ERGOTERAPIA IN

REEDUCAREA MAINII CU
HANDICAP
-Mana = organ specializat in miscare si in sensibilitate
discriminativa .
-Mana = organ al personalitatii umane si al profesionalitatii.
Functiile senzoriale ale mainii :
-aprecierea formei si a volumului obiectelor: stereognozia
-aprecierea greutatii obiectelor: barognozia
-aprecierea preciziei unor miscari: kinestezia
 Rolul mainii in economia psiho-
somatica
• -Mana ; organul principal al exprimarii celor mai complexe si mai
profunde sentimente, redate prin intermediul limbajului musical.
• -Conformatia mainii si posibilitatile ei de miscare, permite cele
mai variate si mai pretentioase interpretari.
• -Ca ritm, mana stanga a unui virtuoz al viorii, este capabila sa
efectueze 580 actionari ale coardelor pe minut, iar ca intensitate,
poate efectua 1180 de “nuantari” prin atingere diferentiata
(presiunea exercitata digital pe coarde poate varia intre 1 si 500
g) (C. Baciu).
• -Posibilitatile motrice si de sensibilitate ale mainii umane, au
determinat (sau invers ?), ca suprafata de proiectare pe scoarta
cerebrala sa reprezinte aproape 1/3 din intreaga arie corticala.
• -La surdomuti, mana s-a transformat intr-un adevarat organ al
limbajului, fiecare litera a alfabetului fiind inlocuita de o anumita
pozitie a mainii.
• - fiecare deget in parte dispune de calitati senzoriale si motorii
differentiate:
 CONCEPTUL DE MANA CU
HANDICAP
• MANA POSTTRAUMATICA;…..
• MANA REUMATOIDA
• MANA PARETICA / PLEGICA
• MANA CU AMPUTATII / PROTEZATA
• DEFICIENTE / MALFORMATII
CONGENITALE
• MANA CU TULBURARI VASCULARE
• PR - afecteaza 1% din populatia generala

• In Romania exista aproximativ 250 000 bolnavi cu PR

• Severitatea bolii rezulta din faptul ca 50 % din pacienti isi

inceteaza activitatea profesionala in primii 5 ani de boala

• In 10% din cazuri apare o invaliditate grava in primii 2 ani de

evolutie

• Aparitia unor leziuni viscerale duce la scurtarea duratei medii de

viata cu 5 pana la 10 ani

• PR cea mai frecventa cauza de handicap motor cu potential

reversibil in cazul unui tratament precoce, adecvat
1. Redoare matinala cu durata minim o ora
2. Artrita simultana la minim 3 arii articulare
(obiectivata de medic)
3. Artrita articulatiilor mainii
4. Artrita simetrica
criteriile 1-4 prezente cel putin 6 saptamani
5. Prezenta nodulilor reumatoizi
6. Prezenta factorului reumatoid
7 .Modificari radiologice
diagnostic-4 din 7 criterii
• PR - FORMA INTERMITENTA 25% DIN
CAZURI

• PR- FORMA PERSISTENTA 60% DIN CAZURI

• PR - FORMA RAPID PROGRESIVA 15% DIN

CAZURI
PENTRU ORIENTAREA CORECTA A
GRADULUI DE ACTIVITATE SI A
SEVERITATII PR ESTE NECESARA O
EVALUARE COMPLEXA A BOLNAVULUI,
CUPRINZAND:
Simptomele si semnele clinice de afectiune articulara activa
• NAD (numar articulatii dureroase)
• NAT (numar articulatii tumefiate)
• indice articular RITCHIE
• indice de tumefiere articulara 44
• index articular 28
EVALUAREA DURERII DE CATRE PACIENT
GENERAL HEALTH PACIENT
GENERAL HEALTH MEDIC
scala vizuala analoga
scala gradata numerica
scala gradata verbala

Evaluare functionala
Masurarea reactantilor de faza acuta
Evaluare radiologica
• 1-IMBRACARE SI AUTOINGRIJIRE
• 2-RIDICARE
• 3-SERVIREA MESEI
• 4-MERS, DEPLASARE
• 5-IGIENA
• 6-AJUNGEREA LA OBIECTE
• 7-APUCARE
• 8-ACTIVITATI ZILNICE
0-fara nici o dificultate 2-cu multa dificultate
1-cu o oarecare dificultate 3-imposibil de efectuat
• DAS 28

< 3.2 boala inactiva

> 3.2 < 5.1 activ moderata
> 5.1boala intens activa
• Durerea, anchiloza si simptomatologia sistemica ce se intalnesc in artrita reumatoida pot afecta
negativ stilul de viata al pacientului si capacitatea acestuia de a munci
• In timp, afectiunea poate provoca grave distructii articulare, ceea ce poate duce la deformari
articulare si la tulburari functionale ale acestora.
• Anumite probleme articulare pot debuta mai tarziu in evolutia bolii.
• Mainile si incheieturile mainilor sunt cel mai frecvent afectate de deformarile din artrita
reumatoida.
- "gatul de lebada" si deformarile "in butoniera"
- marirea de volum a articulatiilor poate impinge tendoanele si ligamentele implicate in
stabilitatea articulara, ceea ce cauzeaza degetelor de la maini sa se incline spre degetul mic
(deviere ulnara)
- se poate produce ruptura tendoanelor, ceea ce face imposibila flexia sau extensia degetelor
(depinde ce tendon este afectat); in artrita reumatoida este foarte frecventa slabirea tendoanelor
datorata inflamatiei articulare (artritei)
- inflamatia incheieturii mainii poate limita capacitatea articulatiei de a extinde si flecta mana.
Picioarele sunt, de asemenea, o localizare frecventa unde boala actioneaza si produce deformari
articulare, afectand la acest nivel mai mult de o treime din pacienti.
- degetele in "ciocan"
- haluce valg
- subluxatia metatarsofalangiana
- piciorul triunghiular,rotund
Artrita genunchiului, necontrolata medicamentos, poate provoca eroziuni ale cartilajului si
distrugere articulara, iar in cele din urma va fi necesara protezarea acestei articulatii.
Radiografia coloanei vertebrale releva distrugeri la acest nivel la aproximativ 15% din pacienti.
In cazuri rare se pot produce parestezii sau leziuni mai grave (este afectata maduva spinarii).
 DEGETUL I
• Policele: datorita miscarilor de opozitie,
este degetul care executa forma
principala a prehensiunii (pensa dintre
police si celelalte degete ). Pierderea
policelui poate reduce capacitatea
functionala a mainii cu 60% (mana poate
executa numai miscari de impingere si de
sustinere dorsala sau palmara si miscari
de prehensiune intre cele 4 degete sau
intre degete si podul palmei).
 DEGETUL II
• -Indexul: este “degetul adresei”:are forta
si intervine ca unul dintre stabilizatorii
principali ai miscarii de prehensiune.
• Dispune de cea mai mare sensibilitate
tactila (recunoasterea si reproducerea
formei obiectelor).
• Pe acest deget se bazeaza talentul si
succesul olarului, sculptorului sau a
instrumentistului.
 DEGETELE III-V
• -Degetul mijlociu: este considerat degetul
fortei, fiind indispensabil in prehensiunea
obiectelor grele si in mentinerea acestora in
pozitie atarnat sau sprijinit.
• -Inelarul: completeaza actiunea degetului
mijlociu in miscarile de forta fiind dotat cu o
forma deosebita de sensibilitate (sesizarea
pozitiei spatiale a varfului floretei sau a capatului
vaslei la sportive).
• -Degetul mic: are rol mai redus. Prezenta lui
mareste pensa digito-palmara, conferind o mai
mare stabilitate prehensiunii.
 SOLICITARI MANUALE
PROFESIONALE
• Mana omului reprezinta in fapt cel mai perfectionat
dar si cel mai vulnerabil instrument de lucru. Mana
umana permite atat cunoaterea cat si reconstructia
propriei noastre identitati creatoare si spirituale.
• -In pofida mecanizarii si automatizarii multor activitati
industriale, care au redus efortul fizic general,
numeroase activitati umane, in special cele artizale,
au ramas pur manuale.
• - Solicitarile mainii prin miscari repetitive, executate
in ritm de lucru impus / sau cadentat(ex.munca la
banda rulanta), prehensiunea in forta si in pozitii
articulare vicioase, manipularea de greutati,
determina depasirea pragului de rezistenta proprie
fiecarei structuri musculo-scheletice a mainii,
exprimate prin: durere, jena, redoare, impotenta
functionala partiala sau totala, uneori definitiva.
 ERGOTERAPIA SPECIFICA
• Ergoterapia ajuta la recuperarea miscarilor deficitare, prin
executarea diferitelor activitati tehnice manuale, care
antreneaza grupele musculare si articulatiile lezate(ET.
SPECIFICA).
• -Ergoterapia continua(completeaza) procesul de reeducare-
recuperare inceput in sedintele de kinetoterapie.
• -ET; se desfasoara in ateliere speciale dotate cu aparatura si
materialele necesare si sub directa supraveghere a personalului
de specialitate (ergoterapeut, maistru tehnolog).
• -Sedintele de ergoterapie se programeaza de 2-3 ori pe
saptamana, durata fiecarei sedinte initiale fiind de 60-90 minute,
cu crestere progresiva, in functie de toleranta la munca si de
interesele comune ale ergoterapeutului si ale pacientului.
• -Gestul ales pentru fiecare tip de activitate, trebuie sa intereseze
muschii sau grupul musculo-articular lezat, efectuandu-se
gesturi/miscari din unele activitati tehnologice, care sa
antreneze cu precadere reeducarea functiilor pierdute.
 EFECTE ALE ERGOTERAPIEI
• EFECTE FIZICE :
• -cresterea amplitudinii miscarii
• -cresterea fortei musculare
• -dezvoltarea coordonarii miscarilor
• -corectarea posturilor
• -cresterea rezistentei
• -corectarea sau prevenirea deformarilor articulare
• EFECTE PSIHOLOGICE SI SOCIALE
• -ameliorarea starii psiho-emotionale
• -dezvotarea atentiei
• -diminuarea complexului de inferioritate
• -interrelationare cu alte persoane
• -reintegrare sociofamiliala
• -reorientare profesionala
 ACTIVITATI INDICATE;
• Reeducarea/antrenarea articulatiei
mainii:
• -scrisul la masina,tehnoredactarea
• -tricotatul
• -desenatul, pictatul
• -depanatul
• -rularea cu sucitorul/facaletul
 ACTIVITATI INDICATE
• Pentru antrenarea degetelor
•
-insirarea de margele (pe ata, sfoara)
• -cusut cu acul (croitorie, broderie)
• -cantatul la pian, acordeon, instrumente de suflat
(actionarea clapelor),
• -desenatul, pictatul, scrisul
• -modelajul plastilinei
• -olaritul
• -decuparea de hartie cu foarfecul
• -apucarea de obiecte din ce in ce mai mici
• -rasfoirea unei carti
ACTIVITATI /OCUPATII INDICATE

• Pentru miscarea de prono-supinatie:

• -invartirea ruloului masinii de scris
• -insurubarea-desurubarea unui bec
• -rasucirea unui surub cu surubelnita
• -umplerea si varsarea unui vas (pahar )
cu apa
 ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
• Pentru antrenarea cotului si a umarului
• -taierea cu fierastraul
• -rularea sucitorului/facaletului (patiserie)
• -coafura, pieptanat(artistic sau profesional)
• -impingerea-tragerea (actionarea) de manete
• -ridicarea si coborarea de obiecte (greutati)
ACTIVITATI/OCUPATII INDICATE
• Pentru antrenarea articulatiei umarului:
• -desenatul sau pictatul la sevalet
• -operatii de tamplarie cu folosirea
fierastraului mecanic
• -tesutul in plan vertical
• -miscari executate cu ruloul de zugravit pe
perete vertical
• -atingerea de obiecte asezate din ce ce mai
sus
• -scrima si tenisul de masa
• -aruncarea mingii la cosul de baschet
 ERGOTERAPIA GLOBALA
/NESPECIFICA
• Ergoterapia globala sau nespecifica, nu se
adreseaza deficitului functional cauzat de o boala
sau un accident, ci organismului in totalitate sau
unor tulburari complementare.
• Ex. un pacient cu o paralizie de plex brachial al
membrului superior drept, va urma un intens
program de ET pentru formarea abilitatii mainii
stangi, ca si pentru formarea unei noi coordonari a
intregului organism, in absenta practica, a unui
membru.

• ET specifica, se va ocupa concomitent si de

recuperarea functionala a membrului brachial drept.
 Prescrierea corecta a ET
necesita:
• -o analiza precisa a tipului de deficit sau
handicap (examen clinic, bilant functional,
kinetologic, psihologic, social si profesional)
• -o analiza a celor mai indicate activitati
ergoterapeutice pentru pacientul respectiv,
sub raport kinetologic (miscari, posturi
articulare, gestualitati), fiziologic (consum
energetic global) si sub raport psihologic
(motivatie, dorinta de reluare a muncii,
recreere).
 PRINCIPII GENERALE
ERGOTERAPEUTICE
• Optiunea pentru alegerea unei (sau a unor ocupatii) va tine
seama si de urmatoarele reguli:
• -ocupatia sa fie simpla si usor de inteles, de invatat si de
executat,
• -ocupatia sa fie utila, pentru a crea bunuri folositoare si
valorificabile,
• -ocupatia sa fie variata pentru a evita monotonia
• -ocupatia sa solicite un efort progresiv
• -ocupatia sa fie liber acceptata de pacient (de preferinta
agreata de bolnav)
• -munca sa fie executata pe cat posibil sub directa
supraveghere a ergoterapeutului.
• -se va asigura un climat psihic favorabil bolnavului (atitudine
de intelegere deplina, fara critici dure sau norme riguroase, cu
incurajari si corectii pline de compasiune )
 SECURITATE MUNCII IN
ATELIERUL DE ERGOTERAPIE
• In toate atelierele de ergoterapie, asigurarea conditiilor optime
din punct de vedere al sigurantei si al securitatii muncii este
obligatorie.

• In spatele diverselor aparate de lucru se instaleaza cadre

metalice fixate la perete sau la tavan, de care bolnavul, se poate
prinde la nevoie in chingi, in pozitie asezat sau in ortostatism,
pentru a-si asigura o pozitie corecta si stabila in timpul muncii.

• Aparatele si instrumentele de lucru se pot modifica in functie de

necesitati (in functie de natura si scopul urmarit).La unele
aparate se pot anexa extensoare sau dispozitive pentru a grada
rezistenta intampinata de bolnav la efectuarea miscarilor. In
centrele moderne spitalicesti, atelierele de ET sunt organizate si
dotate in functie de categoriile de afectiuni spitalizate (boli
reumatice, ortopedice, neurologice).
 ORGANIZARE
• Centrele de reabilitare pentru deficientii motori, bine
organizate, dispun de scoli de policalificare
profesionala, dotate cu aparatura complexa si
incadrate cu instructori tehnici cu inalta calificare. In
aceste scoli se practica ergoterapia care devine
orientativa (vocationala).

• -Un internat anexat scolii, gazduieste bolnavii greu

deplasabili. Aceste centre stabilesc legaturi
functionale cu scolile profesionale, alte scoli
speciale sau cu unitatile economice, spre care
indruma bolnavii cu aptitudini deosebite.
 PLANUL RECUPERATOR-
• Intocmirea planului recuperator si indicatia activitatilor
ergoterapeutice este efectuata de catre medic, iar munca in
ateliere este supravegheata de catre monitori de inalta
calificare.
• Munca se efectueaza in echipa, conform specificului atelierului,
dar activitatea fiecarui deficient trebuie foarte bine individualizata
(inclusiv modificarea sau reglarea unor aparate in functie de
caracteristicile patologice si de reeducare individuale).
• Exercitiile de munca trebuie coroborate cu cele recomandate in
cadrul celorlalte programe de kinetoterapie, pentru ca impreuna sa
creeze stereotipuri motorii corecte, corespunzatoare viitoarei
profesii a bolnavului.
• -Ritmul si intensitatea activitatilor se cresc progresiv, in timp ce
perioadele de repaus se scurteaza.
• -Se ingreuneaza progresiv intregul proces de munca prin
mijloacele corespunzatoare fiecarui caz: instrumente din ce in
ce mai grele, plasarea rastelelor pentru unelte in pozitii din ce
in ce mai dificile, materiale de prelucrat din ce in ce mai
rezistente, munci din ce in ce mai pretentioase.
 PLAN RECUPERATOR

• Se incearca sa se redea progresiv, o capacitate de munca si o

calificare cat mai apropiate de cea a omului normal.
• -In dirijarea activitatii de ET, se are in vedere atat scopul
urmarit cat si caracteristicile morfofunctionale ale segmentului
de recuperat.
• - Atelierele de tesatorie, croitorie, vor avea in dotare masini
diferite, de dimensiuni variabile, pentru a putea controla
amplitudinea miscarilor.
• -Atelierele de mecanica, mecanica fina, electronica vor fi
folosite pentru a reda miscarile fine ale mainii.Cifoscolioticii
vor executa miscari care sa le amelioreze functia ventilatorie.
• -Pentru copii cu deficiente motorii sau pentru cei cu stagiu de
lunga durata in centrele de reabilitare, nu se va omite problema
scolarizarii (programe scolare cuprinzand curricula scolilor de
cultura generala, de pregatire profesionala cat si activitatile
extrascolare).
 LP: PLAN GENERAL DE
ARTTERAPIE
• INFORMATII PRELIMINARE
• -denumirea activitatii: confectionare
peisaje din natura prin modelare plastilina
• -componentele obiectivului; modelare
bucatilor prin rulare si presare cu degetele,
asezarea pe placa suport
• Partile activitatii:divizarea
materialului(ruperea plastilinei), rularea cu
palmele si degetel, relaxarea
 Echipamentul si materialele
necesare:
• Bulgari de plastilina de culori diferite, tabla
de plastic lucioasa, masa de lucru, scaun.
• Mediul de munca: camera aerisita si
incalzita, iluminat optim
• -pozitia de lucru:asezat cu fata la masa de
lucru
• Miscari realizate: flexia-extensia art.
pumnului, degetelor (MF si IF) -in special
police, index si medius
 ANALIZA MOTORIE
• ARTICULATII SI MUSCHI ANTRENATI IN
MUNCA;
• Articulatia radio-cubitala, MF si IF
• Muschi: scurt abductor-police, scurt flexor
police, adductor police, lombricali si
interososi dorsali, flexor superficial al
degetelor, flexor profund al degetelor,
opoznt al degetului V, scurt flexor si
abductor al auricularului
 GRADAREA ACTIVITATII;
• FORTA: se mareste consistenta plastilinei
• ANDURANTA: se creste durata activitatii
• COORDONARE: se solicita executarea de
figurine (animale, persoane, obiecte).
• ECHILIBRU: se lucreaza si in pozitie
ortostatica
 ANALIZA COGNITIVA:
• MEMORIA: sa-si reaminteasca
instructiunile(ordinea in realizare, alegerea
corecta a culorilor).
• CONCENTRARE: sa realizeze produsul finit
(peisaj, desen).
• ASPECTE INTERPERSONALE ALE
ACTIVITATII:
• COMPETITII PE TEMA DATA,
• FACTORI PSIHOLOGICI: AGREMENT,
DECONECTARE
 ATELIERUL DE ERGOTERAPIE

• FACTORI DE SECURITATE
• UTILIZAREA PRODUSULUI REALIZAT
• ASPECTE TERAPEUTICE-
RECUPERATORII
• Crestere fortei musculare interfalangiene
• Ameliorarea coordonarii pensei (opozitiei
policelui), cresterea mobilitatii segmentului
afectat