PROIECT DIDACTIC

MODELUL: “ EVOCARE-CONSTITUIREA
SENSULUI-REFLECŢIE”
DEMERSUL DIDACTIC-INDUCTIV
 DATA:23.09.2019
 CLASA: a IX-a
 PROFESOR: RADU VIORICA
 ŞCOALA: LICEUL DE ARTĂ MARGARETA STERIAN, BUZĂU
 DISCIPLINA : Istoria Teatrului Universal
 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Teatrul latin
 TITLUL LECŢIEI : Teatrul latin - Recapitulare
 Text-suport : Dictionarul, cartea de specialitate”Istoria Teatrului
Universal” de Ovidiu Dramba
 TIPUL LECŢIEI : MIXTA
 SCOPUL LECŢIEI : Comunicarea intr-un limbaj specializat si dobandirea
de noi cunostinte.
 MOTIVAŢIA: Disponibilitatea pentru receptarea specializata a
informatiilor acumulate.
COMPETENŢE GENERALE
2. Originile spectacolului si formele teatrului latin.
COMPETENŢE SPECIFICE
2.1. Compararea genurilor teatrale, în funcţie de elementele de construcţie
(structurale) ale textului dramatic.
2.2.Comentarea relaţiilor dintre diferitele arte (cu precădere muzică-poezie-
dans) în teoria şi practica spectaculară din perioadele istorice studiate .
OBIECTIVE OPERAŢIONALE.
Sa utilizeze elemente de teorie teatrala; sa acumuleze noi cunostinte si
criterii de apreciere istorica; sa identifice elemente de teatru in sec .
al- V-lea.
Se continua procesul de cunoasterea si formarea a fenomenului teatral.
CONDIŢII PREALABILE
Cunoştinte:
-capacităţile receptive normale ale elevilor de pe semestrul II in clasa
a IX-a;
-cunoştintele anterioare ale elevilor .
Deprinderi:
_ de cunoastere si formare a fenomenului teatral.
-de comentare a criteriilor de apreciere.
-de exprimare a părerilor proprii folosind elemente de teorie teatrala.
- dezvoltarea ochiului critic prin vizionarea de spectacole si filme specifice teatrului latin.
RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
Dictionarul estetic, Texte alese de Ileana Berlogea si George Munteanu . Editura Meridiane 1972;
Istoria Teatrului Universal “ de Ovidiu Dramba.
Timp la dispoziţie: 50min.
-sala de clasa dotată în prealabil cu material audio-vizual si documentar divers.
STRATEGIA DIDACTICĂ
METODE ŞI PROCEDEE: metoda convorbirii, a descoperirii, lucrului in cadrul colectivului bazat pe incredere,
relatia de cooperare dintre elev-profesor, profesor- elev prin intermediul dialogului si al explicatiei, interviul,
intrebari si raspunsuri. Metoda flexibila sa fundamenteze orizontul cultural.Argumentarea rolului, unitatilor
de timp loc si actiune pentru teatrul latin si viziunea celorlalte epoci culturale.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
- textul-suport: Dictionarul estetic, Texte alese de Ileana Berlogea si George Munteanu.
Istoria Teatrului Universal de Ovidiu Dramba.
- test- recapitulare teatrul latin.
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR :
- activitate frontală in grup si
- activitate individuală
METODE DE EVALUARE :
- observarea sistematică a elevilor
- chestionare scrisa
- apreciere verbală
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: sala de clasa dotata cu aparatura audio –vizuala.
 LECŢIA PROPRIU-ZISĂ
Invatare prin descoperire
I. EVOCAREA
1.Actualizarea cunoştinţelor despre subiectul lecţiei.
2.Definirea zonelor de interes care justifică abordarea
temei(anunţarea obiectivelor operaţionale) Dezvoltarea relatiilor
interpersonale, a mobilitatii a intuitiei, a imaginatiei creative, optimizarea
increderii in sine si in ceilalti, dezvoltarea ochiului critic si exprimarea
propriilor impresii in urma unor vizionari de spectacole si filme.

3. Comunicarea: Activitate frontala individuala si in grup: Crearea

de catre profesor un climat specific de incredere si a unei
atmosfere de lucru creatoare.
4. Reactualizarea structurilor anterior învăţate:
Se vor reactualiza idei şi probleme „ancoră” dintre obiectivele activităţii
didactice precedente şi cele ale activităţii în curs de desfăşurare. Elevii sunt
interesati in exercitarea inteligentei prin raspunsul fulger al unui test oral.
(10 min)
 II. CONSTITUIREA SENSULUI: “monitorizarea înţelegerii”
 Supravegherea procesului de descoperire de catre profesor : Se vor alege de
catre elevi doi reprezentanti care isi vor alege la randul lor membri in dezbare
libera despre teatrul latin .
 Profesorul propune intrebari celor doi reprezentanti care la randul lor se vor sfatui
cu ceilalti membri pentru a da raspunsurile corecte intr-un timp record. Exemple
de intrebari: cine sunt reprezentantii teatrului latin?; izvoarele de inspiratie ?; ce
au facut ?; cand? unde ?cu ce scop?
 Profesorul urmareste desfasurarea dialogului constructiv dintre elevi si intervine in
momentul in care se pot crea conflicte intre reprezentanti celor doua grupe sau
vine cu informatii legate de detalii. Romani au luptat ptr un edificiu teatral,
costructiile erau provizorii ceea ce afecta si calitatea spectacolului primul edificiu
teatral din zidarie avand capacitatea de 40.de mii de locuriiin timpul lui Pompei.
Teatrul roman pentru protectia spectatorului avea acoperisul format dintr-o panza
mai groasa dadea impresia de arena inchisa. Scena imensa, acoperita cu un placaj
rezistent
 Apare pentru prima data cortina ornamentata iar decorurile bogat impodobite au
dus la impartirea piesei in acte si scene. Corul in teatrul latin nu are rol important
spatiul destinat orchestrei din teatru antic grec avea acum un rol de a gazdui
scaunele senatorilor. Montarea teatrului latin era fastuoasa fiid compus din trei
etaje: cel de jos cuprindea 3 porti de intrare( palat, templu)iar cele doua de sus
erau cu statui –rol decorativ.
 Costumele erau somtuoase inalte , luxoasa sa impresioneze auditoriul. Gustul ptr
fastuos, ptr concursurile de gladiatori, intrecerile carelor de lupta au impuedicat
cultivarea bunului gust al spectatorului.
 Evolutia inceputurilor dupa marele istoric Titus Lvius in 364 i.e.n in patru etape:
prima etapa – reprezentatii coregrafice – jocuri de scena unde muzica si dansul
interferau ca ofranda zeilor; -a doua etapa pe langa dans si muzica s-a adaugat
cuvantul- tineri romani recurgeau la improvizati verbale –Textul nu era alcatuit
implica spontaneitate creatoare ca si versurile fescenine; a treia etapa actori nu
mai sunt amatori ci profesionisti care interpreteaza un text alcatuit anterior
folosindu-se de muzica ,dans ,pantomima; a patra etapa a saturei o constituie o
piesa ,fabula scanica care contine o intriga cu personaje folosindu-se muzica –un
cantaret “ cantor”in timp ce actori mimau toate gesturile adecvate.
 ATELLANA si Mimul este o farsa populara in versuri provenea din Atella o regiune
de Napoli iar in sec I pe vremea lui Cicero intr-o specie a literaturi culte care
puneau in miscare niste personaje stereotipuri – roluri cu masca fixa:
BUCCO=mascariciul flecar; Dossennos= inganfatul lacom cocosat si siret; Maccus=
prostanacul desfranat; Pappus= batranul vanitos libidinos; Manducus= mancaul;
Dosselius= zgarcit si fals. Actiunea se desfasura in lumea celor
modesti(sclavi,tarani,prostituatele) intotdeauna in afara Romei .
 Mimul din graca “a imita “ a fost importat la Roma la sfarsitul sec al -IV –lea i.e.n.
cu ocazia sarbatorilor date zeitei FLORA ,sfarsitul luni aprilie numita “Floralia”.
 Gramaticul Diomedes va transforma mimus intr-un cuvant latinesc ,” teatru cu
picioare plate “ .Actori mimilor purtau incaltaminte normala de oras nu speciala si
nu jucau in orice prilej cu mastile pe fata-erau profesionisti. In mimi jucau si femei
“mimulae”- aveau reputatia de femeii cu moravuri foarte libere.-comparat cu
teatrul Kabuki.
 Textul mimului era alcatuit in proza , intriga acestuia nu a copiat fidel viata reala
era mai licentios ca atellana pe scena se putea savarsi si un act sexual sau
ucidere.
 La Atena s-a degradat spiritul civic, comedia s-a depolitizat si in cele din urma s-a intors spre
viata de familie, sclavii erau foarte sireti. Personajele stereotipe erau interpretate de actori
care purtau aceste masti. Palliata-intriga adaptata la comedia romana, numita fabula palliata-
moravuri noi, conflicte intre generatii, intre batranii austeri si tineri dornici de desfatari.
 Structura comediei este formata din prolog, corpul comediei si epilog. Universul Plautian nu
este satiric ci forsesc, de factura manifest-expresionista. Farsescul domina, I se subsumeza
totul ca rasul dezlantuit, se impregneaza textura tuturor pieselor iar intriga, cu rapiditatea
despasurarii sale, cu nenumaratele rasturnari de situati – Ulcica.

 Terentiu se departeaza de personajele masti din Teatrul popular italic e mai receptiv fata de
elenism decat Plaut prefera comedia linistita( Soacra) deasemenea este preocupat de om
analizeaza situatiile psihologice , caracterele folosind vocabularul oamenilor epocii.Personajele
apar fidele matricelor stereotipe. Comediile lui Terentiu sunt prilej de reflectie( Fata din
Andros)
 Seneca cel mai important tragedeograf de la clasicii greci la epoca elisabetana- schimba
destinatia prologului cu schitarea situatiilor ale conflictului(Phedra ,Medeea)- Intriga
Tragediei- Filosofia Stoica-
 școală filozofică întemeiată de Zenon în sec. IV a. Chr. în Grecia antică, care conținea
elemente materialiste în concepția despre natură și în teoria cunoașterii, dar care în domeniul
eticii se menținea pe poziții idealiste, propovăduind supunerea față de soartă. 2. ferm,
neclintit. II. s. m. f. 1. adept al stoicismului. 2. om cu multă tărie
 Personajele au legatura cu doctrina morala stoica sunt construite antetic intruchipand
virtutea pana la sublim si viciul pana la oroare.
 Chipul lui Hercule –simbolul virtuti stoice- intelepciune.
 Fuga Medeii – intruchiparea viciului stoic –pasiuni exagerate.
 Eroii principali sunt arhietipuri mitice cu pasiuni hiperbolice ,intruchipeaza
idei ale moralei stoice iar in lumea lor interioara e stapanita de forte
demonice .
La Euripide pasiunea Medeii este aprinsa de zei iar la Seneca creste din
resorturile sufletului se dezvolta treptat. Eroul tragic este lucid si
voluntar, iar faptele sale sunt acte de libertate interioara si optiune.
Prabsirea eroului prin jertfa eliberatoare.Corurile Senecane sunt
interludiiautonome au caracter liric pronuntat.
 Piesele lui Seneca – sunt confruntare dintre om si destin –pasiuni. Se
deosebesc de piesele grecesti prin lbertatea sa fata de determinisml
religios precum si prin gradul de lucditate fata de lumea interioara.
 Moartea este un drum de mantuire (Phedra se sinucide pentru a se
regasi)
 Teatrul lui Seneca s-a desprins de tiparele clasice prin:
1. Diminuarea confruntarilor interioare si exterioare a conflicteor dramatice
2. Nerespectarea particularitatior de varsta si conditie sociala a personajelor
3. Infidelitatea fata de legenda si inserarea uror conceptii de viata romana
4. Predilectia pentru violente , crime , miracole, petrecute pe scena in fata
spectatorului
5. Nerespectarea regulilor de timp, de loc, de actiune.
 Factori sunt : noua structura sociala si politica iar dreptatea divina nu
actioneaza in mod direct asupra destinului uman.
 Teatru – se vor reprezenta tragedii si comedii care va duce la
transformarea artei actoricesti – rolul de a fi mediator intre lumea
vulgara si cea a valorilor pure .

 Atingerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului :

Profesorul propune vizionare imagini din filme si spectacole de teatru
antic grec si latin . Concluzioneaza faptul ca elevii au constientizat si
recunoscut diferentele teatrului antic grec de cel latin. Actiunea in
grup si individual.
 III. REFLECŢIA
Elevii primesc următoarea sarcină de lucru pe care o vor rezolva fără nici
un ajutor din partea profesorului: Profesorul face aprecieri celor ce si-au
inbunatatit cunostintele, folosind un limbaj specific. Elevii vor realiza un
eseu structurat despre : “Pâine și circ”
 

IV. EXTENSIA
Se comunică tema pentru acasă: Profesorul le propune vizionare de
spectacole, sa realizeze cronici si sa caute cronici de specialitate ale
spectacolelor desfasurate in acest oras si din tara. Elevii isi vor dezvolta
ochiul critic si va avea un sistem de valori bine definit plus disponibilitatea
pentru receptarea specializata, diversitatea culturala de a transfera in viata
sociala valori istorice autentice.