrelor
cuantice multiple tratate de mai jos.
3.2.5. Editarea spectrala in vivo

Varianta PRESS a spectroscopiei de diferenţa a fost propusa, de asemenea, pentru editarea lactatului.
O alternativă la abordarea spectroscopiei de diferente este multiple quantum coherence filtering filtrare a coerentei
cuantumului multiplu. Prin utilizarea gradientilor de camp magnetic pentru a filtra tot exceptand o singura clasa de coerenta a
cuantumului multiplu, scopul este de a produce o metoda de editare “single shot”, care, în afară de a fi extrem de metabolit
specifica, este, de asemenea, mult mai puţin vulnerabila la mişcarea pacientrului decât metodologiile de editare care reduc
scanarile succesive.
3.2.5. Editarea spectrala in vivo

Filtrele MQC oferă, de asemenea o deosebire de fundal mai buna impotriva magnetizarii de spin necuplat, cum ar
fi singleti intensi a apei , NA la 2.02 ppm, Cr la 3.02 ppm şi Cho la 3,2 ppm, care pot fi uşor făcute in trei ordine de
mărime,
Un punct slab este pierderea potenţială de semnal asociat cu un filtru MQC. Această pierdere de semnal poate
apărea din două motive principale. Primul este din cauza randamentului limitat inerent ale filtrului.Cu cat sunt mai
multe coerente pentru impartirea informatiei spinului, cu atat este mai mica magnetizarea care poate deriva din
oricare din ele.
Al doilea mecanism de pierdere este relaxarea transversala, gravitatea careia decurge din T2s scurt al metabolitilor
in raport cu lungimea secventei filtrului.
O altă slăbiciune, şi una peroprie si editarii de diferenta, este dificultatea de a suprima fundalului de cuplari de
spini nedorite cand multipleti specifici ai spectrului metabolitului tinta nu pot fi excitati selectiv.
Aceasta este o problemă care este mai rea, la câmpuri mici , precum şi pentru fundaluri care decurg din grupuri mai
mari de spini cuplati.
3.2.5. Editarea spectrala in vivo

Proceduri pentru a atenua punctele slabe menţionate mai sus pot fi ilustrate prin referire la două probleme care au
dominat literatura de specialitate despre filtrul MQC în ultimul deceniu. Primul este măsurarea de lactat în prezenţa un
fundal de lipidelor, iar al doilea este de măsurarea a neurotransmitatorilor aminoacizi. Măsurarea lactatului beneficiaza
de un sistem simplu spini slab cuplati, un T2 lung, precum şi o deplasare chimica între grupurile cuplat de metin si metil
care facilitează excitarea selectivă a spinilor de metin, fără o perturbare a spinilor lipidelor. . Pentru a îmbunătăţi
suprimarea lipidelor de fundal şi pentru a menţine randamentul inerent, această procedură a fost încorporată într-o serie
de secvenţe, exploatand elegant si mai mult selectivitatea spectrala de catre grupul lui Johns Hopkins şi aplicata la 4.7 T
in măsurarea a lactatului şi a iproplatinului în tumori la şobolani şi şoareci.
Cu toate acestea, strategii pentru atenuarea pierderii semnalului datorat atât randamentului inerent şi de relaxarii
transversale au fost propuse pentru GABA slab cuplat şi Glx puternic cuplat şi a demonstrat in vivo pe creierul uman
normal.
Performanţa filtrelor MQC pe fantome este putin sub îndoială, în mare parte din cauza latimilor mici ale liniilor şi
T2s lung. Traducerea acestei performanţe în capacitatea de in vivo nu a fost încă atît de bine demonstrată. Punctul crucial
al problemei pare să fie încorporarea de codare spaţiala în secvenţa de filtru, fără a submina specificitatea filtrului şi
sensibilitatea. Când sistemul de spini este supus utilizarii, de exemplu, lactat şi GABA, spectroscopia de diferenţă este
simplu si usor de folosit.
 4. Referinte
Abragam, A (1961) Electron-nucleus interactions, in The principles @ nuclear mugnetrsm. Oxford
Umversrty Press, Oxford, pp. 159-215.
Ackerman, J H , Grove, T H , Wong, G G., Gadlan, D G , and Radda, G K (1980) Mapping of
metabolites m whole animals by 31P NMR using surface coils Nature (London) 283, 167-170
Adalstemsson, E , Spielman, D M , Wright, G A, Pauly, J M , Meyer, C H , and Macovskr, A. (1993)
Incorporatmg lactate/lipid drscrrmination mto a spectroscoprc image sequence Map Reson Med 30,
124-130
Arnold, D L , Riess, G T , Matthews, P M , Francis, G S , Collins, D L , Wolfson, C , and Antel, J P.
(1994) Use of proton magnetic resonance spectroscopy for monitoring disease progressron m multrple
sclerosis Ann Neural 36,76-82
Berridge, M J and Irvine, R F (1989) Inositol phosphates and cell signaling Nature 341,197-205
Birken, D. L and Oldendorf, W H (1989) N-acetyl-L-aspartic acid A literature review of a compound
prominent in ‘H-NMR spectroscopic studies of brain Neuroscr Blobehav Rev 13,23-31
Va multumim !