Funcțiile filosofiei

Elaborat: Talpă Snejana

 Filosofia a aparut ca răspuns la întrebarile oamenilor, întrebari cum ar fi :
 Ce este existenţa ?
 Care este raportul dintre existenţa subiectivă şi obiectivă ?
 Cum se constituie valoarea de adevăr, bine, frumos, dreptate ?
 Care sunt cauzele nefericirii omului pe pamânt ?
 Ce este fericirea ?
 Filosofia încearca să explice în ce constă condiţia umană, conceptul de condiţie umană, deasemenea
situaţiile obişnuite şi limita. În acelaşi timp filosofia se preocupă de locul şi rolul omului, îl ajută pe acesta
să ierarhizeze lumea.
 Filosofia îl ajuta pe om să se cunoască pe sine să-şi formeze o cunoştinţă de sine care sunt propriile sale
realizări, să-şi formeze conştiinţa alterităţii care este conştiinţa respectului pentru ceilalşi alături de care
trăieşti.
 De-a lungul timpului s-a constatat că ştiinţa are nevoie de filosofie, de viziunea ei generală despre lume.
 Funcţiile filosofiei se împart în:
 Funcţia teoretică –explicativă, cognitivă (cunoaştere) ne oferă un
 anumit gen de cunoaştere a lumii care se află în strânsă legătură cu celelalte tipuri de cunoaştere
(ştiinţifică, artistică, cu experienţa general umană, cu activitate creatoare a omului).
 Funcţia metologică, normativă
 Oferă principii , norme orientative pentru activitatea teoretică şi practică , ne ajută să ne orientăm corect în
multitudinea de fenomene ale vieţii , ne oferă căi de a ajunge la noi adevăruri, noi orizonturi teoretice de
acţiune practică.
 Funcţia axiologică , valorizatoare, atitudinală,
 ne oferă principii, norme de ierarhizare a formelor de existenţă , a valorilor morale, estetice precum si
principii şi norme referitoare la atitudinea noastră faţă de lume, deci reacţia axiologică faţă de aceasta.
 Funcţia prospectivă, proiectivă, anticipativă .
 În coordonatele sistemului său referenţial se creează posibilitatea prevederii, prognozei, a înţelegerii
posibilităţii de acţiune viitoare.
 Funcţia parxiologică, acţionată.
 Ea se obiectivează sub cele mai diverse şi variate forme de manifestare a omului.
 Cercetătorii diferiți identifică diferite funcții ale filosofiei.
Sunt mulți. Majoritatea opiniilor sunt recunoscute ca fiind
principalele funcții ale filosofiei.
 O perspectivă mondială - este abilitatea științei filosofice
de a descrie lumea și de a uni cunoștințele diferitelor
științe, practici și arte. Se caracterizează printr-o abordare
teoretică abstractă a explicării lumii .
 metodologic - este de a identifica cele mai optime moduri
de a atinge anumite obiective, de exemplu, construirea de
cunoștințe științifice, practici sociale sau creativitate
estetică. Astfel de metode și principii de acțiune sunt
implicate, la care este inerent un înțeles fundamental, mai
degrabă decât unul îngust. Aceste metode includ metoda
istorică. Funcțiile filosofiei au în mare parte scopul de a
clarifica conținutul principiilor principale ale științei și ale
practicii.
 umanistic - se manifestă destul de luminos și se realizează în cea mai mare
grijă de oameni. Filosofia este chemată să fie atentă la oameni. Prin urmare,
nu se limitează la o abordare strict științifică, iar abordările etice și estetice
sunt utilizate pe scară largă.
 practic - este de a avea grijă de bunăstarea oamenilor, adică de moralitate.
 predictivă - formulează ipoteze de tendințe generale în dezvoltarea materiei,
a lumii, a conștiinței, a omului. Probabilitatea unei prognoze crește odată cu
gradul în care filosofia se bazează pe cunoașterea științifică.
 critic - se aplică și altor discipline și filosofiei însăși. De la antichitate,
principiul actual al acestei științe este postulatul de a expune totul la
îndoială. Aceasta nu este înțeleasă ca un nihilism abstract, ci o critică
constructivă bazată pe negarea dialectică.
 axiologic - este asociat cu evaluarea obiectului investigat din pozițiile de
diferite tipuri valori: morale, socială, ideologică, estetică etc.
 Funcțiile sociale ale filosofiei destul de multe aspecte legate de conținut și
de acoperire ale societății. Filosofia îndeplinește o sarcină dublă - explică
ființa socială și contribuie la îmbunătățirea ei spirituală și materială. În acest
sens, filozofia a luat prerogativa de a dezvolta concepte comune pentru
consolidarea și integrarea societății.
 Sarcinile sale includ ajutarea la realizarea și formularea obiectivelor
colective, precum și direcționarea eforturilor oamenilor pentru a le atinge.
Vitalitatea conceptelor filosofice este determinată de gradul în care fiecare
individ este capabil să o înțeleagă și să o accepte. Prin urmare, în timp ce
filosofia este de natură completă, ea trebuie adresată fiecărei persoane
concrete.
 Funcțiile filosofiei în cultură se manifestă la toate nivelurile funcționării
societății și a indivizilor individuali. Toate rolurile, caracteristicile și
caracteristicile inerente filozofiei, într-un fel sau altul, presupun implicarea
acestei științe în cultură, interacțiunea lor.
 Toate funcțiile filosofiei sunt legate între ele în mod dialectic. Fiecare dintre ele include într-o
oarecare măsură restul. Multe dintre ele sunt, în general, inseparabile, de exemplu, filosofice
și metodologice, metodologice și epistemologice, sociale și umanitare etc. Numai prin
integritatea și unitatea funcțiilor se manifestă esența și specificitatea filosofiei ca știință.