Centrul De Excelenta In Medicina Si Farmacie «Raisa Pacalo»

 
 
 

GT Ferma de vaci pentru lapte

din satul Balceana
 

Student,Cristea Cristina gr54

Conducător:
Dr.Dumitras Tatiana
Importanta investitiei .
 Importanta cresterii bovinelor rezulta din ponderea pe
care o au in asigurarea populatiei cu lapte precum si
contributia pe care o au la dezvoltarea agriculture in
ansamblu si a unor ramuri neagricole .
 Bovinele asigura lapte necesar pentru hranirea
populatiei , este un aliment indispensabil pentru copii,
batrani dar si pentru cei care lucreaza in mediu toxic .
 Bovinele valorifica substantele nutritive din furaje , care
nu intra in sfera alimentatiei omului .
Amplasarea si descrierea fermei .

 Ferma de vaci pentru lapte este plasa in

regiunea S-E a tarii in apropierea orasului
Hincesti , sat Balceana .
 Ferma este construita dupa normele sanitar-
veterinare privind amplasarea ,proiectarea si
sistematizarea fermelor zootehnice
 AMPLASAREA
  GRAJDIULUI
IN CEEA CE PRIVESTE ALEGEREA TERENULUI

SA EVITAT SA TINUT CONT

 
SA FIE INUNDABIL SA PERMITA EXTINDEREA
FERMEI
DE LA BAZA PANTELOR SA FIE LIPSIT DE FACTORI
NOCIVI
DE LANGA MLASTINI, BALTI TERENUL AGRICOL – CAT MAI
APROAPE DE GRAJD
SA EXISTE SURSA DE APA
POTABILA
SA PERMITA RACORDAREA
LA RETEAUA ELECTRIC
Orientarea adapostului sa facut in scopul protejari fata de vanturile dominante din
zona,asigurari unui bun iluminat natural dar si mentinerea unei temperaturi optime
in interiorul adapostului
 Sala de muls
Aplasarea sali de muls sa facut in interiorul adapostului
deoarece vacile producatoare de lapte sunt tinute intr-un
singur grajdi iar numarul lor fiind relative mic .
Orientarea salii de muls sa facut in scopul asigurari unui
circuit comod , in ordine si deplina siguranta .
 

Camera de depozitare lapte

• Dotare tanc de racire
• Pereti si pardoseala usor de curatat si
dezinfectat
• Protejare impotriva insectelor
• Separare de spatiile de cazare a
animalelor.
 

O importanta mare sa pus pe sanatatea animalului pentru

a evita transmiterea bolilor la om , prin lapte tuberculoza,
bruceloza.
•Boli ale aparatului genital
•Boli ale ugerului : Mastita, mamita
sa nu fie tratate cu medicamente periculoase sau care pot fi
periculoase pentru sanatatea publica, transmisibile prin
lapte.

 
 
Igiena personalului care efectueaza mulsul.
 
•Imbracamintea
•Igiena mainilor
•Prevenirea contaminarii laptelui de personalul care efectueaza mulsul
Rasa Baltata Romaneasca

 Incepand din anul 1860, rasa Baltata romaneasca a rezultat

in urma unei lungi incrucisari dintre Sura de stepa
transilvaneana si taurul Simmental.
 In zilele noastre, rasa Baltata romaneasca este cea mai
numeroasa in Romania, din punct de vedere al exemplarelor.
Culoarea vacilor din rasa Baltata romaneasca este alb cu
rosiatic, capul si partea de la genunchi pana la copite fiind
intotdeauna de culoare alba.
 O vaca Baltata romaneasca produce in medie, anual, 2000-2500
litri de lapte.
 Baltata romaneasca atinge 60-65% din productia de lapte in
timpul primei lactatii, cea mai mare productie de lapte o atinge
in timpul celei de-a sasea lactatii.
 Productia de carne este remarcabila. Din multe puncte de
vedere, este comparabila cu cea a bovinelor pentru carne, avand
chiar caracteristici superioare.
 Rasa Baltata romaneasca este buna pentru ingrasatul intensiv.

 

Apa este un element esențial în nutriția de zi cu zi a unei vaci. Este
cunoscut faptul că o vacă consuma până la 100 de litri de apă pe zi.
 Un alt aspect important pentru fermele de vaci cu lapte este
hrana animalelor. O dietă echilibrată va asigura o producție de
lapte optimă, precum și menținerea unei forme bune a efectivului
dumneavoastră de animale.
 Se preferă fânurile de leguminoase (lucernă,trifoi) dar si siloz de
porumb
 Evaluarea construcţiei Suprafaţa construită: categoria vaci 603,75 m2
Suprafaţa construită: categoria tineret bovin 230,00 m2 Total suprafaţa
construită 833,75 m2 Valoarea adăpost vaci: 603,75 x 474,14 RON/ m2 =
286.260 RON Total valoare adăpost vaci + tineret = 395.312 RON Instalaţii
adăpare: 25 buc. X 20 RON = 500 RON Aparat de muls: 2 buc. X 1.500 RON
= 3000 RON Total investiţie: (adăpost vaci + dotări) 286.260 + 500 + 3000
=289.760 RON val. adăpost inst. ad. inst. muls Investiţie biologică 50 vaci x
3.500 RON/vacă = 175.000 RON Total investiţie (adăpost + dotări + valoarea
vacilor) 289.760 + 175.000 = 464.760 RON Cheltuieli de exploatare ( sezon de
vară, categoria vaci de lapte) Consum furaje: Masă verde ( leguminoase +
ierburi perene) 50 vaci x 75 Kg/cap/zi x 180 zile = 675.000 kg Nutreţ combinat
50 x 5 kg x 180 = 45.000 kg Grosiere (paie) 50 x 3 kg x 180 = 27.000 kg
(sezon de iarnă, categoria vaci de lapte) Fân ( leguminoase + ierburi perene) 50
x 8 x 180 = 72.000 kg Suculente ( sfeclă furajeră, gulii, siloz de porumb) 50 x
20 x 180 = 180.000 kg Amestec concentrate + P.V.M. 50 x 5 x 185 zile =
46.250 kg Aşternut (paie) 50 x 2 x 185 zile = 18.500 kg 4
 Asigurarea odihnei după furajare – este absolut necesar pentruodihnă si
rumegare.
Accesul la furaje are loc prin intermediul unui grilaj metalic, care
individualizează locul de furajare, evitând deranjul reciproc
Zona de furajare este amplasată opus zonei de odihnă, pe un perete longitudinal
al adăpostului. 
Asigurarea necesarului de apă – este necesară pentru functiile vitale ale
organismului si pentru sinteza laptelui. Se recomandă ca vacile să aibă acces liber
la apă, folosind adăpătoare automată.
 Rasa Baltata romaneasca este o rasa rezistenta la mediul inconjurator, este o
rasa pentru productia de lapte si carne, potrivita pentru ferme.
 Vacile sunt tinute intr-o zona ingradita prevazuta cu locuri special amenajate
pentru odihna .
 Adăpostul pentru tineretet (0-6 luni)
 -este separate de cel al vacilor deoarece nutretul este diferit . Avand un regim
alimentar bazat siloz de calitate si fan (lucerna,trifoi) . Intarcarea are loc la 2-3
luni .
 Tineret femel de reproductie 6-12 luni
 
 Hranirea vitelelor are la baza doua principii importante:
- atingerea unei greutati optime in momentul primei monte
- pregatirea viitoarelor performante productive .
 Pana la 6 luni se practica un nivel ridicat de hranire care sa le permita
realizarea unor sporuri . Intre 6 luni si prima monta se recomanda un
nivel moderat de hranire bazat in mare parte pe fanuri .
 Taurine la ingrasat si pentru monta
 Hranirea tineretului taurin supus ingrasarii. de obicei, pentru ingrasare se
folosesc masculi necastrati pentru ca ei au o viteza de crestere mai mare si
pentru ca depun mai putina grasime in carcasa.
 Vacile gestante
Stabilirea necesarului vacile gestante se hranesc diferential numai in ultima
parte a gestatiei, respectiv in ultimele 2 luni, corespunzator repausului mamar. In
primele 7 luni, se hranesc ca vaci de lapte, in functie de productie.
Tehnica

 Mulsul mecanic propriu zis constă din aplicarea paharelor de

muls pe sfârcuri după următoarea ordine: - stâng posterior, drept
posterior; - stâng anterior, drept anterior. Încheierea operaţiunii de
muls se face cu mulsul suplimentar, intensitatea vacuumului care
tebuie să fie de 0,45 Kg/cm2, iar numărul de pulsaţii să fie
cuprins între 50-60. Evacuarea dejecţiilor În sistem de întreţinere
liberă: plug raclor, tractoraş cu lamă. Pentru menţinerea
curăţeniei în grajd şi evitarea suprasolicitării utilajelor de
evacuare, se întocmesc grafice de evacuare a dejecţiilor de 2-3 ori
pe zi
 Consum de furaje la categoria tineret bovin ( kg) Categoria de
Masă Nutreţ animale verde combinat Juninci 54.000 14.600
Viţele de 18 22.500 7.300 luni Viţele de 12 -18 45.000 7.200 luni
Viţele de 6 -12 36.000 5.400 luni Viţele de 3- 6 13.500 2.250 luni
Viţele de 0 - 3 900 luni Tăuraşi 22.500 2.700 Total 193.500
40.350