Filosofia a aparut ca răspuns la întrebarile oamenilor, întrebari cum ar fi : Ce este existenţa ? Care este raportul dintre existenţa subiectivă şi obiectivă ? Cum se constituie valoarea de adevăr, bine, frumos, dreptate ? Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamânt ? Ce este fericirea ? Filosofia încearca să explice în ce constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană, deasemenea situaţiile obişnuite şi limita. În acelaşi timp filosofia se preocupă de locul şi rolul omului, îl ajută pe acesta să ierarhizeze lumea. Filosofia îl ajuta pe om să se cunoască pe sine să-şi formeze o cunoştinţă de sine care sunt propriile sale realizări, să-şi formeze conştiinţa alterităţii care este conştiinţa respectului pentru ceilalşi alături de care trăieşti. De-a lungul timpului s-a constatat că ştiinţa are nevoie de filosofie, de viziunea ei generală despre lume. Funcţiile filosofiei se împart în: Funcţia teoretică –explicativă, cognitivă (cunoaştere) ne oferă un anumit gen de cunoaştere a lumii care se află în strânsă legătură cu celelalte tipuri de cunoaştere (ştiinţifică, artistică, cu experienţa general umană, cu activitate creatoare a omului). Funcţia metologică, normativă Oferă principii , norme orientative pentru activitatea teoretică şi practică , ne ajută să ne orientăm corect în multitudinea de fenomene ale vieţii , ne oferă căi de a ajunge la noi adevăruri, noi orizonturi teoretice de acţiune practică. Funcţia axiologică , valorizatoare, atitudinală, ne oferă principii, norme de ierarhizare a formelor de existenţă , a valorilor morale, estetice precum si principii şi norme referitoare la atitudinea noastră faţă de lume, deci reacţia axiologică faţă de aceasta. Funcţia prospectivă, proiectivă, anticipativă . În coordonatele sistemului său referenţial se creează posibilitatea prevederii, prognozei, a înţelegerii posibilităţii de acţiune viitoare. Funcţia parxiologică, acţionată. Ea se obiectivează sub cele mai diverse şi variate forme de manifestare a omului. Cercetătorii diferiți identifică diferite funcții ale filosofiei. Sunt mulți. Majoritatea opiniilor sunt recunoscute ca fiind principalele funcții ale filosofiei. O perspectivă mondială - este abilitatea științei filosofice de a descrie lumea și de a uni cunoștințele diferitelor științe, practici și arte. Se caracterizează printr-o abordare teoretică abstractă a explicării lumii . metodologic - este de a identifica cele mai optime moduri de a atinge anumite obiective, de exemplu, construirea de cunoștințe științifice, practici sociale sau creativitate estetică. Astfel de metode și principii de acțiune sunt implicate, la care este inerent un înțeles fundamental, mai degrabă decât unul îngust. Aceste metode includ metoda istorică. Funcțiile filosofiei au în mare parte scopul de a clarifica conținutul principiilor principale ale științei și ale practicii. umanistic - se manifestă destul de luminos și se realizează în cea mai mare grijă de oameni. Filosofia este chemată să fie atentă la oameni. Prin urmare, nu se limitează la o abordare strict științifică, iar abordările etice și estetice sunt utilizate pe scară largă. practic - este de a avea grijă de bunăstarea oamenilor, adică de moralitate. predictivă - formulează ipoteze de tendințe generale în dezvoltarea materiei, a lumii, a conștiinței, a omului. Probabilitatea unei prognoze crește odată cu gradul în care filosofia se bazează pe cunoașterea științifică. critic - se aplică și altor discipline și filosofiei însăși. De la antichitate, principiul actual al acestei științe este postulatul de a expune totul la îndoială. Aceasta nu este înțeleasă ca un nihilism abstract, ci o critică constructivă bazată pe negarea dialectică. axiologic - este asociat cu evaluarea obiectului investigat din pozițiile de diferite tipuri valori: morale, socială, ideologică, estetică etc. Funcțiile sociale ale filosofiei destul de multe aspecte legate de conținut și de acoperire ale societății. Filosofia îndeplinește o sarcină dublă - explică ființa socială și contribuie la îmbunătățirea ei spirituală și materială. În acest sens, filozofia a luat prerogativa de a dezvolta concepte comune pentru consolidarea și integrarea societății. Sarcinile sale includ ajutarea la realizarea și formularea obiectivelor colective, precum și direcționarea eforturilor oamenilor pentru a le atinge. Vitalitatea conceptelor filosofice este determinată de gradul în care fiecare individ este capabil să o înțeleagă și să o accepte. Prin urmare, în timp ce filosofia este de natură completă, ea trebuie adresată fiecărei persoane concrete. Funcțiile filosofiei în cultură se manifestă la toate nivelurile funcționării societății și a indivizilor individuali. Toate rolurile, caracteristicile și caracteristicile inerente filozofiei, într-un fel sau altul, presupun implicarea acestei științe în cultură, interacțiunea lor. Toate funcțiile filosofiei sunt legate între ele în mod dialectic. Fiecare dintre ele include într-o oarecare măsură restul. Multe dintre ele sunt, în general, inseparabile, de exemplu, filosofice și metodologice, metodologice și epistemologice, sociale și umanitare etc. Numai prin integritatea și unitatea funcțiilor se manifestă esența și specificitatea filosofiei ca știință.
Personalitate: Introducere în știința personalității: ce este și cum să descoperim prin intermediul psihologiei științifice cum ne influențează ea viața