Burse Internationale de Marfuri 2021-2022

BURSE INTERNATIONALE DE MARFURI
PROF. dr. Gheorghe Hurduzeu

MARFURI
DE
TIONALE
INTERNA
BURSE
“Jocul pare simplu, oferă promisiunea unui profit teoretic nelimitat şi necesită
numai un capital minim de pornire. Acest fapt constituie în acelaşi timp
atracţia, dar şi pericolul tranzacţiilor futures .”
Jacob Bernstein
Trade in general is built upon, and supported by two essential and principal foundations, Money and Credit.
Daniel Defoe
Money speaks a language all nations understand.

Aphra Behn
Obiective CURSULUI:
Disciplina îşi propune să informeze studenţii de la Facultatea REI
cu privire la:
- tipologia pieţelor şi tranzacţiilor pe pieţele bursiere de marfuri;
- tehnicile şi instrumentele pentru valorificarea oportunităţilor pe

care aceste pieţe le oferă pentru lumea de afaceri.
Disciplina cuprinde urmatoarele teme majore:
Bursa de marfuri şi rolul acesteia în economie
Organizarea pieţelor bursiere de marfuri
Mecanismul tranzacţiilor la bursele de marfuri
Contractul de bursa
Tranzactiile futures
Tranzactiile cu optiuni
Acoperirea riscurilor prin bursele de marfuri (hedging)
Speculaţia pe pieţele de marfuri
Open outcry
NYMEX
T
R
U
F
K
N
A
R
F
A
I
BURSA - ELEMENTE DEFINITORII
FUNCŢIILE BURSELOR DE MĂRFURI:

Funcţia de facilitare a tranzacţionării.
Funcţia de exercitare a unor influenţe determinante asupra evoluţiei comerţului
internaţional cu produsele respective.
Funcţia de stabilire (formare) a preţurilor reprezentative pentru produsele de
bază.
Funcţia de stabilizare a preţurilor şi de reducere a amplitudinii fluctuaţiilor de
curs.
Funcţia de minimizare a riscurilor de preţ pentru marfa efectivă
Funcţia de favorizare a liberei concurenţe
Funcţia de oferire de informaţii asupra nivelului preţurilor unor mărfuri
disponibile la un anumit termen
Obiectivele bursei:

stabilirea unui mod organizat de comerţ şi program de negociere

uniformizarea şi codificarea practicilor comerciale

reglementarea şi supravegherea tranzacţiilor

tipizarea condiţiilor contractuale

instituirea unei proceduri rapide şi eficace de soluţionare a divergenţelor şi litigiilor

colectarea şi diseminarea informaţiilor

garantarea probităţii profesionale a membrilor

Utilitatea economică - avantajele conferite de participarea la comerţul de
bursă:

instrumente de gradare voluntară a expunerii la risc

opţiuni în materie de fixare a preţurilor

pot contribui la creşterea întregii activităţi de producţie, prelucrare şi comercializare constituind totodată,
şi oportunităţi de finanţare

permit o ameliorare a alocării în timp şi spaţiu a resurselor

posibilitate de investiţie

permit derularea activităţii eficiente de stocare a mărfurilor, oferind operatorilor o mai mare libertate de
acţiune şi o mai mare flexibilitate.

contribuie la înlăturarea poziţiilor de monopol şi luptă împotriva poziţiilor dominante

Condiţii de existenţă:

oferta trebuie să fie amplă

cerere solvabilă şi relativ constantă

produsul să fie omogen

produsul să fie depozitabil

preţurile să fie volatile

să existe posibilitatea executării în natură a contractului de bursă

să existe o activitate speculativă

Clasificarea burselor Clasificarea burselor
- din punct de vedere al obiectului: - după modul de organizare:

generale cu Casă de Compensaţie

Specializate fără Casă de Compensaţie

- după modul de constituire: - dupa modul de tranzactionate:

de stat prin strigare

Private electronice
mixte
- după aceesul în bursă:

acces liber

restricţionat
În prezent, la bursele de mărfuri se tranzacţionează o gamă largă de mărfuri şi

servicii cum ar fi:
- cereale şi plante tehnice: grâu, grâu furajer, grâu de morărit, porumb, porumb
furajer, ovăz, orz , orez, boabe de soia, ulei de soia, făină de soia, seminţe de
floarea soarelui, ulei de floarea soarelui, rapiţă, ulei de rapiţă, canola (plantă
specifică americană), seminţe de in, mazăre, cartofi;
- carne şi animale vii: carcase de vită, carcase de porc, bovine vii, bovine la
îngrăşat, porcii vii, porci la îngrăşat;
- produse lactate: lapte, lapte praf, unt, brânză;
- produse tropicale: cafea, cacao, zahăr, bumbac, ulei de palmier, citrice,
concentrat de portocale, cauciuc natural;
- metale: aur, argint, cupru, aluminiu, nichel, zinc, plumb, staniu;
- produse energetice: petrol, motorină, benzină, păcură, gaze naturale;
- alte produse: cherestea, ouă, energie electrică;
-servicii: navluri;
- valute;
- rate de dobanda;
- instrumente sintetice: indici.
Repartiţia geografică a principalelor burse de mărfuri din lume:

SUA: 10 din cele mai mari burse de mărfuri din lume
Chicago Board of Trade
Chicago Mercantile Exchange
Nymex – importantă pentru tranzacţiile cu petrol şi produse petroliere
New York Cotton Exchange - bumbac
Kansas City Board of Trade - grâu, porumb şi seminţe de soia
Minneapolis Grain Exchange - grâu şi seminţe de floarea-soarelui
New Orleans Commodity Exchange - bumbac, orez, boabe de soia.
Canada:
Winnipeg Commodity Exchange (grâu)
Toronto Futures Exchange (bovine, porcine şi cereale).
Europa:

London Metal Exchange (LME): cupru, zinc, plumb, cositor, argint,
aluminiu, nichel
London Commodity Exchange: făină de soia, cacao, cafea, lână, zahăr,
cauciuc, etc.
International Petroleum Exchange (produse petroliere)
The United Terminal Sugar Market (zahăr industrial şi rafinat)
Baltic Mercantile and Shipping Exchange (grâu, cartofi albi, orz şi
navlosiri)
London Rubber Terminal Market (cauciuc)
The Paris International Futures Market: zahăr "alb" (de calitate
superioară)
Bourse de Commerce du Havre (cafea)
ourse de Commerce de Roubais Tourcain (lână)
Amsterdam Terminal Market (cartofi albi, ouă, carne de porc, laminate
din oţel)
Rotterdam Futures Market (seminţe şi uleiuri vegetabile comestibile)
Rotterdam Petroleum Exchange (produse petroliere).
Asia:

Tokyo Commodity Exchange
Tokyo Grain Exchange
Tokyo Sugar Exchange
Osaka Textile, Osaka Sugar, Osaka Grain
Hokkaido Grain Exchange (grâu, orez)
Kobe Grain Exchange (grâu, orez)
Kobe Rubber Exchange
Nagoya Grain and Sugar Exchange
Kanmon Commodity Exchange (metale neferoase şi laminate de oţel)
Hong Kong Commodity Exchange: bumbac, boabe de soia, aur
Singapore Commodity Exchange (aur, cositor, cauciuc natural)
Malaysian Rubber Exchange and Licesing Bord (cauciuc natural)
Penang Metal Exchange (cositor)
Bangkok Commodity Exchange (orez).
Australia si Noua Zeelanda:

Sydney Futures Exchange (lână, cornute
vii, carne de vită dezosată)
New Zeeland Futures Exchange din
Wellington (lână, ovine vii).
Africa:
Alexandria Cotton Exchange din Egipt.
America de Sud:

Bolsa de Mercadorias y Futuros
Sao Paolo Coffee and Cocoa, Bolsa
Brasiliera-Rio de Janeiro (soia, cafea,
cacao)
Buenos Aires Commodity Exchange
(porumb, grâu, cornute vii).
CONTRACTUL DE BURSA
Definirea contractului de bursă ca si tranzactie:
FUTURES
SPECIFICE ALE CONTRACTULUI
operaţiunea juridică prin care se înfăptuie activitatea
bursieră este vânzarea – cumpărarea, care datorită
modalităţilor ieşite din tiparele obişnuite ce o afectează,
îmbracă o formă sui generis – aceea a contractului de bursă.
Aceasta este o variantă a vânzării comerciale pentru livrare
viitoare predeterminată în cea mai strictă conformitate cu
regulamentul şi uzurile unei burse.
BURSĂ
ELEMENTE SPECIFICE ALE CONTRACTULUI DE
CONTRACTUL DE BURSA - CARACTERISTICI:
1. Termenul viitor sau futures
2. Închierea de către persoane abilitate
3. Înregistrarea la casa de cliring a contractului
de bursă
4. Depunerea de garanţii de bună executare
5. Respectarea regulamentului şi a uzanţelor
bursiere
CARACTERE JURIDICE
1. Contractul de bursă este reglementat
2. Contractul de bursă este uniform
3. Contractul de bursă este impersonal
4. Contractul de bursă este lichidabil sau executabil prin plata
unei simple diferenţe
5. Contractul de bursă este garantat
CONTRACTUL DE BURSA
Contractele la vedere spot (engl. cash/spot commodity)

-contracte încheiate cu intenţia de a fi executate imediat în natură, adică prin
livrarea efectivă a bunului şi plata contravalorii acestuia
- tranzacţiile spot au ca obiect o marfă prezentă, existentă în momentul încheierii

contractului şi care urmează să fie livrată imediat.

CONTRACTUL DE BURSA
Contractele la termen

- tranzacţii cu lichidare la un anumit termen de la încheierea contractului au apărut cu câteva

secole în urmă pe pieţele de mărfuri.
- două categorii de contracte la termen: forward (“anticipate”) şi futures (“viitoare”)
- primul contract forward a fost încheiat la 13 martie 1851. Obiectul acestuia îl constituiau
3.000 busheli de porumb, care urmau să fie livrate în iunie la un preţ cu un cent mai mic decât
preţul porumbului de la 13 martie
CONTRACTUL DE BURSA
Contractele la termen forward
- contractele forward pentru grâu au devenit mai târziu mai uzuale decât cele pentru porumb.
În cazul grâului negustorii şi prelucrătorii din Chicago suportau riscurile financiare ale stocării,
grâul fiind vândut prin contracte forward către prelucrătorii şi exportatorii răsăriteni
contractele forward – dezavantaje:
nu erau standardizate privind calitatea bunurilor contractate sau data livrării iar
negustorii
adesea, operatorii nu îşi respectau obligaţiile
- in 1865 C.B.O.T. a decis să formalizeze tranzacţiile cu cereale prin introducerea de contracte

standard denumite contracte futures
CONTRACTUL DE BURSA
Contractele futures

- sunt standardizate privind calitatea, cantitatea, data livrării şi destinaţia mărfurilor

contractate
- in afara tradiţionalelor tranzacţii futures cu produse agricole, se dezvoltă

tranzacţionarea metalelor preţioase, a produselor industriale sau procesate şi a
bunurilor care nu puteau fi stocate
-incepând cu anii 1970 au apărut primele contracte futures pentru instrumente

financiare, lansate de Asociaţia Naţională Guvernamentală de Ipotecă (GNMA),
certificate susţinute de ipoteci şi tranzacţii futures pentru valute
- tranzacţiile futures de valute, lira englezească, dolarul canadian, marca germană,

francul francez, yen-ul japonez şi francul elveţian au fost iniţiate la Bursei de valori
din Chicago în mai 1972
Tranzacţiile FUTURES sunt:
încheiate într-un cadru special
sunt încheiate prin strigare deschisă
sunt realizate prin contracte standardizate
Contractele pot fi lichidate prin compensaţie
şi sunt garantate de Casa de Clearing.
Regula pentru a câştiga: cumpără ieftin -vinde scump;
vinde scump – cumpără ieftin.
30
CONTRACTUL DE BURSA
Contractul cash-forward Contractul futures
- toate clauzele contractuale sunt standardizate, singura variabilă
fiind preţul;
- toate clauzele contractuale sunt negociate între cele două părţi - mecanismul de încheiere a tranzacţiei implică un proces specific
cocontractante; de stabilire a preţului în ringul bursier, unde negocierea este
redusă la minimum.
- procesul de negociere joacă un rol esenţial în încheierea
contractului; - cei doi cocontractanţi nu se cunosc în momentul încheierii
tranzacţiei, Casa de Compensaţie, prin procedeul juridic de
- calitatea şi renumele partenerului reprezintă garanţia îndeplinirii
obligaţiilor contractuale; novaţie, devine partener pentru fiecare. Garanţia oferită de
aceasta este maximă;
- poate avea ca obiect orice activ;
- are ca obiect doar anumite active, a căror calitate standard este
- acest contract este “intuitu personae” stabilită de către fiecare bursă în parte;
- la scadenţă, contractul este executat doar prin livrarea fizică a - prin pocesul de “închidere” a poziţiei (offset) părţile pot oricând
bunului şi plata preţului; renunţa la obligaţiile contractuale dar numai printr-o operaţie de
- contractul are o valoare fixă; sens contrar celei avute (în cazul în care este vânzator al unui
- se încheie de regulă la telefon, direct, între cei doi contract, prin cumpărarea unui contract);
cocontractanţi, neavând nici o legatură cu instituţia bursieră; - la scadenţă, dacă se menţine deschisă poziţia, contractul poate fi
- are loc un flux monetar doar la scadenţă executat fie prin livrarea fizică a bunului (predarea mărfii şi plata
preţului) fie prin lichidare cash (doar prin plata diferenţei de către
cel care a înregistrat o evoluţie nefavorabilă a preţului).
- contractul are o valoare “la piaţă” care se modifică în fiecare zi
de tranzacţionare la bursa acelui contract, prin procesul specific
de “marcare la piaţă”.
- se încheie doar în ringul de tranzacţionare, Casa de Compensaţie
garantând executarea obligaţiilor contractuale;
- prin “marcarea la piaţă”, fiecărui participant i se poate cere
depunerea unei sume suplimentare
CONTRACTUL DE BURSA
Standardizarea clauzelor contractuale:
- participanţii la piaţă sunt asiguraţi de omogenitatea produselor din punct de
vedere a calităţii
- facilitatea de a "intra" sau "ieşi" pe/de pe piaţă în orice moment, datorită lichidităţii
pieţelor futures
- nu există deci riscul ca odată achiziţionat un contract cumpărătorul acestuia să fie

obligat să accepte, împotriva voinţei lui, livrarea cantităţii ce face obiectul
contractului. În cazul în care nu doreşte să ajungă într-o astfel de situaţie, respectiva
persoană va trebui să vândă contractul înainte de scadenţă.
CONTRACTUL DE BURSA
Clauzele contractului futures:
1 ) Cantitatea
2) Calitatea - standardizarea calităţii din contractele futures asigură omogenitatea contractelor tranzacţionate în
cadrul bursei. Fiecare bursă are un nomenclator complex, elaborat de către o comisie de specialişti în domeniu.
3) Puncte de livrare - depozite, terminale cât şi porturi şi chiar arii în care marfa trebuie să fie livrată de către
vânzătorul care a optat pentru executarea fizica a contractului.
4) Cotarea preţului reprezintă unităţile monetare pe unitatea de măsură a activului – obiect al contractului.
5) Pasul de licitaţie (tick-size) reprezintă suma minimă (în unităţi monetare sau puncte), cu care preţul poate scădea
sau creşte.
6) Limita maximă a variaţiei zilnice a preţului
7) Lunile de expirare sunt de regulă cuprinse în ciclul martie-iunie-septembrie-decembrie sau cele analoage. Anumite
contracte prevăd însă în mod permanent ca luni de livrare şi cele ce urmează actualei luni de tranzacţionare. Un rol
important în stabilirea lunilor de livrare îl are şi sezonalitatea ofertei
8) Ultima zi de tranzactionare
9) Ultima zi de executare
10) Programul bursier

CONTRACTE FUTURES - EXEMPLIFICARI
Contractul pe grâu la CBOT:
EXEMPLIFICARI
CONTRACTE FUTURES -
- Denumirea contractului: contract "viitor" pe grîu (wheat futures);
- Unitatea de tranzacţie (trading unit): 5000 busheli (bu);
- Cotaţia (price quote): în cenţi/bu;
- Variaţia minimă de preţ (tick size): 1/4 cenţi/bu = 12.50
$/contract;
- Limitele de variaţie zilnică a preţului (daily price limit): 20 cenţi/bu
(1000$/contract) peste sau sub preţul de închidere al zilei precedente;
- Lunile de livrare (contract months): iulie, septembrie, decembrie,
martie, mai;
- Anul contractual (contract year): iulie - mai;
- Ultima zi de tranzacţii (last trading day): a şaptea zi de bursă care
precede ultima zi lucrătoare a lunii de livrare;
- Ultima zi de livrare (last delivery day): ultima zi lucrătoare a lunii
de lichidare;
- Programul bursier (trading hours): 930 a.m. - 115 p.m., de luni
pînă vineri.
Contractul pe cupru la bursa LME:
EXEMPLIFICARI
CONTRACTE FUTURES -
• bursa: LME;
• cotaţia: £/tonă;
• mărimea contractului: 25 tone;
• fluctuaţia minimă de preţ 50 pence/tonă;
• termenele de livrare: zilnic până la trei luni, apoi lunar pentru
27 luni;
• calitatea: cupru electrolitic sub forma de catod (Grad A) sau
de cablu (Grad A de dimensiuni standard şi greutate între 110-
125 kg);
• toleranţe cantitative – 2%.
Contractul pe aur la bursa americană COMEX
EXEMPLIFICARI
CONTRACTE FUTURES -
(Commodity Exchange):
• bursa: COMEX;
• cotaţia: $/uncie;
• fluctuaţia minimă de preţ: 0,10 $/uncie si 10
$/contract;
• mărimea contractului: 100 uncii;
• lunile active: primele trei luni consecutive; oricare
dintre lunile ianuarie, martie, iulie, septembrie şi
decembrie, care începe după 23 de luni faţă de luna
curentă (inclusiv);
• calitatea: nu mai puţin de 0,995 puritate, aprobată
de laboratoarele COMEX;
• ultima zi de tranzacţii: cu trei zile lucrătoare înaintea
sfârşitului lunii de livrare.
Contract futures pe ţiţei la IPE (International Petroleum
EXEMPLIFICARI
CONTRACTE FUTURES -
Exchange):
- Denumirea contractului: contract viitor pe petrol (engl. light
sweet crude oil futures)
- Unitatea de tranzacţie (engl. trading unit): 42.000 US gallons
(1.000 barrels)
- Cotaţia (engl. price quote): cenţi/barrel
- Variaţia minimă de preţ (engl. tick size): 0,01 dolari/ba sau 10
dolari pe contract
- Lunile de livrare (engl. contract months): următoarele şase luni
calendaristice consecutive şi lunile Ianuarie, Aprilie, Iulie şi
Octombrie
- Anul contractual (engl. contract year): iulie-mai
- Ultima zi de tranzacţii (engl. last trading day): a şaptea zi de
bursă care precede ultima zi lurătoare a lunii de livrare
- Ultima zi de livrare (engl. last delivery day): ultima zi
lucrătoare a lunii de lichidare
- Programul bursier (engl. trading hours): 9,30 AM – 3,10 PM
MECANISMUL TRANZACTIILOR
Open outcry
MECANISMUL TRANZACŢIEI FUTURES
“Groapa“:
- în cazul tranzacţionării prin strigare deschisă, cea mai spectaculoasă
metodă de tranzacţionare bursieră.
- delimitează un spaţiu de obicei în formă hexagonală în care se
tranzacţionează contracte pe aceeaşi marfă şi care conferă marele avantaj
că toţi participanţii se pot vedea între ei, informaţiile fiind disponibile
tuturor în aceeaşi măsură.
- dimensiunea diferă de la o bursă la alta:
(spre exemplu, CME acoperă o suprafaţă de 6.500 metri pătrăţi,
tranzacţionarea fiind organizată pe două ringuri cu trepte ce coboară
spre centru. Traderii se grupează pe aceste trepte în funcţie de
contractul pe care îl tranzacţionează. Fiecare contract se negociază într-
un pit separat, care este format din subdiviziuni, specifice lunilor de
tranzacţionare a contractului. Spaţiul cel mai mare în cadrul acestor
pituri este dedicat de regulă contractului cu luna de expirare cea mai
apropiată, acest fiind de fapt contractul cel mai activ, care interesează
un număr foarte mare de traderi).
(1) Initierea tranzactiei
1.1.Tranzacţia este iniţiată de
cumpărători/vânzători ce dau ordine
firmelor broker cu care lucrează pentru
încheierea unui contract futures; ordinul
este transmis brokerului de bursă (floor
broker), care urmează să-l execute în sala
bursei, în "groapă" (pit).
1.2. Clientul depune marja initiala.
TIPURI DE ORDINE:
Ordinul la piaţă (engl. market order) reprezintă un ordin de tranzacţionare

(vânzare sau cumpărare, conform instrucţiunii date de client brokerului său)
executabil imediat la cel mai bun preţ al pieţei (acesta fiind cel mai mare
preţ al pieţei în cazul ordinului de vânzare, respectiv cel mai mic preţ al
pieţei în caz de cumpărare).
Ordinul limită (engl. limit order) este un ordin în care este specificat preţul
maxim pe care clientul este dispus să îl ofere în operaţiunea de cumpărare,
respectiv preţul minim la care este dispus să vândă. Un ordin limită se
execută având în vedere cel mai bun preţ pentru client.
Ordinul stop (engl. stop order; stop-loss order) reprezintă un ordin în care
este menţionat un anumit preţ. Odată ce este atins acel preţ în piaţă,
ordinul va deveni ordin la piaţă şi va fi executat la cel mai bun preţ al pieţei.
Instructiuni cu privire la executarea ordinului:
• ordinul la zi
• ordinul deschis (engl. open order, good-till-canceled), în schimb, rămâne
valabil până când tranzacţia este realizată sau ordinul este anulat de client
• ordinul la deschidere (engl. at the opening)
•ordinul la închidere (engl. at close)
• ordinul execută sau anulează (engl. fill-or-kill order)
• ordinul totul sau nimic (engl. all or none)
FUTURES
MECANISMUL TRANZACŢIEI
(2) După încheierea contractului, brokerul
de bursă semnează tichetul de ordine şi-l
trimite la firma sa, acesta înştiinţându-l pe
client că a fost executat contractul şi
precizându-i condiţiile acestuia (în speţă
preţul şi volumul tranzacţiei).
(3) După încheierea tranzacţiei în sala de
FUTURES
negocieri, un angajat al bursei - raportor (pit
reporter) transmite preţul şi volumul tranzacţiei
la departamentul de cotaţii şi totodată la
personalul care operează sistemul informatic al
bursei; preţul va apărea instantaneu pe tabela
electronică.
Diseminarea pretului:
Spre exemplu la CBOT este utilizat sistemul MPRIS (engl.

Market Price Reporting and Information System), ce transmite
informaţiile privind activitatea din cadrul bursei (introduse în
sistem de către raportori şi angajaţi ai bursei) către ecranele şi
tabelele de afişare. Tot prin intermediul acestui sistem sunt
efectuate şi anunţate eventualele modificări sau anulări, dacă
sunt regăsite neconcordanţe conform regulilor bursiere.
(4) În cazul că nu este membră a casei de
FUTURES
cliring, firma broker ia legătura cu o firmă
membră (numită membru cliring - clearing
member), transmiţându-i acesteia datele din
contract, pentru a fi comunicate la casa de
compensaţie (4a). Aceasta din urmă
procedează la marcarea la piaţă a poziţilor
deschise şi efectuează operaţiunile legate de
compensarea poziţiilor şi lichidarea contrac
telor, înştiinţând membrul cliring despre aceste
activităţi (4b).
(5) Casa de cliring dă instrucţiuni băncii
FUTURES
care asigură decontările băneşti rezultate
din operaţiune în legătură cu
creditarea/debitarea contului membrului
cliring (5a), iar banca avizează ulterior în
legătură cu efectuarea operaţiunii (5b).
Casa de Compensaţie - functioneaza -
• fie în mod autonom, ca o instituţie de sine stătătoare
• fie ca un departament al bursei

 După încheierea fiecărei tranzacţii în ring:
- brokerii se prezintă în faţa unui raportator din ring al bursei - care introduce datele
reprezentând detaliile tranzacţiilor efectuate într-un sistem de prelucrare a datelor unde sunt
"potrivite" şi împărţite membrilor compensatori, care acceptă să "compenseze" tranzacţiile.
 Globalizarea Caselor de Compensaţie:

Exemplificare: În Londra există o singură astfel de Casă, London Clearing House (LCH),
înfiinţată în 1988 sub numele de London Produce Clearing House, pentru compensarea
comerţului cu zahăr şi cafea. Deserveşte următoarele burse: International Petroleum
Exchange (IPE), London International Futures Exchange (LIFFE), London Metal Exchange
(LME), Tradepoint Investement Exchange, Kuala Lumpur Commodity Exchange (în
Malayesia) şi Hong Kong Gold Exchange. LCH este deţinută în proporţie de 75% de către
firme şi bănci iar restul de 25% de către IPE, LIFFE şi LME.
resursele cu care LCH garantează îndeplinirea obligaţiilor pentru orice tranzacţie
încheiată în ring: marjele depuse; contribuţia membrilor compensatori la fondul comun;
până la 10 milioane de lire sterline din orice venit realizat de LCH.
Figura 15. Rolul Casei de Compensatie
Brokerul din
Agentie groapã Brokerul
Client
brokeraj executã contraparte
ordinul
Firmã
membru
compensator
compensare si date despre

marcare la piatã tranzactie
instrumente de
decontare
Banca de Decontare si Casa de compensatie
Depozitare - cupleazã ordinele
- face plata de la membrul -garanteazã tranzactiile
compensator la Casa de -colecteazã marjele si
Compensatie variatiile
-pastreaza marjele confirma plata
6) Banca plăteşte/încasează de la
FUTURES
(
membrul cliring sumele băneşti rezultate

din efectuarea compensaţiilor. Ulterior,
membrul cliring anunţă firma broker, iar
aceasta face reglările corespunzătoare în
contul clientului.
MARCAREA LA PIAŢĂ
Marking to market:
- adaptarea zilnică a contractelor futures deja
încheiate în raport cu evoluţia cursurilor futures pe
piaţă. Regula este că dacă valoarea contractului
creşte, cumpărătorul primeşte în contul său în marjă
o sumă cash echivalentă cu diferenţa dintre preţul
de lichidare (regularizare) al zilei curente şi cel al
zilei precedente, multiplicată cu numărul de
contracte. Dacă valoarea contractului scade, se
deduce din contul său în marjă o sumă obţinută prin
multiplicarea numărului de contracte cu diferenţa
dintre preţul curent şi cel al zilei anterioare.
Marja curentă (mc):
mc = EQ + P - P', unde:
- EQ = garanţia cash depusă iniţial;
- P = profituri din poziţiile deschise;
- P' = pierderi din poziţiile deschise.
Lichidarea contractului futures
LICHIDAREA CONTRACTULUI
- se poate face în două modalităţi: prin
livrare (engl. delivery), adică prin
predarea/plata mărfii, sau prin lichidarea
poziţiei (engl. liquidation), adică prin
compensare cu o operaţiune de sens
contrar.
Livrarea:
- se poate efectua în oricare din zilele lucrătoare ale lunii de livrare. Decizia
privind livrarea este a vânzătorului, aceasta având la dispoziţie trei zile
specifice:
• cu două zile înainte de ziua aleasă pentru livrare deţinătorul unei
poziţii short anunţă casa de compensare cu privire la intenţia sa de a livra
marfa. Aceasta este ziua poziţiei (engl. position day). Prima zi a poziţiei este
cu două zile înainte de prima zi admisă pentru livrare în luna respectivă;
• în următoarea zi lucrătoare, numită ziua notificării (engl. notice
day), casa de cliring alege destinatarul livrării, respectiv operatorul cu
poziţia long cea mai veche. Apoi anunţă părţile implicate (vânzătorul şi
cumpărătorul) în legătură cu efectuarea livrării;
• în a treia zi, numită ziua livrării (engl. delivery day) are loc predarea
mărfii (respectiv a titlului asupra acesteia) de către cel cu poziţia short, cel
cu poziţia long făcând plata.
Casa de Compensaţie
Membru compensator : 01
Cont client : 01.12345
29.10.2015

CONTUL DE PROFIT/PIERDERE 1.suma la deschiderea sesiunii de tranzacţionare

- EXEMPLIFICARE -

1. Suma iniţială : 18,750,000 2. număr poziţii deschise la închiderea sesiunii

2. Poziţii deschise : 10 3. total marje pentru poziţiile deschise la închiderea
sesiunii
3. Marje : 6,500,000
4. suma depusă în cont în timpul sesiunii
4. Suma depusă : 0
5. suma retrasă din cont în timpul sesiunii
5. Suma retrasă : 0

6. profit / pierdere din tranzacţii
6. P/P tranzacţii : - 5,721,500

7. P/P marcare : - 1,837,500 7. profit / pierdere relativ la închiderea sesiunii

8. Apel în marjă : 0 8. suma suplimentară pentru completarea marjelor
9. comision Bursă
9. Comisioane : 15.000
10. sold
10. Sold : 11,185,000

MECANISMUL FUTURES:
APLICATIE
POZITIE LONG
I. sa presupunem că un investitor cumpără
futures 50 de contracte a 5.000 busheli grâu la
400 cenţi/bushel; ţinând seama de faptul că
marja iniţială este de 10%, la o valoare a
contractului de 1.000.000 $ (50 contracte x
5.000 bu x 400 cenţi/bu) el va depune o marjă
de 100.000$.
 Cum pe parcursul derulării operaţiunii
valoarea contractului variază în raport cu
evoluţia preţului la grâu, brokerul urmăreşte
zilnic menţinerea unei marje curente
suficient de mare pentru a asigura
acoperirea riscurilor legate de tranzacţie.
Marja curentă (mc):

mc = EQ + P - P', unde:
- EQ = garanţia cash depusă iniţial;
- P = profituri din poziţiile deschise;
- P' = pierderi din poziţiile deschise.
Dacă preţul grâului creşte la 450 cenţi/bu,
CURS ÎN CREŞTERE
valoarea contractului ajunge la 1.125.000 $
(250.000 bu x 450 cenţi/bu) iar, în urma
marcării la piaţă, clientul câştigă 125.000 $ =
(4.50-4.00)$ x 50 contracte x 5.000 bu; ca atare,
marja curentă se ridică la 225.000 $ (100.000
EQ+125.000 profit). Investitorul va primi
automat în cont 112.500 $, sumă ce reprezintă
excedentul de marjă.
În această situaţie, investitorul poate să aleagă între mai multe
posibilităţi:
- să retragă total (sau parţial) fondurile rămase la
dispoziţia sa;
- să cumpere cu excedentul de marjă alte contracte
futures; în cazul de mai sus, cu 112.500 $ poate să mai
achiziţioneze încă 50 de contracte. (Într-adevăr, la această
valoare a marjei el poate cumpăra contracte în valoare de
1.125.000 $, iar cum preţul unui contract este de 4.50$/bu x
5000 bu, rezultă 1.125.000 $/(4.50$/bu x 5.000 bu) = 50
contracte).
- să lichideze poziţia sa deschisă, vânzând cele 50 de
contracte cumpărate iniţial şi rămânând cu un câştig net de
(4.50-4.00)$ x 250.000 bu = 112.500 $,
la care se adaugă cei 100.000 $ reprezentând garanţia restituită.
Se observă că mizând 100.000 $ ca garanţie,
investitorul poate obţine un profit de 112.500
$; dacă deducem costurile de, să zicem, 2.500
$, rezultă o rată a profitului de 110%.
CURS ÎN SCĂDERE
În cazul în care cursul scade, cel
care deţine o poziţie long va fi
dezavantajat.
Dacă, de exemplu, cursul ajunge la 380
cenţi/bu, marja clientului se reduce la 50.000 $,
deoarece din suma cash depusă iniţial (100.000
$) se deduce rezultatul marcării la piaţă:
(4.00-3.80)$ x 250.000 bu = 50.000 $.
Dar la valoarea curentă a contractului de:

3.80 $ x 250.000 bu = 950.000 $
el ar trebui să aibă o marjă de 95.000 $ (10%).
Deoarece marja clientului a scăzut sub 3/4 (adică 7.5%
din valoarea contractului) din nivelul stabilit pentru
marja iniţială (50.000$/950.000$= 5.3%), casa de
compensaţie solicită o marjă suplimentară din partea
brokerului, iar acesta face un apel în marjă la adresa
clientului.
În cazul nostru, clientul va trebui să depună încă

3.80$/bu x 250.000 bu x 7.5% - 50.000$ =
21.250$.
Dacă investitorul face această depunere, marja
sa se va încadra în nivelul marjei permanente (7.5%
din valoarea contractului) şi el îşi va putea menţine
poziţia long pe cele 50 de contracte (dar cu preţul unei
cheltuieli suplimentare, expresie a pierderii
înregistrate la tranzacţia în marjă).
 Apelul în marjă are ca scop compensarea cu o garanţie
suplimentară a deteriorării poziţiei clientului ca urmare a
evoluţiei nefavorabile a cursului bursei. Dacă investitorul nu
răspunde apelului în marjă, brokerul va lichida o parte din
contractele acestuia, vânzând futures în contul clientului şi
restabilind nivelul de garanţie impus de marja permanentă.
În exemplul dat, brokerul trebuie să vândă cel puţin

două contracte, în urma operaţiunii respective clientul
rămânând cu o poziţie long în valoare de
48 contracte x 5.000 bu x 3.80$/bu = 912000$
şi cu o marjă curentă de
50.000$ + 2 contracte x 5.000 bu x 3.80$/bu =
88800$
ceea ce înseamnă că marja reprezintă o garanţie de
9.7% din valoarea contractului.
 Pentru vânzătorul futures, deci pentru
POZITIE SHORT
clientul care deschide o poziţie short, o
scădere a preţului pe piaţă duce la
obţinerea de profit, în timp ce o creştere a
pieţei se reflectă într-o pierdere în contul
ţinut la broker.
CURS ÎN SCĂDERE
II. Să presupunem că un client vinde futures 50
de contracte la 400 cenţi/bu. În cazul unei
scăderi a pieţei la, să zicem, 350 cenţi/bu,
clientul câştigă în urma marcării la piaţă (4.00-
3.50)$ x 50 contracte x 5.000 bu = 125.000 $.
 Aceasta înseamnă că în contul său se vor acumula 225.000 $
(100.000 $ marja iniţială, plus 125.000 $ câştigul din poziţia
deschisă). Dar la valoarea de piaţă curentă a poziţiei sale de
875.000 $ (3.50$ x 250.000 bu) necesarul de marjă este de
numai 87.500 $, clientul putând dispune de diferenţa de
137.500$ (225.000-87.500).
• Acest excedent de marjă poate poate fi retras sub
formă de profit cash sau poate fi utilizat de client ca
garanţie pentru alte tranzacţii futures. Totodată,
clientul poate închide poziţia sa, obţinând profitul cash
(125.000 $ din care se deduc taxele şi comisioanele) şi
recuperîndu-şi garanţia iniţială (100.000 $).
Dacă, dimpotrivă, preţul grâului futures
CURS ÎN CREŞTERE
creşte la, să zicem, 420 cenţi/bu, clientul
va pierde în urma marcării la piaţă
(4.20-4.00)$ x 250.000 bu = 50.000 $
Cum marja curentă scade sub 3/4 din

marja iniţială, brokerul va proceda la un
apel în marjă, solicitând clientului o
depunere cash de 25.000 $, astfel încât
aceasta să se încadreze în limitele marjei
permanente. (La o valoare de piaţă de
4.00$/bu x 250.000 bu = 1.000.000 $,
acesta trebuie să deţină în cont cel puţin
7.5% x 1.000.000 $ = 75.000 $)
În situaţia în care clientul nu răspunde
apelului în marjă, brokerul procedează la
lichidarea unei părţi din contractele pe
care clientul a deschis poziţia scurtă.
TRANZACȚIILE CU OPȚIUNI
Opţiunile sunt contracte standardizate încheiate între
vânzătorul opţiunii (engl. option seller; writer; maker) şi
cumpărătorul opţiunii (engl. option buyer; holder) prin
care primul vinde celui de-al doilea dreptul de a
cumpăra sau de a vinde un activ determinat
(încorporată într-un anumit număr de contracte
standardizate), la un preţ (preţ de exercitare) stabilit în
momentul încheierii acordului (contractului) şi la o dată
fixată în viitor. Pentru dobândirea acestui drept pe care
poate să-l exercite sau nu, cumpărătorul opţiunii
plăteşte vânzătorului o sumă de bani numită primă, care
reprezintă preţul opţiunii.
Opţiunea de cumpărare (engl. call; fr. option d'achat)
este un contract, în formă negociabilă, care dă dreptul
cumpărătorului (buyer, holder) ca într-o anumită
perioadă de timp, să cumpere de la vânzătorul opţiunii
(seller, writer) activul de bază, la un preţ stabilit prin
contract. Pe de altă parte, vânzătorul opţiunii call îşi
asumă obligaţia de a vinde cumpărătorului activul de
bază, la preţul stabilit, dacă opţiunea este exercitată
într-un anumit interval de timp.
Opţiunea de vânzare (engl. put; fr. option de vente)
este un contract în formă negociabilă, care dă dreptul
cumpărătorului opţiunii ca într-o anumită perioadă să
vândă activul de bază vânzătorului acesteia, la un preţ
stabilit prin contract. Pe de altă parte, vânzătorul unui
put îşi asumă obligaţia de a cumpăra activul de bază
de la cumpărătorul opţiunii la preţul stabilit, dacă
opţiunea este exercitată într-un anumit interval de
timp.
Avantajele opţiunii Riscurile opţiunii
 Managementul riscului - Opţiunile - Vânzarea descoperită de opţiuni se

Put oferă o poliţă de asigurare poate solda cu pierderi importante şi
împotriva scăderilor de preţ; Opţiunile imediate;
Call oferă posibilitatea hedgingului de - Nimeni nu poate garanta câştiguri
portofoliu. sigure în urma tranzacţiilor cu opţiuni;
 Speculaţia - a tranzacţiona opţiuni
- Pentru a marca profitul în cazul
intrând şi ieşind din poziţii fără a avea exercitării opţiunii, este necesară
intenţia de exercitare închiderea în piaţă a poziţiei futures
 Efectul de levier - se obţine un rezultată;
caştig mare dintr-o investiţie iniţială - Toate tranzacţiile pe instrumente
mică financiare derivate implică risc şi nu
 Multifuncţionalitatea - Clientul există nici o strategie de tranzacţionare
poate profita de modificarea volatilității care să îl elimine complet.
pieţei, de timpul până la scadenţă sau
de schimbarea altor elemente
specifice opţiunilor.
Caracteristicile opţiunii
a) Mărimea opţiunii
b) Durata de viaţă
c) Preţul de exercitare
d) Preţul opţiunii (Valoarea intrinsecă & Valoarea timp)
a) Mărimea opţiunii
Fiecare opţiune are ca obiect un

activ standardizat din punctul de vedere al
volumului sau valorii.
Ex: La options în care activul de bază este

contractul futures, un contract pe opţiuni poartă,
de regulă, drepturi asupra unui contract futures.
b) Durata de viaţă
 este perioada de timp în care opţiunea

poate fi exercitată;
data finală pentru exercitarea opţiunii se

numeşte data expirării (engl. expiration date).
perioada de exercitare se determină pe

baza aşa-numitelor cicluri de expirare (engl.
expiration cycles).
O opţiune americană poate fi exercitată de cel
care o deţine oricând în perioada dintre
momentul în care a fost cumpărată şi data
expirării.
O opţiune europeană poate fi exercitată numai

într-o scurtă perioadă - care poate fi şi de o zi -
înainte de data expirării.
c) Preţul de exercitare
Preţul la care se poate cumpăra/vinde activul de

bază al opţiunii se numeşte preţ de exercitare (engl.
exercise price/strike price), deoarece la acest preţ se
exercită dreptul pe care îl conferă opţiunea; el este
determinat în momentul încheierii contractului.
Acest preţ depinde
de preţul activului de bază
din momentul cumpărării
opţiunii şi este stabilit de
bursă într-o manieră
standardizată.
d) Preţul opţiunii
Prima (engl. premium) - reprezintă preţul opţiunii,

achitat în momentul încheierii contractului, fiind plătit
de cumpărător, vânzătorului opţiunii.
Prima opţiunilor reflectă cel mai fidel probabilitatea
ca exercitarea dreptului să se producă, prin una dintre
cele două componente principale ale sale (ale primei):
valoarea intrinsecă şi valoarea timp.
Valoarea intrinsecă (engl. intrinsic value) – diferenţa
dintre preţul de exercitare al opţiunii şi preţul activului
de bază al opţiunii. Este un indicator important în
stabilirea capacităţii opţiunii de a deveni profitabilă.
Atunci când:
1.valoarea intrinsecă este pozitivă  opţiunea va aduce profit
în cazul exercitării „opţiune în bani” (engl. in-the- money)
2.valoare intrinsecă negativă  opțiunea va aduce pierdere în
cazul exercitării  „opțiune fără bani / în afara banilor“ (engl.
out-of-money)
3.valoare intrinsecă nulă  nu există nici pierdere, dar nici
profit de pe urma exercitării opţiunii  „opțiune la bani“ (engl.
at-the-money)
Valoarea intrinsecă a opţiunilor
Opţiune Opţiune put

call
"în bani" C > PE C < PE
"La bani" C = PE C = PE
"Fără bani" C < PE C > PE
C = preţul (cursul) activului de

bază;
PE = preţul de exercitare al
opţiunii.
Valoarea timp (engl. time value) – este valoarea
suplimentară, peste cea intrinsecă, pe care opţiunea o
poate dobândi pe piaţă ca urmare a cererii / ofertei de
opţiuni; este egală cu diferenţa pozitivă dintre preţul
opţiunii (prima) şi valoarea sa intrinsecă.
COTATII OPTIUNI

CORN (CBT)
5,000 bu.; cents per bu.
Strike Calis-Settle Puts-Settle
Price Jun Jly Sep Jun JIy Sep
200 .... 20 /2 28 /2 ....
1 1 7
/8 37/8
210 .... 123/4 22 .... 31/4 71/2
220 5 71/4 17 51/8 71/2 123/8
230 2 41/4 13 12 141/2 18
240 1 /8 2 /8 9 /4 ....
1 3 3
22 /4
1
241/2
250 3
/8 13/8 71/2 .... 311/4 321/4
Est vol 11,000 Mn
13,699 calls 8,614 puts
Op int Mon 152,330 calls 111,116 puts
SOYBEANS (CBT)
5,000 bu.; cents per bu.
Strike Calls-Settle Puts-Settle
Price Jun JIy Aug Jun JIy Aug
450 .... 411/2 .... 11/8 4 77/8
475 181/2 241/4 331/4 53/4 111/2 173/8
500 6 12 1/2 221/2 181/4 243/4 323/8
525 13/4 6 145/8 .... 431/4 491/4
575 3
/ 8 1 3/ 4 63/8 .... 883/4 901/2
Est vol 7,500 Mn 4,435 calls 2,397 puts
Op int Mon 119,007 calls 75,159 puts

LONG CALL
SHORT CALL
LONG PUT
SHORT PUT
Rezultatul virtual în tranzacţiile cu opţiuni
CUMPĂRĂTOR (LONG) VÂNZĂTOR

(SHORT)
CALL C>PE+p exercită opţiunea şi pierde [C-(PE+p)]
C<PE cîştigă: [C-(PE+p)] cîştigă p
PE<C<PE+p abandonează opţiunea cîştigă (p-N)
şi pierde p
exercită opţiunea şi
pierde (p-N)
PUT C<PE-p exercită opţiunea şi pierde [C-(PE-p)]
C>PE cîştigă: [C-(PE-p)] cîştigă p
PE-p<C<PE abandonează opţiunea cîştigă (p-N)
şi pierde p
exercită opţiunea şi
pierde (p-N)
Cumpărătorul CALL Vânzătorul CALL Cumpărătorul PUT Vânzătorul PUT
•Plateste prima. •Încaseaza prima. •Plateste prima. •Incaseaza prima.
Tranzacţionarea •Are dreptul de •Este obligat sa •Are dreptul de •Este obligat sa
opţiunilor presupune exercitare si sa vanda actiunile exercitare si sa cumpere

asumarea unor riscuri cumpere activul daca este vanda activul actiunile daca
suport. exercitat. suport. este exercitat.
limitate pentru
•Profita de •Profita de •Profita de •Profita de
cumpărători şi
cresterea scaderea preturilor scaderea cresterea
nelimitate (cel puţin în preturilor. sau de piata fara preturilor. preturilor sau de
cazul opţiunilor Call) •Profita de trend. •Profita de piata fara trend.
pentru vânzători. În cresterea •Profita de cresterea •Profita de
funcţie de obiectivele volatilitatii. volatilitatea volatilitatii. volatilitatea
investitorilor, aceste •Deprecierea scazuta. •Deprecierea timp scazuta.
instrumente derivate timp ii este •Deprecierea timp ii este •Deprecierea
pot fi utilizate atât în defavorabila ii este favorabila. defavorabila. timp ii este

cadrul unor strategii de •Pierdere •Pierederi •Pierdere limitata favorabila.
management al riscului limitata - castig potential - castig potential •Pierederi
potential nelimitate - nelimitat. potential
de portofoliu cât şi în
nelimitat. castiguri limitate. •Poate sa vanda nelimitate -
scop speculativ. •Poate sa vanda •Poate rascumpara castiguri limitate.
optiunea inainte
optiunea inainte optiunea inainte ca de expirare. •Poate
de expirare. aceasta sa expire rascumpara
optiunea inainte
ca aceasta sa
expire
TRANZACŢIILE CU OPŢIUNI
Opţiunile sunt folosite de operatorii de pe piaţă în următoarele situaţii:
- când există expunere la riscul valutar sau al ratei dobânzii;
- pentru protejarea investiţiilor;
- pentru flexibilitate;
- impunerea termenilor unui contract în valută.
Tipuri de contracte cu opţiuni
CALL PUT
VÂNZĂTORUL Se acoperă împotriva Se acoperă împotriva riscului
Îşi asuma irevocabil obligaţia de riscului de scădere a valorii de creştere a cursului;
a vinde sau de a cumpăra activele activelor deţinute; acoperirea riscului este
suport deţinute de cumpărător, în acoperirea riscului este limitată la nivelul primei.
condiţiile stabilite, indiferent dacă
limitată la valoarea primei.
piaţa îi este favorabilă sau nu.
CUMPĂRĂTORUL Se acoperă împotriva Se acoperă împotriva riscului

Are dreptul, dar nu şi obligaţia riscului de creştere a de scădere a preţului activului
de a cumpăra/vinde la o scadenţă preţului activului suport; suport; acoperirea este
determinată, o anumită cantitate acoperirea este nelimitată. nelimitată.
de active.
PRETUL FUTURES
PRETUL FUTURES
PRETUL FUTURES:
Pe o piaţă la termen, preţurile reflectă nivelul cererii şi al ofertei pentru

marfa respectivă, atât în prezent cât şi în viitor, fiecare contract futures
având propriul preţ.
Pieţele futures, cu alte cuvinte, identifică preţurile de echilibru curente
(cash) cât şi cele ce vor exista la anumite momente în viitor, ele fiind de fapt
preţurile spot anticipate.
Deoarece, funcţie de factorii specifici, care influenţează pieţele la vedere şi
la termen, ele au preţuri diferite, între preţul cash şi preţul futures există, de
cele mai multe ori, diferenţe.
Aceste diferenţe sunt cunoscute sub denumirea de bază (engl. basis).

PRETUL FUTUR
Bazat,T = Pcash – Pfuturest,T
PRETUL FUTUR
Open High Low Settle Ch Lifetime Open interest
High Low
WHEAT (CBOT) 5000 bu.; cents/bu.
Dec. 2951/2 2961/2 293 2961/2 +31/2 325 2471/2 10130
Mr 304 306 302 306 +31/4 3241/2 253 13660
Mai 2991/2 3011/2 2971/2 301 +31/2 318 263 3775
Iulie 2873/4 2891/2 286 288 +3 3021/2 2531/2 5024
Sept 291 292 2901/2 292 +21/2 305 272 410
Mărimea bazei poate fi influenţată de:
PRETUL FUTURES
producţia anului curent;
stocurile rămase din anul anterior;
cererea şi oferta de produse substituibile;
perspectivele ucţia mondială;
cererea externă;
costurile stocării;
facilitaţile de stocare;
costurile de transport;
problemele de transport;
costurile asigurării;
politicile agricole;
fluctuaţiile sezoniere de preţ;
termenul de expirare a contractului futures.
PRETUL FUTUR
Relaţia dintre preţurile spot şi preţurile futures

În mod normal, ca urmare a observaţiilor empirice, preţurile
futures sunt mai mari decăt preţurile spot, iar această diferenţă
este în mare parte determinată de timpul rămas până la
scadenţa contractului futures; cu cât această perioadă de timp
este mai mare, cu atât această diferenţă este mai mare. Astfel,
pe măsură ce termenul de livrare se apropie, preţul futures va
converge, inevitabil, către preţul spot.

PRETUL FUTUR
Mărimea diferenţei dintre preţurile spot şi preţurile futures
este determinată de aşa-numitul “cost-of-carry”.
cheltuielile aferente achiziţionării şi păstrării unei mărfi pe

parcursul unei perioade de timp determinate.
aceste cheltuieli includ costul aferent finanţări cumpărării
mărfii şi costurile aferente depozitării, asigurării şi transportului
acesteia.
mărimea costului finanţării poate fi determinată prin
înmulţirea sumei necesare cumpărării mărfii pe piaţa spot cu
rata dobânzii aferentă perioadei de timp în care marfa este
păstrată.

PRETUL FUTUR
Preţul futures = preţul cash + costul finanţării unei unităţi de marfă + costul
păstrării unei unităţi de marfă
sau
FPt,T = Cpt + Cpt * Rt,T * (T-t) / 365 + Gt,T

unde:
FPt,T = preţul futures la timpul tpentru un contract futures la termenul de
livrare T;
Cpt = preţul cash la timpul t;
Rt,T = rata anuală a dobânzii aferentă unui credit lipsit de risc, la care poate
fi împrumutată, pentru perioada T-t, suma necesară;
Gt,T = costurile aferente păstrării unei unităţi din marfa fizică respectivă, pe
perioada de timp dintre achiziţionarea mărfii (t) şi livrarea acesteia (T).
Determinarea bazei:
PRETUL FUTURES
Dacă preţul futures este superior celui spot, se vorbeşte despre
o situaţie de contango (report), preţul futures face o primă faţă
de cel cash.
Daca îi este inferior, avem de-a face cu o situaţie de
backwardation (deport), marfa la termen, tranzactionându-se
cu un discount.
Deci diferenţa dintre cele două preţuri (cash şi futures) poate fi
negativă în primul caz şi pozitivă în cel de-al doilea caz.
Pe piaţa futures de mărfuri agricole, preţul futures este, de
regulă, mai mare dacât cel spot (deci o bază negativă), datorită
aşa-numitului cost-de-stocare (engl. cost-of -carry, carrying
charges).
PRETUL FUTUR
Preţurile cash descresc relativ la cele futues
Întărirea bazei
(mai puţin negativă sau mai mult pozitivă) 20
20 10
0
-
10 - 10

- 20
0
- Slăbirea bazei (mai puţin pozitiva sau mai mult
negativă)
- 10

- 20

Preţurile cash cresc relativ la cel futures Slăbirea bazei (mai puţin
Preţuri în scădere Preţuri în creştere
PRETUL FUTUR
Preţuri futures
Baza se micşorează
Preţ Preţ
Preţuri futures
Baza se micşorează
Preţuri cash Preţuri cash
Timp Timp
Preţuri futures
Preţ Preţ Preţuri futures Baza se măreşte
Preţuri cash Baza se măreşte

Preţuri cash
Timp Timp
Baza pe o piaţă normală

Preţuri în scădere
PRETUL FUTUR
Preţuri în creştere
Preţuri cash
Preţ Preţ Preţuri cash
Baza se măreşte
Preţuri futures Baza se măreşte

Preţuri futures
Timp Timp
Preţuri cash Preţuri cash

Preţ Baza se micşorează Preţ
Baza se
Preţuri futures micşorează
Preţuri futures
Timp Timp
Baza pe o piaţă inversată

Convergenţa
preţurilor
PRETUL FUTUR
contango backwardation
TIMP
ACOPERIREA RISCURILOR
ACOPERIREA RISCURILOR
RISC ŞI OPORTUNITATE
Riscul nu trebuie perceput ca fiind un lucru rău. De fapt, riscul poate induce
oportunităţi extraordinare pentru cei care ştiu cum să-l gestioneze. Răspunsul
nu este evitarea completă a riscului ci evitarea riscurilor puţin înţelese.
Existenţa riscurilor a determinat lansarea tuturor sectoarelor al căror element
principal în ceea ce priveşte nivelul de competenţă rezidă, de fapt, în
gestiunea riscului.
RISC ŞI OPORTUNITATE
Evitarea riscului
Nu am fi reuşit progresul dacă am fi evitat riscul. Istoria ne-a arătat că marile
împliniri a presupus întotdeauna asumarea unor riscuri substanţiale într-o
formă sau alta. Dorinţa de asumare a riscurilor este un element comun
tuturor agenţilor economici. Practic evitarea riscurilor este o cale foarte
sigură către eşec. În loc să evităm riscul (ceea ce este imposibil) ar trebui să
dezvoltăm o înţelegere mai amănunţită a modului în care putem să
transformăm rezultatele potenţial negative în oportunităţi.
RISC MAI MARE
CÂŞTIG MAI MARE PENTRU
În trecut, câştigurile au funcţionat ca un barometru de performanţă, cu
foarte puţină atenţie acordată riscurilor asumate pentru acele câştiguri.
Trendul general este că investitorii sofisticaţi s-au concentrat tot mai mult pe
câştigul de calitate evaluând tot mai bine raportul dintre risc şi câştig.
RI
S.
N
Ă
V
C
S
S
Ş
Pagubă suferită Acţiune îndeplinită
Câştig nerealizat Câştig obţinut
Riscuri pure – numai pierderi, şansa de a nu pierde
Risc vs. şansă
Pierdere Câştig suplimentar
Riscuri speculative – pierdere sau câştig, şansa de a câştiga 

HEDGING VS. SPECULAŢIE
“Risk is the chance that something will go wrong”.
DEFINIŢII ALE RISCULUI

(Wonnacott, 1986)
“Risk – possibility of loss or injury” (Webster’s, 1991)
“Risque – danger eventuel plus ou moins previsible” (Le
Robert, 1992)
“Risk – measurable possibility of losing or not gaining
value ≠ uncertainty, which is not measurable”. (Dictionary
of Finance and Investments Terms, 1987)
“Risc - … pericol posibil”. (DEX, 1975)
RISC ÎN AFACERI
AFACERILE INTERNAŢIONALE
TIPOLOGIA RISCULUI ÎN
 Natural (Acts of God)
 Social – politic : greve, războaie,schimbări instituţional –
legislative
 Tehnologic
 De management
ATITUDINEA FAŢĂ DE RISC
“Le Risque est inseparable de l’action” (Bouyssou, 1997):
Ignorarea/ refuzul riscului (conştient / inconştient)
“Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus”: Transferul riscului : Metode
: contracte / instrumente de asigurare, garanţie, clauze
contractuale
“La Chance ne donne pas, elle ne fait que preter”:
Asumarea riscului : Forme (Pasivă – loterie, activă –
speculaţie), Mobiluri : tentaţia riscului (“Cine nu joacă, nu
caştigă” – pasiunea jocului), “Setea de risc” (Dostoievski)
RISCULUI
RISCUL ÎN AFACERI – ATITUDINEA ÎN FAŢA
Exista trei tehnici fundamentale de gestiune a riscului :
Hedging-ul – elimină expunerea la risc prin luarea unei poziţii de

compensare. De exemplu, deţinătorul unei mine de aur îşi poate
acoperi expunerea la riscul de scădere a preţului prin luarea unei
poziţii de vânzare a futures-ului pe aur. Vom căuta de fiecare dată
active de bază care să fie puternic corelate cu activul pentru care
facem acoperirea.
Diversificarea – se reduce riscul prin deţinerea unei colecţii cât mai

largi de active independente.
Asigurarea – încheierea unui contract de asigurare presupune plata

unei prime pentru protecţia împotriva evenimentelor nefavorabile.
APARIŢIA TEORIEI RISCULUI
Teoria Riscului
Bernoulli (1738): utilitatea marginală descrescândă
Knight (1921): Incertitudine vs. Risc
"By ‘uncertain' knowledge, let me explain, I do not mean merely to distinguish
what is known for certain from what is only probable. The game of roulette is
not subject, in this sense, to uncertainty...The sense in which I am using the
term is that in which the prospect of a European war is uncertain, or the price
of copper and the rate of interest twenty years hence...About these matters
there is no scientific basis on which to form any calculable probability
whatever. We simply do not know." (J.M. Keynes, 1937)
Conceptul de transfer al riscului este fundamental pentru
ÎNŢELEGEM RISCUL FINANCIAR

DE CE AR TREBUI SA
toate pieţele financiare. Complexitatea din ce in ce mai mare
a produselor derivate necesita un nou limbaj pentru
comunicarea in termenii propuşi de aceste instrumente.
Pieţele financiare sunt compuse din vânzători şi cumpărători
de risc. De exemplu, companiile de petrol vând petrol
forward în timp ce companiile aeriene cumpără petrol
forward pentru acoperirea riscului de preţ.
Intr-o economie bazată tot mai mult pe rigorile pieţei nimeni
nu este imun la riscul financiar – de la un individ cu un simplu
cont de economii până marile companii din întreaga lume.
TI
LI
O
A
V
A
A
T
E
L
T
Rolul volatilitatii in predictia preturilor
- Esenta incertitudinii in agribusiness este reprezentata de
variatia naturala a ofertei;
- Pe termen lung trendul este unul evident deoarece lumea
consuma practic ceea ce produce;
- Pe termen scurt variatia productiei este mult mai mare decat cea a
consumului;
Rolul volatilitatii in predictia preturilor
- Paritate de import: piata autohtona isi stabileste preturile
astfel incat sa incurajeze importurile din moment ce productia
interna nu este suficienta;
- Paritate de export: pretul pietei locale este generat astfel
incat sa incurajeze exporturile, de la caz la caz competitorii
fiind tarile vecine;
- Preturile sunt in cele mai multe cazuri mai mari in anii de import;
- Daca volatilitatea preturilor este determinata in cea mai mare masura de productie, evident marii
producatori ai lumii si comportamentul acestora influenteaza nivelul preturilor internationale;
-SUA
-AFRICA
-EUROPA -ORIENTUL MIJLOCIU
-AMERICA DE SUD
-ORIENTUL INDEPARTAT
-AUSTRALIA
Impactul volatilitatii
Participantii la ciclul cerealelor si produselor agricole cu expunere la volatilitate
 Zonele de volatilitate:
Fermierii – producatori: Traderii:
1. productivitatea medie la hectar; 1. pretul produselor comercializate;
2. pretul de vanzare; 2. preturile spot vs forward;
3. costul input-urilor folosite; 3. costul input-urilor;
4. costul combustibilului si energiei; 4. costul combustibilului si energiei;
5. rata de schimb valutar; 5. rata de schimb valutar;
6. rata dobanzii; 6. rata dobanzii;
Impactul volatilitatii – Exploatarea volatilitatii
Procesatorii: Retailerii:
1. randamentul materiei prime; 1. pretul de achizitie;
2. pretul de achizitie al materiei prime; 2. costul cu energia si combustibilul;
3. pretul energiei si combustibilului; 3. rata de schimb valutar;
4. pretul de vanzare al produsului finit; 4. rata dobanzii;
5. rata de schimb valutar;
6. rata dobanzii;
 Exploatarea volatilitatii:
Fermierii – producatori pot: Traderii pot:
1. bugeta productivitatea medie la hectar; 1. monitoriza cu rigurozitate expunerea la fluctuatiile de pret;
2. planifica un consum de combustibil si energie; 2. crea “asigurari” via instrumente derivate futures si options;
3. negocia pretul input-urilor; 3. analiza pietele spot vs. forward ca parte integranta a
4. stabili credite cu rata dobanzii fixa; operatiunilor de depozitare;
5. asigura prin companii specializate pretul de 4. monitoriza expunerea la cursul valutar si folosi contracte
options cand este necesar;
vanzare al recoltei;
Exploatarea volatilitatii
Procesatorii pot: Retailerii pot:

1. bugeta in continuu asteptarile cu privire la 1. negocia preturi fixe (sau preturi maxime) pentru
produsele de baza pe o perioada mai lunga;
randamentul materiei prime;
2. bugeta consumul de combustibil si energie;
2. stabili un minim, dar nu pretul fix al output-ului;
3. negocia credite cu rata dobanzii fixa;
3. negocia credite cu rata dobanzii fixa;
4. reactiona la schimbari folosind modelul avantajului
comparativ;
- luarea deciziilor intr-un cadru general extrem de volatil necesita un planning

adecvat;
- evaluarea proiectelor companiei prin predictii cu privire la pret s-a dovedit o
strategie destul de fragila;
- mai importanta este intelegerea fortelor ce pot avea impact asupra afacerii si
incercarea de a te proteja de ele sau chiar de a profita.
RISCUL SI INCERTITUDINEA
Semnalarea unei deficiente de oferta
Luna Pret Spread

contractul centi/bus centi/bus
ui hel hel
se penalizeaza stocarea
Iulie 623.00 cerealelor si se motiveaza
August 620.75 -2.25
Septembrie 587.00 -33.75 fluxul liber al acestora;
Noiembrie 556.75 -30.25
Oferta satisface indeajuns cererea
Grau CBOT Grau KCBT

oferta este suficienta in Luna
contractul
Pret Spread
centi/bus centi/bus
Pret Spread
centi/bus centi/bus
comparatie cu cererea iar ui hel hel hel hel
piata nu simte nevoia de a Iulie 319.00 326.25
grabi fluxurile; Septembrie

Decembrie
324.75
334.75
5.75
10.00
329.00
338.00
2.75
9.00
HEDGING
HEDGING:
funcţie principala a pieţelor futures

reprezintă cumpărarea şi vânzarea contractelor futures
pentru a compensa riscul apariţiei unor schimbări a preţurilor
pe piaţa spot.
acest mecanism de transferare a riscului a făcut ca,
contractele futures să fie indispensabile companiilor şi
instituţiilor financiare (afacerilor, în general) din întreaga
lume.
HEDGING
Există două tipuri principale de operaţiuni
hedging: cel de vânzare sau “scurt”
(selling hedge, short hedge) şi cel de
cumpărare sau “lung” (buying hedge, long
hedge).
HEDGING

Hedging-ul de vânzare Hedging de cumpărare

este realizat de către un operator presupune cumpărarea la un
care la un moment dat, deţine în moment dat de contracte futures
stoc sau cumpără marfă (poziţia long la bursă) în scopul
(proprietarul de silozuri) sau acoperirii riscului de creştere a
preconizează să producă o cantitate preţului la o marfă fizică pe care
de marfă fizică (fermierul) şi, în operatorul intenţionează să o
acelaşi timp sau ulterior, vinde un achiziţioneze la o dată ulterioară.
număr echivalent de contracte
futures. Obiectivul hedger-ului în
acest caz este de a-şi proteja
valoarea mărfii din stoc sau a
producţiei viitoare împotriva unei
scăderi a preţului pe piaţă.
HEDGING
HEDGING
HEDGING
 Hedgingul „pur”
 Hedgingul selectiv
 Hedgingul prin bază

HEDGING
Baza Piata
Se restrange Piaţă normală
(narrowing) Piaţă inversată
Se largeste Piaţă normală
(widening) Piaţă inversată
Hedging de vânzare Hedging de cumpărare

= Profit = Pierdere
= Pierdere = Profit
= Pierdere = Profit
= Profit = Pierdere
Avantajele hedging-ului:
HEDGING
creşterea flexibilităţii unei firme
reducerea costurilor
îmbunătăţirea marjelor de profit
condiţii de finanţare favorabile
planificarea mai eficientă a deciziilor, conferind

operatorului o mai mare libertate de acţiune
Limitele hedging-ului:
HEDGING
Marja şi marcarea la piaţă
Alegerea contractului futures:
marfa futures;
luna de expirare;
tipul poziţiei (long sau short);
numărul de contracte sau hedge ratio.
Rata de hedging
HEDGING
- raportul dintre mărimea poziţiei luate în
contracte futures şi mărimea expunerii la risc
sau cu alte cuvinte, numarul contractelor
futures care ar trebui folosite pentru acoperirea
riscului de preţ de pe piaţa cash.
HR = poziţia futures/poziţia cash

Rata de hedging este (+1) la poziţiile long pe futures şi (– 1) la poziţiile
HEDGING
short pe futures.
Să presupunem că operatorul deţine un portofoliu de poziţii, profitul sau
pierderea sunt date de relaţia:
P = S + F  HR
unde:
ΔS = variaţia preţului spot S pe perioada cât durează hedging-ul
ΔF = variaţia preţului futures F pe durata acoperirii
HR = rata de hedging.
Profitul ar reprezenta, în acest caz, modificarea preţului spot la
care se adaugă schimbarea preţului futures multiplicată cu numărul de
contracte.
Dacă profitul sau pierderea futures
HEDGING
compensează total pierderea sau profitul spot,
profitul în urma operaţiunii de acoperire este
zero (P = 0).
Aşadar, vom avea:

S
HR = - 
F
Din moment ce presupunem ca preţul futures şi
HEDGING
cel spot se vor modifica în aceeaşi direcţie, S
şi F vor avea acelaşi semn, dând astfel un HR
negativ.
Acest exemplu se explică deci pentru short
hedge, dar conceptul este valabil şi pentru long
hedge, unde:
P = - S + F  HR
SPECULATIA BURSIERĂ
SPECULAŢIA:

activitatea urmărită în scopul obţinerii unor profituri.
pe pieţele la termen, speculaţia este o tranzacţie efectuată în scopul
obţinerii unui profit şi constă în luarea unei poziţii futures, fără acoperire pe
piaţa reală
speculator este acel operator de pe piaţă care nu are intenţia de a-şi acoperi
un risc definit de preţ, ci, dimpotrivă, el accepta riscul de preţ în speranţa
obţinerii unui profit prin anticiparea corectă a mişcării preţului.
dacă mizează pe o creştere a preţului este speculator "la creştere" (engl.
bull, fr. a la hausse). În caz contrar, este un speculator "la scădere" (engl.
bear, fr. a la baisse).

Motivul pentru care cumpără contracte Motivul pentru care vând contracte
futures futures
Hedgerul Hedgerul
Pentru a bloca un preţ si pentru a obţine Pentru a bloca un preţ si pentru a obţine
protecţie în cazul creşterii preturilor protecţie în cazul scăderii preturilor
Speculatorul Speculatorul
Pentru a profita din creşterea preturilor Pentru a profita din scaderea preturilor
DEIMITARI:
Investitie – speculaţie - jocuri de noroc
• toate implică risc;

• câştigul unuia este pierderea celuilalt;
• toate se bazează, până la un punct, pe şansă.

Totusi nu sunt sinonime:
Speculaţia implică un risc real, care deja există, risc pe care şi-l asumă
speculatorul, jucătorii crează risc, satisfăcându-şi dorinţa de a juca, risc
arbitrar care nu produce nimic util societăţii în mod direct.
Apoi, jocul este o aventură fără calcule, bazată pe propria şansă,
speculaţia este o aventură bazată pe calcule.
Dacă de pe urma jocului nu beneficiază decât jucătorii şi probabil alţi
câţiva, care profită în mod indirect, de pe urma tranzacţiilor futures pot
beneficia toţi participanţii pe o piaţă, speculatorii ajutând pieţele să
devină mai eficiente, conferând mai multe oportunităţi de management
a riscului iar de acest lucru beneficiază întreaga societate.
Diferenţa între speculaţie şi investiţie

• schimbare a proprietăţii asupra activelor-obiect al tranzacţiei
• efectul de levier
• marja sau costurile efectuării tranzacţiilor
• daca pieţele de acţiuni crează valoare, pieţele futures nu crează, dar nici
nu distrug valoare
Aversiunea la risc şi utilitatea

Persoane cu aversiune ridicată faţă de risc
care văd o utilitate marginală tot mai mică faţă de o creştere a profitului
fiecare unitate monetară suplimentară implică o utilitate tot mai mică decât cea precedentă
acest tip de persoane nu ar accepta "un pariu corect" (aceleaşi şanse de a câştiga sau de a
pierde)

Persoane neutre la risc
înregistrează aceeaşi utilitate faţă de fiecare unitate monetară care se adaugă profitului deja existent.
asemenea operatori consideră acceptabil "un pariu corect"
pentru o persoană neutră la risc, aversiunea apare în cazul unei mize foarte mari
pentru sumele mici, ea este un "iubitor de risc" - cazul loteriilor.

Iubitorii de risc
au o utilitate crescătoare pentru fiecare sumă ce se adaugă unui profit.
satisfacţia obţinerii unui câştig foarte mare prin jocul hazardului este mai mare decât utilitatea
deţinerii unei sume.
aceştia joacă deseori de dragul jocului.

Rolul speculatorului; necesitatea speculaţiei
•contra-partida operaţiunilor de acoperire.

•asigura lichiditatea pieţelor futures de mărfuri
•nu ar fi posibil cumpărarea sau vânzarea rapidă a unui contract
futures la un anumit preţ
•"descoperire a preţului viitor"
•speculaţiile permit ca mişcările de preţ să se facă mai "lin"
Tipuri de speculatori

Din punct de vedere al statutului lor:
1) cei membri ai burselor de mărfuri, care sunt proprietari ai unor "locuri în
bursă", ce le conferă dreptul de a tranzacţiona orice tip de contract din
respectiva bursă (engl. full seat);
2) cei asociaţi sau licenţiaţi să tranzacţioneze doar anumite contracte; de
regulă, închiriază dreptul de a tranzacţiona de la membrii ‘deplini’ ai
burselor;
3) comercianţii independenţi (engl. proprietary traders);
4) speculatorii din marele public.
În funcţie de mărimea perioadei de timp:

Scalpeorul (engl. Scalpers)

Speculatorii de o zi (engl. day traders)

Traderii de poziţie (engl. position traders)

Operaţiunile speculative
I. simple

bazate pe urmărirea trendurilor:

Speculaţiile "a la hausse" şi speculatiile "a la baisse"
 Strategia piramidei
strategia se aplică în cazul unor poziţii ce implică mai multe
contracte ce urmează a fi tranzacţionate
prin această strategie, speculatorul adaugă la poziţia lui un anumit
număr de contracte, dacă preţul se mişcă într-o direcţie favorabilă.
O piramidă poate avea o bază largă sau o bază îngustă (piramida
rasturnata).

Piramida cu bază largă presupune ca speculatorul să pornească cu mai
multe contracte, adaugând în mod progresiv câte puţine odată ce valoarea
poziţiei sale creşte.
Timp Acţiune Contracte "Imagine"
t=n+3 cumpăr 1 contract 10 X
t=n+2 cumpăr 2 contracte 9 X X
t=n+1 cumpăr 3 contracte 7 X X X
t=n cumpăr 4 contracte 4 X XX X
Strategia piramidei răsturnate sau a piramidei cu bază îngustă presupune
adăugarea progresivă a unui număr din ce în ce mai mare de contracte la
poziţia furtures iniţială.

Timp Acţiune Contracte "Imagine"
t=n+3 cumpăr 4 contracte 10 X X X X
t=n+2 cumpăr 3 contracte 6 X X X
t=n+1 cumpăr 2 contracte 3 XX
t=n cumpăr 1 contract 1 X
 Strategia ordinelor STOP LOSS ("opreşte pierderea")

speculatorii utilizează frecvent ordinele STOP LOSS pentru a intra
pe piaţă, datorită unui semnal favorabil dat de către analiza grafică
ei plasează adesea un astfel de ordin pentru a-şi limita pierderile în
cazul în care piaţa nu evoluează aşa cum se aşteptau.

Strategiile de tranzacţionare contra – trend (engl. contrary trend
strategies)
•presupun tehnici mult mai pretenţioase decât cele care au la bază

urmărirea trendului.
•dacă majoritatea covârşitoare a operatorilor sunt de acord cu evolutia

pieţii (în sensul nostru, "merg într-o direcţie") ei de regulă se înşeală.
•de exemplu, o mişcare puternică bullish este intrerpretată ca fiind un bun

semnal că o tendinţă bearish este iminentă. De aceea, speculatorii
“contrarieni” i-au o pozitie opusă acestora.
II. Operaţiunile speculative complexe - operaţiunile de spreading

Operaţiunea de spreading - procesul prin care un operator de pe piaţa la
termen achiziţionează un contract futures, vânzând simultan alt contract
futures
cel ce tranzacţionează prin intermediul spreadingului va adopta simultan o
poziţie long pentru unul din contracte şi opoziţie short pentru celălalt
contract
în practică, se spune despre spreading că are două "picioare", unul fiind
contractul long iar celălalt contractul short
Operatorii care fac operaţiuni de spreading (spreaderii) sunt mai
puţin interesaţi de sensul variaţiei preţurilor pe piaţă. Ei urmaresc, de
regulă, diferenţele dintre preţuri, putând adopta poziţii de spread (intra-
marfă, inter-marfă sau inter-pieţe) sau o combinaţie a acestora.

1. Spread intra-marfă (engl. intra-commodity spread)

•vânzarea şi cumpărarea simultană de contracte futures pe aceeaşi marfă dar cu luni
de vânzare diferite se numeşte spread intra-marfă sau spread de timp sau spread pe
lunile de livrare.
•de exemplu, spreaderii pot observa că preţul contractului pe porumb cu scadenţa
în mai este mai mare cu 18 cenţi la vânzare faţă de cel cu scadenţa în martie şi se
aşteaptă ca diferenţa să crească.
•spreadingul de tip "bull" este acel spreading în care cel ce tranzacţionează
(spreader-ul) adoptă o poziţie long pentru contractul cu scadenţa mai apropiată şi o
poziţie short pentru contractul cu scadenţa mai îndepărtată.
•spreadingul de tip "bear" (spreading la scădere) este inversul bull-spreadingului: cel
ce tranzacţionează are o poziţie short pentru o lună apropiată şi o poziţie long
pentru una departată, dorind ca al doilea contract să fie relativ mai "puternic" decât
primul.

2. Spread inter-piaţă (engl. inter-market spread)
- constă în cumpărarea unui contract pe o piaţă şi vinderea altui contract pe altă piaţă. De
exemplu, un speculator poate cumpăra grâu de la CBOT şi vinde grâu printr-un contract futures la Kansas City
Board of Trade.
Exemplu de speculatii prin spreading inter-pieţe:

17 Ianuarie Long Martie grâu CBOT la 345 ¾ c/bu
Short Martie grâu KCBOT la 379 ½ c/bu

Dacă anticipările speculatorului se adeveresc, atunci contractul futures grâu CBOT se va aprecia iar contractul
futures grâu KCBOT se va deprecia.
9 Februarie Short Martie grâu CBOT la 350 c/bu

Long Martie grâu KCBOT la 370 c/bu

Rezultat: Profit = (350 – 345 ¾) + (379 ½ - 370) = 13,75 c/bu.

3. Spread inter-marfă (engl. inter-commodity spread)

anumite mărfuri pot fi substituite într-o anumită măsură.
cu cât două mărfuri sunt substituibile într-o măsură mai mare, cu atât relaţia dintre preţurile
va fi mai strânsă. Acesta este cazul grâului şi porumbului, ovăzului şi porumbului, porcilor şi
bovinelor.

Exemplu de spreading între porumb şi ovăz:

17 Ianuarie Short Iulie porumb CBOT la 271 ½ c/bu
Long Iulie ovăz CBOT la 185 ¼ c/bu

Dacă anticipările speculatorului se adeveresc, atunci următoarea tranzacţie poate fi
efectuată:
23 MartieLong Iulie porumb CBOT la 260 c/bu

Short Iulie ovăz CBOT la 200 c/bu

Rezultat: Profit = (271 ½ – 260) + (200 – 185 1/4) = 26 ¼ c/bu.
4. spreadingul între o marfă agricolă şi produsele rezultate prin prelucrare
"Crush spreadingul"
Ex: cele în care se face spreading între boabele de soia şi uleiul de soia plus
făina de soia sau în care se face spreading între porcii vii şi carcase de porc.
"Crush spreadingul" constă în cumpărarea unui contract pe soia şi vânzarea
câte unui contract pentru faină şi ulei de soia. Profitul ce se obţine depinde
în cea mai mare masură de diferenţa dintre preţul la care poate vinde făina
plus uleiul pe piaţă şi preţul la care a achiziţionat boabele de soia.

Burse Internationale de Marfuri 2021-2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Burse Internationale de Marfuri 2021-2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BURSE INTERNATIONALE DE MARFURI

PROF. dr. Gheorghe Hurduzeu

Money speaks a language all nations understand.

- tehnicile şi instrumentele pentru valorificarea oportunităţilor pe