HIPOFIZA SI TIMUSUL

HIPOFIZA, NUMITĂ ȘI GLANDA PITUITARĂ, POATE FI CONSIDERATĂ O ”GLANDĂ DIRIJOR”

A SISTEMULUI ENDOCRIN, AVÂND ASTFEL O DEOSEBITĂ IMPORTANȚĂ ÎN MENȚINEREA
HOMEOSTAZIEI. HIPOFIZA COORDONEAZĂ BUNA FUNCȚIONARE A MAI MULTOR GLANDE
PERIFERICE, PRECUM: TIROIDA, GONADELE (TESTICUL ȘI OVAR) ȘI
CORTICOSUPRARENALELE. FORMA GLANDEI ESTE ASEMĂNĂTOARE UNUI BOB DE FASOLE
SAU DE NĂUT. DIN PUNCT DE VEDERE ANATOMIC,
HIPOFIZA ESTE LOCALIZATĂ LA BAZA CREIERULUI, ÎN INTERIORUL CUTIEI CRANIENE.
HIPOFIZA ESTE ALCĂTUITĂ DIN TREI PORȚIUNI DIFERITE
DIN PUNCT DE VEDERE EMBRIOLOGIC, STRUCTURAL ȘI FUNCȚIONAL: A)LOBUL ANTERIOR =
ADENOHIPOFIZA = HIPOFIZA ANTERIOARĂ (OCUPÂND APROXIMATIV 80% DIN VOLUMUL
HIPOFIZEI); B)LOBUL POSTERIOR = NEUROHIPOFIZA = HIPOFIZA POSTERIOARĂ (OCUPÂND
APROXIMATIV 20% DIN VOLUMUL HIPOFIZEI); C)LOBUL INTERMEDIAR – PUȚIN DEZVOLTAT
LA SPECIA UMANĂ, LEGÂND ANATOMIC CEI DOI LOBI PRINCIPALI.
UNII AUTORI CONSIDERĂ CĂ HIPOFIZA ESTE ALCĂTUITĂ DIN 2 GLANDE DISTINCTE:
ADENOHIPOFIZA ȘI NEUROHIPOFIZA. ADENOHIPOFIZA SE FORMEAZĂ
ÎN SĂPTĂMÂNILE 4-5 DE VIAȚĂ INTRAUTERINĂ PRINTR-O INVAGINARE A ECTODERMULUI
(FOIȚA EXTERNĂ A DISCULUI EMBRIONAR). PRIN SISTEMUL PORT DE LA NIVELUL HIPOFIZEI
SUNT TRANSPORTAȚI FACTORI STIMULATORI DE LA NIVELUL HIPOTALAMUS, STIMULÂNDU-
SE ACTIVITATEA SECRETORIE A ADENOHIPOFIZEI. HORMONII HIPOFIZARI STIMULEAZĂ
CREȘTEREA ORGANISMULUI ȘI ACTIVITATEA ALTOR GLANDE.
 DIN PUNCT DE VEDERE EMBRIOLOGIC, NEUROHIPOFIZA IA NAȘTERE DIN
NEUROECTODERM, DIN CELULELE CE CĂPTUȘESC VENTRICULUL III. NEUROHIPOFIZA SAU
RETROHIPOFIZA, SPRE DEOSEBIRE DE ADENOHIPOFIZĂ, ESTE ALCĂTUITĂ DIN ȚESUT NERVOS
ȘI APARȚINE CREIERULUI. PRACTIC, AXONII AMIELINICI AI NEURONILOR DIN NUCLEII
HIPOTALAMICI SUPRAOPTIC ȘI PARAVENTRICULAR FORMEAZĂ ACEASTĂ PARTE A HIPOFIZEI.
NEUROHIPOFIZA NU ARE CAPACITATE SECRETORIE, EA FIIND DE FAPT UN REZERVOR PENTRU
2 HORMONI SECRETAȚI DE HIPOTALAMUS: OXITOCINA (ROL ÎN EJECȚIA LAPTELUI ȘI ÎN
CONTRACȚIA UTERULUI GRAVIDEI) SI ADH (HORMUNUL ANTIDIURETIC – ROL ÎN RETENȚIA
HIDRICĂ A ORGANISMULUI). DE O IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ, ÎN PRACTICA MEDICALĂ
ESTE ASPECTUL NEUROHIPOFIZEI PE IMAGINEA RMN ÎN T1. SE OBȚINE UN SEMNAL LUMINOS
DAT DE NEUROHORMONII STOCAȚI ÎN GRANULE SECRETORII. ASTFEL SE POT DIAGNOSTICA
PATOLOGII CU PUNCT DE PLECARE RETROHIPOFIZARĂ: DIABETUL INSIPID CENTRAL ȘI
NEUROHIPOFIZA ECTOPICĂ. HIPOFIZA POATE FI IMPLICATA IN DIFERITE PATOLOGII,
PRECUM:
TUMORILE HIPOFIZARE (BENIGNE SAU MALIGNE); METASTAZE CEREBRALE ALE ALTOR
NEOPLASME (NEOPLASMUL MAMAR, NEOPLASMUL BRONHOPULMONAR, NEOPLASME ALE
TRACTULUI DIGESTIV); MANIFESTĂRI NEUROLOGICE, OFTALMOLOGICE SAU ENDOCRINO-
METABOLICE; SINDROMUL DE ȘA TURCEASCĂ; GIGANSIMUL; ACROMEGALIA; NANISM
HIPOFIZAR; PUBERTATEA PRECOCE ȘI TARDIVĂ; GALACTOREEA; SINDROM SHEEHAN.
 TIMUSUL ESTE O GLANDA CU STRUCTURA MIXTA, CU ROL DE EPITELIU SECRETOR SI
ORGAN LIMFATIC. ESTE LOCALIZAT RETROSTERNAL. SE DEZVOLTA IN COPILARIE, ATINGAND
UN MAXIMUM LA PUBERTATE DUPA CARE INVOLUEAZA. ROLUL PRINCIPAL AL TIMUSULUI
ESTE DE ORGAN LIMFATIC ENTRAL DAR INDEPLINESTE SI ROL DE GLANDA ENDOCRINA.
TIMUSUL ESTE DELIMITATA LA PERIFERIE DE O CAPSULA CONJUNCTIVA CARE
TRIMITE CATRE INTERIOR NUMEROASE SEPTURI CARE DELIMITEAZA LOBULII TIMICI. DE LA
PERIFERIE CATRE CENTRU SE DESCRIU URMATOARELE ZONE: CORTICALA, JONCTIUNEA
CORTICO-MEDULARA SI MEDULARA. TIMUSUL ESTE
LOCUL DE SECRETIE AL UNOR HORMONI SPECIFICI PRECUM: TIMULINA; TIMOZINE SI
TIMOPOETINA. UN GRUP DE CELULE ENDOCRINE SE
GASESC IN: EPIFIZA, HIPOFIZA, TIORIDA, PARATIROIDE, SUPRARENALE, PANCREAS, FICAT,
GLANDE MAMARE, TIMUS, CORD, LIMBA, PLAMANI, UTER, OVARE ETC.ROLUL ACESTORA
ESTE DE A SECRETA HORMONI LOCALI.
FUNCTIILE TIMUSULUI SUNT INHIBATE DE HORMONII STEROIZI CARE PRODUC
INVOLUTIA ACESTEI GLANDE. IN TIMOAME
(HIPERPLAZIA TIMUSULUI) ASOCIATE CU MIASTENIA GRAVIS CRESTE EXAGERAT SECRETIA
TIMOPOETINEI, UN HORMON POLIPEPTIDIC ALCATUIT DIN 49 AMINOACIZI, CU EFECTE
ASUPRA SINAPSELOR MUSCULARE.ACEASTA BOALA DETERMINATA DE APARITIA UNOR
AUTO-ANTICORPI IMPOTRIVA RECEPTORILOR PENTRU ACETILCOLINA DUCE LA
INCAPACITATEA DE A PRODUCE CONTRACTIE A MUSCHILOR LA CARE ANTICORPII
BLOCHEAZA SAU DISTRUG RECEPTORII PENTRU ACETILCOLINA DE LA NIVELUL JONCTIUNII
NEUROMUSCULARE.CEI MAI AFECTATI MUSCHI SUNT CEI DE LA NIVELUL FETEI, MAI EXACT
CEI CARE CONTROLEAZA MISCARILE OCHILOR, ALE PLEOAPEI, INGHITITUL SI VORBIREA.