Rolul MF in preventia si

depistarea precoce a
neoplaziilor

Adventure Works: The ultimate source for outdoor equipment

• Starea de sanat e unul dintre lucrurile cele mai
imp pt orice individ, iar pierderea st de sanatate
are un impact neg asupra lui
• Sistemele medicale din intreaga lume pun din ce
in ce mai mult accent pe medicina preventiva, dat:
- dorintei de a imbunatati st de sanatate a popul
- din dorinta de a reduce costurile
• Preocupare perm a lumii medicale de a pune la
punct strategii viabile pt depistarea cat mai
precoce a oricarei neoplazii
• PREVENTIA PRIMARA consta in:
- lupta impotriva expunerii la carcinogenii cunoscuti in scopul
scaderii incidentei cancerelor.
- contra FUMATULUI, ALCOOLISMULUI, OBICEIURILOR
ALIMENTARE CU RISC PT. CANCER, a expunerii
prelungite la soare .
• DEPISTAREA=descop unui cancer inaintea aparitiei
semnelor clinice ale bolii(mamografia, hemotest)
• Dg precoce=ident unei Tu prin autoexamen sau ex medical de
la primele semne
• PREVENTIA SECUNDARA
-Consta in tratamentul starilor precanceroase, recunoscute in
prealabil prin actiuni de depistare sau prin dg precoce.
• Recomandarile grupurilor de experti cancerologi:
-descurajarea productiei, promovarii si consumului de tutun;
-consumul moderat de alcool
-evitarea expunerii excesive la soare;
-respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea
profesionala;
-recomandari legate de dieta si stil de viata;
-alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale;
-mentinerea greutatii normale;
-activitate fizica;
-regim alimentar de preventie a cancerelor
 TABAGISMUL SI CANCERUL
• Lupta contra fumatului are 3 aspecte:
-convingerea copiilor intre 10-12 ani sa nu fie tentati sa inceapa
sa fumeze
- convingerea fumatorilor de a nu mai fuma
- protejarea nefumatorilor si in particular a copiilor de riscul
fumatului pasiv.
• 35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cu
varste intre 35-69 de ani sunt cauzate de fumat;
• 16% din bolnavii diagnosticati cu cancer anual si 30% dintre
cei care mor prin cancer sunt fumatori.
 Procentajul de decese atribuite
fumatului
Boli % la bărbaţi % la femei

Cancer pulmonar 90 79

Cancer de buze, gura si faringe 92 61

Cancer de laringe 81 87

Cancer de esofag 78 75

Cancer de pancreas 29 34

Cancer de vezica urinara 47 37

Cancer de rinichi 48 12

* USDHHS, NHI - Self-guided Strategies for Smoking Cessation, Thomas Glynn, PhD
1. Cinci din zece fumători vor muri de boli cauzate de tutun
(50%).
2. Doi din zece fumători au diagnosticul de cancer (20%).
3. Noua din zece fumători diagnosticaţi cu cancer pulmonar vor
muri datorita acestuia (90%).
4. Unul din zece fumători are emfizem (10%)
5. Doi din zece fumători sunt diagnosticaţi cu boli cardiace
(20%).
6. Una din cinci morţi sunt provocate de tutun (20%)
 FUMATUL, O PROBLEMA GLOBALA

•Fumatul este una dintre

1/3 din populatia adulta
fumeaza cauzele de crestere a
mortalitatatii

•Fumatul cauzeaza 1/3 din Dintre cei care incep sa fumeze in

decesele intre 35-69 ani la adolescenta, ½ decedeaza datorita
barbati afectiunilor legate de fumat

http://www.pitt.edu/~super1/lecture/pc0211/008.htm
 FUMATUL IN ROMANIA

Raportul privind Starea de Sanatate a Populatiei din Romania (2000) al

Institutului National de Statistica

47,5% dintre fumatori au inceput sa fumeze intre 15-19 ani

33,8% dintre fumatori au inceput sa fumeze intre 20-24 ani

Grupa de virsta 15 – 24 ani

Fumatori -18,8% dintre B si 8,8% dintre F
10,4% au inceput sa fumeze < 15 ani
71,4% au inceput sa fumeze intre 15-19 ani
 ALCOOLUL SI CANCERUL
• Relatia directa intre consumul de alcool si cancerele
tractului digestiv este demonstrata.
• Exista dovezi in ceea ce priveste consumul de alcool si
cancerul hepatic.
• Lupta impotriva alcoolismului este la fel de dificila ca si
lupta impotriva fumatului.
• Un rol important in acest sens il joaca medicul de familie
prin influenta pe care o are asupra familiei si asupra
anturajului,
• Recomandarea de cele mai multe ori este moderatia prin
aceasta intelegand a nu se depasi cantitatea de o bautura/zi
pentru femei si 2 bauturi/zi la barbati (o bautura=250ml bere,
100ml vin, 25ml bautura tare).
 EXPUNEREA EXCESIVA LA SOARE

• Este una din cauzele majore ce conduc la cresterea

incidentei melanomului malign.
• E necesar sa se evite expunerea la soare in special intre
orele 11 si 16.
• Utilizarea cremelor-ecran cu factor de protectie peste 30
reduce riscul.
• Ac mas sunt imperative la pers blonde, satene, cu ten
deschis
 RESPECTAREA MASURILOR DE PROTECTIA
MUNCII

• Medicii de medicina muncii au obligatia de a cunoaste

factorii de risc profesionali, de a informa asupra riscurilor
individuale si colective.
• Persoanele care au lucrat in medii cu substante cunoscute a
fi cu risc cancerigen trebuie urmarite si dupa pensionare,
deoarece manifestarile maligne pot sa apara la intervale
mari de la expunere.
 ALIMENTATIA SI CANCERUL
• O serie de substante din alimente sunt dovedite cancerigene:
- hidrocarburile aromatice policiclice din alimentele afumate sau
arse;
- aflatoxine in alune;
- acetaldehida in bauturile alcoolice;
- compusii N-nitrizo formati din nitriti, in carne si legume;
- acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite sau
coapte.
• 30- 40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-
o dieta adecvata, activitate fizica si mentinerea greutatii
corporale optime..
• activitate fizica moderata: cel putin 30 min 5 zile/sapt in cazul
adultilor si cel putin 60 min 5 zile/sapt in cazul copiilor si
adolescentilor;(orele de ed fizica din scoli!)
Modalitati de < a incidentei cc prin dieta
• mentinerea greutatii corporala normale; limitarea cresterii
in greutate la maturitate la max 5 kg;
• alimentatia variata, bogata in vegetale.
• sarea: limitarea consumului alimentelor sarate si folosirea
sarii la gatit;
• Limitarea cons de zahar rafinat
• consumul moderat de alcool;
• se va evita prajirea carnii si a pestelui; limitarea
consumului de carne si peste preparate la gratar direct in
foc, carne conservata si afumata;
• consevarea:pentru pastrarea alimentelor perisabile se va
utiliza refrigerarea.
STRATEGII DE DEPISTARE
• Depistarea- identificarea unui cancer inaintea aparitiei
semnelor clinice ale bolii prin aplicarea unui test medical
populatiei asimptomatice.
• Diagnosticul - ansamblul de mijloace utilizate in stabilirea
etiologiei precise pornind de la un simptom.
• In depistarea individuala, efectuarea testului medical este
facuta la cererea medicului de familie sau a altui medic
specialist iar uneori e recomandata chiar de pacient.
Eficienta raportata la sanatatea publica este redusa prin
urmare, aceasta forma de depistare cuprinde un numar mic
din populatie.
• Depistarea in masa este un act de sanatate publica. Se aplica
populatiei dintr-o arie geografica prin convocare
individuala. In urma acestei depistari avem 2 grupuri:
• - un grup cu test negativ, cel mai reprezentativ;
• - un grup cu test pozitiv: care nu semnifica neaparat
prezenta bolii dar impune efectuarea altor investigatii
complementare care pot afirma sau infirma diagnosticul de
cancer. Acest tip de depistare este de fapt un screening ce
presupune un program care implica un buget bine stabilit
iar evaluarea rezultatelor se face la intervale de 10-15 ani.
 CRITERII CE STAU LA BAZA UNUI PROGRAM
DE DEPISTARE

• testul de diagnostic trebuie sa fie sensibil, specific, fiabil si

acceptat de populatie;
• boala trebuie sa fie curabila, iar forma de cancer in care se
aplica depistarea precoce trebuie sa aiba o prevalenta mare
in stadiul infraclinic
• trebuie sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de
riscuri pentru starile precanceroase si boala in stadii
incipiente. Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in
reducerea mortalitatii si morbiditatii decat tratamentul
inceput dupa manifestarea evidenta a bolii.
 Cancerul de col uterin-
al doilea tip de cancer, ca frecvenţă,
în rândul populaţiei feminine din Europa1

Europa, femei (vârsta 15–44 ani)

Cancere nou diagnosticate (prevalenţa) şi
Rata morbidităţii şi mortalităţii prin cc CU

Col uterin Breast

Skin melanoma
Ovary
Thyroid
Colon/Rectum
Hodgkin lymphoma
14.4% Non-Hodgkin lymphoma
Corpus uteri
Brain-CNS
Stomach
Leukemia
35% Lung
Kidney
Oral cavity
Pancreas
Bladder
Liver
Other pharynx
Multiple myeloma
Larynx
Nasopharynx
Esophagus

1. Ferlay J, Bray F, Pisani P, Parkin DM. Lyon, France: IARC Press; 2004. 2. Arbyn M et al: Ann. Onc 2007; 18:1422-4
 Incidenţa cancerului de col uterin in Europa

EUROPA DE EST
ROMANIA
BULGARIA
SLOVACIA
POLONIA
MOLDOVA
CEHIA
UNGARIA
UCRAINA
BELARUS
RUSIA
EUROPA DE NORD
LITUANIA
ESTONIA
LETONIA
DANEMARCA
NORVEGIA
ISLANDA
UK
SUEDIA
IRLANDA
FINLANDA

0 10 20 30
 Cancerul de col uterin
• Factorii de risc ce pot fi preveniti sunt:
-debut precoce al vietii sexuale
-parteneri sexuali multipli
-parteneri unici, insa care anterior au avut partenere multiple
-igiena deficitara, absenta circumciziei- fiind demonstrat rolul
protector al circumciziei pentru partenere
-factori infectiosi: sifilisul, gonoreea, Chlamidia, HPV tip II,
virusul herpetic, Ebstein-Barr, citomegalovirus, trichomanas
-fumatul.
 Factorii de risc ce nu pot fi preveniti:

• -factori ereditari,
• -genetici- antecedente de cancer de col
• -imunosupresia post transplant
• -boala Hodgkin si alte cauze de imunosupresie.
 CAILE DE PREVENTIE
• PREVENTIA PRIMARA- vaccinarea pentru HPV-
principalul agent etiologic incriminat(papiloma virus uman)
• PREVENTIA SECUNDARA- screeningul Papanicolau si
tratamentul corect al leziunilor incipiente.
• Masuri generale- evitarea factorilor de risc
 Testul Papanicolau
• este un test simplu, nedureros ce detecteaza celulele anormale
de la nivelul colului si endocolului uterin. Sensibilitatea
testului este de 51%,iar specificitatea de 98%. Reducerea
mortalitatii prin cancer de col uterin este de 90%.

• Pentru depistarea acestui tip de cancer, examenul citologic

trebuie efectuat: la inceperea vietii sexuale, un an mai tarziu iar
daca primele 2 examene sunt normale, din 3 in 3 ani pana la 65 de
ani.
• Fiabilitatea analizei citologice depinde de:
-experienta persoanei care recolteaza proba (modul in care a
fost instruita)
-conditiile de prelevare
-respectarea tehnicii corecte de prelevare- , endocol separat;
intinderea pe lama se face intr-un singur strat
-dotarea, calitatea laboratorului,citologul care citeste lama
 Vaccinarea impotriva HPV
• recomandata la fete incepand cu 11-12 ani inaintea inceperii
vietii sexuale, dar si intre 13-26 ani, chiar daca au inceput
viata sexuala.
• Vaccinul nu ofera protectie impotriva tuturor tulpinilor de
HPV care determina cancer de col uterin, de aceea este
necesara in continuare testarea BP.
• Avantajul vaccinarii consta in faptul ca sansa de infectate
simultana cu cele 2 tulpini cu risc inalt(HPV16, HPV18 sunt
resp de >70% din cc cervicale) este f. mica, iar eficienta este
dovedita.
• Cancerele de col uterin in situ pot fi tratate conservator,
prin conizatie, ceea ce conserva capacitatea de procreere.
 Cancerul de san
• ramane un cancer frecvent intalnit.
• Tratamentele moderne au influentat intr-o buna masura
calitatea vietii, insa mai putin durata de supravietuire.
• Decesele in cancerul de san survin ca urmare a diseminarii
metastatice , a carei probabilitate creste direct proportional
cu intarzierea diagnosticului si initierii tratamentului.
• Preventia primara nu este cunoscuta.
• Factorii de mediu implicati in carcinogeneza sanului nu
permit o interventie eficienta pana in prezent.
 Diagnosticul precoce al cancerului mamar

• recunoasterea semnelor clinice de bolnav(autoexaminare)

sau de medic(examen medical).
• Autoexamenul sanului(autoinspectie,autopalpare) este inca
controversat.
• Examenul medical al sanului este net superior ca eficienta in
depistarea cancerului de san fata de autoexamenul sanului.
Examenul clinic medical al sanului este recomandat de 2-3
ori pe an, incercand sa acopere supravegherea in intervalul
de timp de 2-3 ani dintre mamografii.
• Mamografia are cel mai important rol in depistarea
cancerului mamar. Rolul mamografiei este major in
depistarea cancerelor infraclinice.
• Exista 2 practici de depistare a cancerului
mamar:depistarea individuala si depistarea in masa.
• Inceperea trat mai devreme cu un an reduce teoretic
riscul de metastaze la distanta cu 30%
 Depistarea in masa:
• Un grup- test negativ; mamografia se va repeta la 2
ani

• Un grup- test pozitiv, la care se vor practica

investigatii suplimentare ce pot dg in final: lez
benigne, stari precanceroase, cancere in situ sau
cancere infiltrative

• - reusita unui astfel de program de depistare implica

participarea populatiei in procent de cel putin 65%
 Cancerul colorectal
• Cancerul colo-rectal (CCR) – a patra localizare. a cc in lume.
• In Romania, incidenta CCR a crescut in ultima decada,
existand o tendinta de a depasi localizarea gastrica care este
tipul de malignitate digestiva predominanta in tara noastra.
• Incidenta bolii creste de la 13/100 000 locuitori in 1994 la
23/100 000 locuitori in 2002 in conditiile in care populatia tarii
a scazut cu 1 milion de locuitori.
• Cancerul colorectal este la ora actuala a doua cauza de
mortalitate neoplazica din Romania, dupa cancerul pulmonar.
• reprezinta o problema de sanatate publica datorita , pe de o
parte mortalitatii crescute- si pe de alta parte, datorita
costurilor extrem de mari pe care le implica tratamentul
acestei afectiuni.

• Istoria naturala a bolii permite ca metodele de preventie si de

depistare sa fie eficiente.

• In aproape 90% din cazuri carcinomul este precedat timp

indelungat de prezenta unei stari precanceroase: polipul
adenomatos.
• Eforturile cercetatorilor si ale clinicienilor se indreapta acum
spre ameliorarea mortalitatii si morbiditatii catre 2 domenii
importante:
-evidentierea factorilor de risc modificabili si
interventia asupra lor
-strategiile de screening
• Preventia primara- interventia asupra factorilor de risc
• Factorii de risc modificabili asupra carora putem actiona la
nivelul populatiei generale sunt cei legati de dieta si de mod de
viata.
 Rolul dietei in aparitia cancerului colorectal
• excesul de calorii determinat de un anumit tip de dieta
determina cresterea riscului de cancer colorectal.
• Mentinerea unei diete echilibrate privind numarul de calorii
si preventia obezitatii sunt indicatii certe nu numai in
preventia bolilor cardiovasculare, dar si in preventia
cancerului colorectal.
• pentru preventia cancerului colorectal, alaturi de dieta
echilibrata, trebuie sa stea activitatea fizica (mersul pe jos,
pana la 3 sedinte de antrenament fizic/saptamana).
 Rolul AINS in preventia cancerului colorectal
• antiinflamatoarele nesteroidiene nu sunt recomandate de
rutina ca agenti chemopreventivi din cauza efectelor adverse
numeroase si potential grave, cu exceptia pacientilor cu
polipoza familiala in preventia secundara polipectomiei.
• In ultimii ani-dovezi-rolul AINS in chemopreventia tu prin
mec de inducere a apoptozei colonice
 Chemopreventia
• de urmarit 2 aspecte:
-administrarea unor suplimente alimentare cu rol protector
impotriva cancerului colorectal
-evidentierea unor clase de medicamente care sa determine
prevenirea aparitiei cancerului colorectal la o populatie cu
risc mediu sau chiar la populatii cu risc crescut de neoplazie
colorectala.
• se pot administra suplimente de vitamina C si seleniu in
dieta cu rol preventiv, celelalte antioxidante nefiind in mod
special recomandate.
 De ce e necesar screeningul?
• Scaderea incidentei si mortalitatii prin cancer colorectal
poate fi obtinuta prin:
-diagnosticarea precoce si tratamentul leziunilor premaligne –
polipi adenomatosi-
-urmarirea pacientilor cu afectiuni cunoscute ca pot
determina aparitia cancerului de colon- sd polipozice si
nepolipozice ereditare, boala inflamatorie intestinala.
 Cui se adreseaza programul de screening?

• pacienti tineri cu istoric de sindroame polipozice familiale

• toti indivizii barbati/femei peste 50 ani fara factori
predispozanti cunoscuti
• pacienti tineri cu istoric de cancer nepolipozic familial
• pacienti cu boala inflamatorie intestinala.
 Investigatii folosite in stategia de screening
1.teste fecale pentru hemoragii oculte- test hemocult

• - detecteaza hematina din sangele partial digerat din scaun

• - recomandarea este ca sa fie efectuate anual, intrucat testarea anuala
permite detectia bolii care desi nedetectata cu ocazia examenului anterior,
sa nu fi devenit atat de avansata incat sa nu mai beneficieze de tratament.
• Rezultatele fals + presupun ca un numar de pacienti fara neoplazie sau
adenom sa efectueze colonoscopia. Asfel, se recomanda efectuarea
colonoscopiei numai dupa 4 pana la 6 teste pozitive pentru hemoragii
oculte.
• Rezultatele fals – sunt determinate de dificultatea recoltarii si complianta
scazuta a pacientilor. De aceea uneori se recurge la teste bianuale sau la
repetarea testelor pentru a nu lasa un risc crescut acestor pacienti
 Exista 2 tipuri de teste pt hemoragii oculte:
• Testul guaiac-detecteaza activitatea peroxidazei, se
poate efectua la domiciliu, poate da rezult fals +
datorita medic adm simultan sau alim din dieta
• Testul imunochimic- are sensibilitate superioara
preced; medicamentele, dieta pacientilor supusi
testului nu sunt restrictionate- creste complianta pac
iar nr rezultatelor fals + este <.
2. sigmoidoscopia – detecteaza 70% din leziunile avansate
colonice; reduce incidenta cc distale cu pana la 60%
• Sigmoidoscopia nu e folosita frecvent datorita:
• - nr limitat de medici care efectueaza sigmoidoscopii
• - faptului ca CAS nu includ in servicii plata sigmoidoscopiei
ca test screening
• 3. colonoscopia – reprezinta standardul de aur intre tehnicile
de examinare a colonului si idealul in ce priveste preventia
cancerului colorectal. Dar trebuie sa tinem cont de cateva
amanunte atunci cand o indicam:
- reprezinta o investigatie costisitoare
- necesita o pregatire dificila a pacientului
- prezinta un mic risc de perforatie colonului.
• Cu toate acestea ramane o investigatie de prima alegere la
populatia cu risc crescut de cancer colorectal- fiind obligatorie
in protocolul de screening pentru acesti pacienti.
• Subiectii care au beneficiat de o exereza endoscopica a unui
polip intestinal sunt inclusi in grupa de risc pentru depistare.
Acestora li se recomanda o colonoscopie la un an de la
interventie, iar daca aceasta este normala, o colonoscopie la
2-3 ani.
• Rolul medicului de familie in depistare si preventie este esential.
CANCERUL COLORECTAL NIVEL DE COMPETENTA
MEDIC DE FAMILIE:

• recunoasterea factorilor de risc crescut

• sfat competent pentru intrarea intr-un program de screening
• efectuarea anuala a Hemocultului la toate persoanele peste 50 ani
• trimiterea catre gastroenterolog a oricarui pac cu semne de
alarma pentru cc digestiv(tulb tranzit,rectoragie)
• supravegherea clinica postterapeutica a pacientilor (monitorizare
ACE – ag carcinoembrionar)
VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!