GÂNDIREA

ECONOMICĂ

MODULUL 3
 gândirea economică gândirea economică
premodernă - începuturi, premodernă -
antichitatea, evul mediu, începuturi,
GÂNDIREA renașterea - până în antichitatea, evul
ECONOMICĂ secolul XVI; mediu, renașterea -
până în secolul XVIII,
Istoria gândirii inclusiv
mercantilismul;
economice se poate
gândirea economică
structura din punct de
modernă - secolul XVI -
vedere cronologic în începutul secolului XX, gândirea economică
următoarele etape: incluzând mercantilismul; modernă - secolul
XVIII- începutul
secolului XX;
gândirea economică
contemporană - secolul
XX - prezent gândirea economică
contemporană -
secolul XX - prezent
 • Istoria gândirii economice se poate
structura din punct de vedere
cronologic în următoarele etape:

GÂNDIREA gândirea economică premodernă -

începuturi, antichitatea, evul mediu,
ECONOMI renașterea - până în secolul XVI;
gândirea economică modernă -
CĂ secolul XVI - începutul secolului XX,
incluzând mercantilismul;
gândirea economică contemporană
- secolul XX- prezent
 • 1. Gândirea economică în Antichitate
GÂNDIREA
ECONOMIC 1.1. Gândirea economică în Orientul antic
Ă 1.2. Gândirea economică în Grecia antică
1.3. Gândirea economică în Roma antică
PREMODE
RNĂ
• 2. Gândirea economică în Evul Mediu

• 3. Gândirea economică în perioada

Renaşterii
1.
Gândirea
economică 1.1. Gândirea economică în Orientul antic

în 1.2. Gândirea economică în Grecia antică

1.3. Gândirea economică în Roma antică
Antichitat
e
 • Primele idei economice sub formă
1.1. scrisă sunt legate, după unii
specialişti, de poporul evreu şi apar
Gândirea în Vechiul Testament.
economică
în Orientul • Reflecţii cu caracter economic cu
privire la proprietate, sclavie,
antic comerţ, impozite, vămi, dobânzi,
politică economică apar şi în
codurile de legi ale Orientului antic:
Legile lui Manu, Arthasastra,
Dharmasastra (India);
Învăţăturile lui Ipuver,
Codul lui Hammurabi (Egipt şi
Babilon)
 • Reflecţiile cu caracter economic în
Grecia antică, subordonate idealului
1.2. moral al “binelui comun” sunt legate
Gândirea în principal de modelul “cetăţii” sau
“statului ideal”.
economică
în Grecia • Reprezentanți:
antică Heraclit
Socrate
Xenofon
Platon
Aristotel
 XENOFON

• A scris primele lucrări consacrate exclusiv “economicului” în

Grecia antică:
 Oeconomikos este conceput ca un tratat de economie
domestică (mijlocul prin care oamenii sunt în stare să-şi
mărească patrimoniul);
 De vestigalibus este dedicată economiei cetăţii şi este un
amplu program financiar propus Atenei în scopul dezvoltării
sale economice.

• Remarcabil este demersul metodologic al lui Xenofon, de la

individ, gospodărie la cetate; de la economia domestică la
economia cetăţii.
 STATUL IDEAL
PLATON ARISTOTEL
Elementele necesare unui stat Elementele necesare unui stat perfect :
perfect :
mijlocele de subzistenţă,
proprietatea comună,  meşteşugurile,
 autarhia economică, armele,
 oikeiopragia o oarecare abundenţă de avuţie, cultul
divin
LUCRĂRI: LUCRĂRI:

 “Republica” sau “Statul”, “Politica”

 “Omul politic”,  “Etica Nicomahica
“Legile”,
“Critias”.
Platon se pronunţă pentru Aristotel se pronunţă pentru proprietatea
proprietatea particulară, iar ca formă de guvernământ,
comună recomandă republica
 ARISTOTEL

• Aristotel delimitează:
 oeconomia (economica domestică) şi
hrematistica.

• Oeconomica este arta de a obţine bogăţii sub formă de

valori de întrebuinţare (agricultură, pescuit, etc.);
• Hrematistica este arta de a obţine bogăţii sub formă de
bani (comerţ, credit, etc.).

• Pe scurt, oeconomica este arta de a produce cele necesare

traiului, iar hrematistica este arta de a te îmbogăţi.
 • Meritul esenţial al Romei antice este
de natură juridică şi se refera la cele
doua instituţii fundamentale create
1.3. de romani:
Gândirea contractul
economică  dreptul de proprietate
în Roma
• Reprezentanți:
antică
Cicero– “De republica”, tratat
despre cel mai bun stat şi despre cel
mai bun cetăţean
Cato cel Bătrân, Columella, Pliniu
cel Bătrân, scriitori romani axați pe
ideea că statul trebuie să se bazeze
pe mica proprietate ţărănească
(funciară) şi pe o economie închisă
 • Prăbuşirea marilor imperii ale
2. antichităţii, procesul de
descentralizare statală care i-a
Gândirea urmat, invaziile popoarelor
migratoare, au avut un impact
economică negativ asupra dezvoltării
în Evul economice în Evul Mediu.

Mediu • Gândirea economică a Evului

mediu va fi inclusă în scrierile
părinţilor bisericii creştine.
 Concepția despre comerț și dobândă

Sfântului Augustin Toma de Aquino

Câştigurile din comerţ şi dobânda Dar cu privire la dobândă păstrează
sunt considerate câştiguri aceleaşi măsuri, considerând că încasarea
nejustificate, condamnabile, pentru dobânzii este contrară justiţiei comutative
că reprezintă o îmbogăţire pe seama (egalitatea în drepturi a oamenilor) (câştigul
altuia. rezultă din muncă şi nu din utilizarea
banilor, de aceea banii trebuie restituiţi în
 Viaţa economică trebuie să fie suma în care au fost primiţi).
guvernată de principii morale: Toma manifesta îngăduinţă faţă de
cumpătarea, caritatea etc comerţ, absolut necesar în viaţa economică,
şi profitul comercial, pe care nu-l mai
consideră păcat.
Lucrarea lui Augustin – Lucrarea sa principală –
“Cetatea lui Dumnezeu” (De civitate “Summa theologica”, tratează probleme
Dei) care conţine referiri la probleme economice referitoare la proprietate, preţ,
economice dobândă, bani.
 • Renaşterea –
perioada pregătitoare a epocii
moderne
eliberarea de sub tutela teologiei.

3. • Semnificative pentru această

perioadă sunt:
Perioada doctrinele utopice despre stat
(Thomas Morus, Tommaso
Renașteri Campanella, Francis Bacon),
teoria laică a statului (Niccolo
i Machiavelli, Jean Bodin) ce va sta
la baza statului modern şi a
gândirii politice moderne
 REPREZENTANȚI LUCRĂRI
Thomas Morus Utopia
Tommaso Cetatea Soarelui
Campanella Cele două lucrări descriu cetăţi ideale în care munca
este obligatorie pentru toţi, dar în acelaşi timp o
onoare pentru toţi, bunurile se stăpânesc în comun,
iar repartiţia se face după nevoi, reglementată
raţional de către stat.
Francis Bacon Nova Atlantis, descrie un stat al viitorului, în care
forţele naturii vor fi stăpânite de oameni şi puse în
slujba lor
Niccolo Machiavelli Principele - această lucrare elaborează codul de
norme necesare suveranului pentru a realiza un stat
naţional unitar, centralizat, dotat cu legi, moravuri şi
armate bune, capabil să asigure ordinea şi dezvoltarea
economică şi social-culturală
Jean Bodin Cele şase cărţi despre republică, lucrare în care va
milita pentru un stat monarhic centralizat