Sisteme de curăţare a unor

suprafeţe situate la înălţime

Studenţi

Tatiana CEBAN, Ioana-Elisabeta BRĂDIŞ, Anul III,

Inginerie Economică Industrială;
Marian DRAGOMIR, Anul III, Roboţi Industriali,
Facultatea IMST, UPB
 Clădirile înalte şi diferite ca design se arată ca nişte temple, care ne bucură
privirea şi ne dezvoltă imaginaţia. Suprafeţele vitrate, geamurile, necesită o
atenţie deosebită nu numai prin prisma faptului că prin geamuri intra lumina, ci
şi prin faptul că ramele şi geamurile trebuie curăţate indiferent de înălţimea la
care se află şi de formele pe care le au.

Lucrarea de faţă îşi propune să aducă, la soluţiile actuale ale acestei

probleme, câteva idei de îmbunătăţire, inclusiv o nouă soluţie, care să rezolve
această problemă fără a implica intervenţia umană.
Soluţii actuale
Această problemă nu este una actuală, au fost foarte mulţi ce s-au
lovit de ea si doar câţiva s-au incumetat să găsească soluţii.

- alpinismul utilitar;

O soluţie ce apare ca raspuns

al acestei probleme este
“alpinismul utilitar”.
 
În Romania, alpinismul utilitar
a cunoscut o dezvoltare
deosebită în ultimele
2 decenii, în prezent orice
alpinist folosind produse
variate şi tehnici moderne de
lucru la înălţime.
- sistemele semi-automate:
Sistem pentru stropire (fig. 2) combinat cu sistem de ştergere (fig.3), o
coadă telescopică foarte usoară, prevazută cu perie, ce poate ajunge la
o înalţime de lucru de 12 m.

Fig.2 OsmoCLEAN RO-CART4 Fig.3 SuperMax 12

- roboti pentru curatat ferestre la inaltimi medii;

- robot WINDORO (fig.3) ;

Odată poziţionat, incepe automat
ciclul de curăţare selectat.

Fig.3
- robot HOBOT (fig.4);
O unitate UPS încorporată (sistem
de alimentare neîntreruptă) poate
preveni căderea robotului de pe
fereastră chiar în timp ce nu este Fig.4
alimentat electric.
Soluţie propusă
Cu toate că au fost concepute mai multe tipuri de roboţi de servicii pentru
curăţarea geamurilor, acest fapt nu a condus la soluţionarea in totalitate a
problemei respective şi anume spălarea geamurilor la înalţimi mari.
Robotul de servicii este un sistem de manipulare liber programabil, care
presteaza servicii parţial sau total automatizate.
Subansamblurile unui robot de servicii sunt, in general, următoarele (fig5):

Fig.5
 Roboţii pentru prestări de servicii în domeniul curaţării ocupă un
loc intermediar pe scara diferitelor domenii de activitate din sfera
serviciilor (fig.6).

Fig.6
 În continuare, propunem dezvoltarea unui model de robot pentru curăţarea
geamurilor la înalţime: „ROTANK”, la care se disting urmatoarele:

1 – Orificiu de umplere cu lichid decurăţare;

2,2’ – Şenile;
3 – Ventuze pentru realizarea vacuumului;

4 – Senzori pentru stabilirea traseului şi

evitarea obstacolelor;
5 – Panouri fotovoltaice;
6 – Antena pentru telecomandare;
7,7’ – Roata de curăţare;
8 – Panză de microfibre uscată;
9 – Strat de material textil îmbracat cu
cauciuc;
10 – Orificii de eliminare a impurităţilor;
11 – Mufă de alimentare;
12 – Miniaspirator cu perii;
13 – Panză pentru menţinerea suprafeţei
curate în fata şenilelor;
14 – Pânză din microfibre umedă;
15 – Motor pentru realizarea vacuumului;
16 – Întinzator senila.
 Acest prototip de robot ar urma sa lucreze in mod
automat (îşi stabileşte singur traseul de curaţare a
ferestrei) sau manual prin intermediul unei
telecomenzi cu unde radio.

Robotul se poata menţine pe ferestre orientate vertical prin şinele cu

ventuze incorporate, datorită carora robotul trece cu uşurintă şi peste
rosturile geamurilor. Se va avea in vedere ca forma finală a robotului
respectiv sa fie aerodinamică, pentru a nu fi influenţată de masele de aer în
mişcare, iar greutatea robotului sa fie de max. 2,5 kg.
Totodata robotul ar fi unul prietenos cu mediul, fiind capabil sa analizeze
starea suprafeţei si apoi sa acţioneze in sensul curăţării acesteia.
Concluzii
Acest studiu reprezintă o etapă în clarificarea unor aspecte tehnice, cu
privire la soluţiile deja existente de curăţare a geamurilor, aplicabile în
domeniul serviciilor cu ajutorul roboţilor.
Soluţiile robotizate sunt flexibile, înlăturând pericolele alpinismului utilitar
şi reduc, în acest fel, timpii de lucru.
Deşi există mai multe soluţii ale problemei prezentate, niciuna dintre
acestea nu rezolva în totalitate problema.

În continuare, se va dezvolta conceptul ROTANK , propus în cadrul

lucrării de faţă.
 VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE!

Studenţi:
Ioana Elisabeta BRĂDIŞ, III IEI, Tatiana CEBAN, III IEI, Marian DRAGOMIR,
III RI, Facultatea IMST, UPB
Conducători ştiinţifici:
Asist. ing. Manuela-Roxana DIJMĂRESCU, Şef lucr. dr.ing. Cătălin
GHEORGHIŢĂ, Prof.dr.ing. Marian GHEORGHE, Departament TCM, UPB