UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE MECANICĂ
SECŢIA MECATRONICĂ
 

FARURI
 
ADAPTIVE
 
 
 
Conducător ştiinţific
Conf. Univ. Dr. Ing Flavian Farcaş

Absolvent
Natea Ionuţ

Anul
2011
 Timp de zeci de ani, sistemele de faruri ale maşinii au rămas practic neschimbate,
şoferul putând alege faza scurtă sau lungă a farurilor şi, dacă este necesar, poate aprinde
farurile de ceaţă.

Primul far electric a fost produs de Electric Vehicle Company, cu sediu în Hartford,
Connecticut, în 1898.
Farurile automobilelor sunt compuse din bec, blocul optic şi
carcasa farului .
 Tipuri de faruri
Farurile aparente sunt faruri care au în mod obligatoriu
carcasă şi sunt de sine stătătoare.
Farurile îngropate pot fi cu sau fără carcasă, fiind cele mai
utilizate în prezent.
Farurile duble sunt de tip îngropat şi se aplicau la
autoturismele DACIA, FIAT , LADA, etc.
Farurile dreptunghiulare, au reflectorul sub forma un
paraboloid de revoluţie realizeazând o distribuţie mai bună a
fasciculului luminos.
Farurile de ceaţă
Farurile de căutare echipează, în general,autovechiculele cu
destinaţie specială.
Farurile de mers pe timp de zi sunt oarecum diferite faţă de
becurile tradiţionale, fiind instalate totuşi în apropierea sau chiar
lipite de acestea.
 Tipuri de lămpi pentru iluminarea exterioară
a automobilului

Lămpile de poziţie denumite şi

lanterne de poziţie sau lămpi de
gabarit, indică prin poziţionarea lor
gabaritul automobilului.

Lămpile pentru iluminarea

numărului de înmatriculare se
montează de regulă în bara de
protecţie spate şi dirijeaza un
fascicul lumină pe placa numărului.
Lămpile pentru mersul înapoi
se conectează în mod automat
la cuplarea treptei de mers
înapoi.

Lămpile de semnalizare
sunt utilizate pentru a
semnala schimbarea
direcţiei de mers.
 Lămpile de stop servesc
pentru a avertiza conducătorul
auto din spate asupra intenţiilor
de încetinire a vitezei sau
frânare totală a automobilului.

Catadioptrul (ochiul de pisică) se

deosebeşte de lămpile obişnuite
prin aceea că, deşi nu este
prevăzut cu bec, acesta reflectă
lumina ce cade
pe suprafaţa lui.
 Tipuri de iluminare
Iluminarea cu acetilenă
Ideea farurilor i-a venit unui cetăţean care n-a reuşit să ajungă acasă
până la lăsarea nopţii fiind nevoit să apeleze la un fermier care i-a
luminat drumul cu un felinar, luând astfel naştere lămpile cu ulei ce
puteau fi ataşate masinii, dar odată cu creşterea
vitezei de deplasare,
pâlpâitoarea flacără
din felinar n-a mai făcut
faţă aşa că următorul
pas au fost farurile cu
acetilenă sub presiune şi
petrol, acestea fiind
introduse în
anii 1880.
 Iluminarea cu becuri halogen

Primele faruri cu halogen

au fost prezentate în 1962
în Europa şi au devenit
rapid obligatorii în multe
state ale lumii, exceptând
cu Statele Unite ale
Americii, ţara ce a utilizat
becuri non-halogen până
în 1978 .
 Iluminare cu xenon
Primul model care a folosit
un asemenea sistem a fost un
BMW Seria 7, în 1991.

Farurile cu xenon sunt realizate dintr-un

sistem ce conţine un balast şi un declanşator
care controlează curentul trimis către bec şi în
comparaţie cu alte tipuri de faruri, cele cu
xenon produc o mai mare cantitate de
lumină, astfel îmbunătăţind vizibilitatea pe
timpul nopţii.
 Iluminare cu tehnologie led

Sistemul de iluminat al maşinii s-a revoluţionat prin utilizarea

de LED-uri, prin caracteristicilor lor, acestea consumând o
cantitate mult mai mică de energie decât becurile normale sau
decât cele cu xenon.
 Faruri adaptive
Farurile pivotante datează din
vremea lui Tucker Sedan (1948)
care era echipat cu un al treilea
far conectat la direcţia maşinii

Citroen DS din 1967 a introdus

pivotarea farurilor în Europa, Statele
Unite ale Americii interzicând aceste
sisteme maşinilor vândute în SUA.
 Tehnologia modernă a farurilor adaptive direcţionale
a fost introdusă pentru prima dată în America de Nord
pentru modelul din 2003 al Porsche Cayenne (lentilă
fixă) şi Mercedes clasa E (motorizat) extinzându-se încă
la câteva mărci de lux.
 Tipuri de faruri adaptive
 
În acest moment există două tipuri de
sisteme de faruri direcţionale:

1) O lentilă fixă se află fie în carcasa

farului, fie integrată în colţul din faţă al
vehiculului. Lumina aprinzându-se în
funcţie de direcţia şi viteza maşinii.

2) Carcasa becului este motorizată şi va

pivota fizic cu mişcarea volanului, decizând
cât de mult şi cât de repede să pornească, în
funcţie de stilul de conducere.
 Modele de faruri adaptive
Pe piaţa automobilelor, există mai multe modele de faruri
adaptive, fiecare marcă având o denumire şi un mod de
funcţionare diferit al acestor sisteme. Câteva dintre aceastea sunt
următoarele :

Advanced Front-Lighting
System
Cel mai bun exemplu
este aşa-numitul Advanced
Front-Lighting System (AFS),
în prezent utilizat de
modelele Toyota, Skoda . 
 Sistemul de faruri adaptive (AFL)
a fost utilizată pentru prima dată
la modelul Opel Insignia, prin
intermediul acestui sistem
fasciculul farurilor fiind reglat
automat în funcţie de secţiunea
de drum şi viteza de deplasare a
autovehiculului.

Farurile adaptive (AHL)

Acest sistem este instalat numai în
legătură cu faruri bi-xenon şi este
caracteristic maşinilor Volskwagen.

Unghiul de virare al luminii

adaptându-se continuu în timpul
virajelor.
 Connected Drive
O altă tehnologie a farurilor adaptive Connected Drive aduce un plus de
confort, dar mai ales de siguranţă. Upgrade-ul pe care l-a operat BMW Seriei 3
coupe/cabrio este o oportunitate ideală de a impulsiona vânzările

Măsurătorile au demonstrat
că farurile adaptive au
îmbunătăţit recunoaşterea
obiectelor cu 34% faţă de
iluminarea convenţională.
 Lumini Adaptive (LA)
Un nou concept de faruri numit Lumini Adaptive (LA) este dezvoltat cu scopul
de a îmbunătăţi siguranţa traficului pe timp de noapte

Farurile mobile apărute recent sunt controlate prin mijloace de predicţie a

drumului de urmat şi ruta vectorilor de la sistemul de navigaţie.
Un compas electronic, două roţi senzoriale şi un GPS de date reprezintă
elementele de intrare ale sistemului de navigaţie
 Funcţionarea unui sistem de faruri adaptive
Reprezentarea grafică arată o caracteristică a variaţiei
de direcţie de iluminare cu un unghi de direcţie, folosită
pentru a descrie principiile de funcţionare ale farurilor
adaptive.
 Diagramă explicativă, parţial ca o diagramă bloc, care arată
aranjamentele unui exemplu de faruri adaptive.
 Diagramă bloc care arată aranjamentele unui
generator de semnal de control al farurilor adaptive

Generatorul de
semnal de control include:
un circuit sus/jos de
comutare care primeşte
semnale impuls prin
terminalele de intrare 3a şi
3b, care detectează
direcţia de rotaţie a
discului rotativ , adică
totodată direcţia de rotaţie
a volanului.
 Schema unui far care este
schimbat într-un far adaptiv
Direcţia de iluminare a unui far, montat pe vehicul este
schimbat de către cuplul unui motor electric 46 din
figura de mai jos controlat de servo motorul . Atunci
când curentul este aplicat la motorul electric 46
arborele de ieşire 46a din figura de mai jos, motorului
electric este rotit în functie de direcţia de rotire a
volanului.

Mecanism de reducere a vitezei cuplat

la un motor electic în farul adaptiv. Viziunea plan a secţiunii farului
 
 Diagramă circuit, parţial ca o diagramă bloc, care arată amenajarea
controlului unui servomotor într-un far adaptiv
 Diagrama folosită
pentru a descrie direcţia
de iluminare, şi efectul de
schimbare care are loc în
timp ce volanul este rotit în
sensul acelor de ceasornic
din poziţia drept înainte în
farul adaptiv, iar în aceeaşi
figură în partea dreaptă
este arătată direcţia de
iluminare şi efectul de
schimbare care are loc în
timp ce volanul este rotit în
sensul invers acelor de
ceasornic dintr-un far
adaptiv.
Diagramă de sincronizare folosită pentru a descrie
funcţionarea generatorului de semnale de control
Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli
aparenţi pe ambele armături
1 – electromagnetul de sus (1) este pornit, atrăgând cei mai de sus patru dinţi ai rotorului.
2 – electromagnetul de sus (1) este oprit, iar electromagnetul din dreapta (2) este pornit,
atrăgând cei mai apropiaţi 4 dinţi spre dreapta; aceasta rezultă într-o rotaţie cu 3,6.
3 – electromagnetul din dreapta (2) este oprit, iar electromagnetul de jos (3) este pornit; are
loc o altă rotaţie cu 3,6.
4 – electromagnetul de jos (3) este oprit, iar electromagnetul din stanga (4) este pornit; se
roteşte din nou cu 3,6.
 

Tipuri de motoare pas cu pas

Motoarele pas cu pas se găsesc în două varietăţi, cu

magnet permanent şi cu reluctanţă variabilă În lipsa unei
etichete pe motor, le putem distinge prin senzaţia rotirii,
când nu sunt alimentate.
Astfel motoarele cu magnet permanent tind să
“trepideze” când rotim axul cu mâna, în timp ce motoarele
cu reluctanţă variabilă au axul ce se roteşte aproape liber.
 Motoare cu reluctanţă variabilă

Vedere schematică şi în
secţiune a motorului.

Motoare unipolare

Vedere schematică şi în
secţiune a motorului.
Motoare bipolare

Vedere schematică şi
în secţiune a
motorului.
 Senzori de unghi
Ca element de
detectare a rotaţie
s-a folosit un senzor
de unghi de tip disc
optic care face parte
din categoria
traductoarelor
numerice pentru
 
deplasări unghiulare.
 În principiu există două tipuri de discuri:

a) Discuri codate absolute

b) Discuri incrementale

Disc codat absolut şi secţiune prin pista discului

Schema de funcţionare a unui disc codificat
 
 Eroarea specifică acestor sisteme de citire optice este
eroarea de histerezis
Eroarea de histerezis este considerată un avantaj,
fiind utilizată pentru corecţia erorilor ce apar datorită
vibraţiilor.
 Concluzii
De mai bine de 100 de ani, farul reprezintă una dintre cele mai importante
invenţii realizate pentru automobile.
Prin evoluţia farului de la cel cu acetilenă şi până la cel cu leduri, s-au făcut
milioane de teste şi noi îmbunătăţiri, ce contribuie la creşterea vizibilităţii şoferului pe
timpul condusului în aproape orice condiţie meteo şi pe porţiuni de drum cu viraje.
În urma cercetărilor făcute de anumite centre specializate, s-a dovedit că un
număr foarte mare de accidente se datorează lipsei de vizibilitate pe timpul nopţii,
astfel fiind dezvoltate invenţiile menţionate mai sus care au avantajele sporirii
vizibilităţii pe timp de noapte, prin iluminarea a ceea ce este necesar să fie văzut de
către şofer şi nu dirijarea luminii în alte direcţii, şoferul fiind ajutatfoarte mult. Un
dezavantaj mare al acestor sisteme este costul foarte ridicat al achiziţionării, şi chiar
imposibilitatea de achiziţionare a lor pe majoritatea maşinilor din clasa mijlocie şi mică.
În concluzie acest sistem este o invenţie cu adevărat folositoare care ajută atât
la evitarea unor accidente cât şi salvarea de vieţi, care se pare că încearcă şi chiar
reuşeşte să caştige teren, şi sper ca acesta să ajungă într-o zi să fie disponibil pe toate
maşinile noi, chiar şi ca dotare opţională, dar putând fi achizitionat de către oricine ar
dori această dotare.