,,Ultima noapte de dragoste,

întâia noapte de război"

Camil Petrescu
DAMIAN COSMIN
ANDREI TEODOR
CADINOIU ANDREI
~CLASA A XI-A I1~
Contextul
   Camil Petrescu, cel ce avea să devină cel mai iubit scriitor al secolului XX, a trăit din plin tragismul
unui război absurd, fiind înrolat pe front. Experienţaa fost transpusă în romanul de succes, publicat în
anul 1930: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”.Romanul este construit pornind de la
o sursă autobiografică: jurnalul de campanie al autorului din timpul Primului Război Mondial. 
    În vara anului 1916, conform autobiografiei scriitorului, tânărul Camil Petrescu, în vârstă de 22 de
ani, este chemat la oaste, atunci când România a intrat în război alături de Antanta. Mai întâi figurează
la Regimentul 4 de marşşitrece prin cele mai grele experinţe. În această încercare, scriitorul, care
îmbrăcase hainele sublocotenentului de rezervă, fraterniza cu ostaşulde rînd. Trăia simultan o dublă
dramă, a sa şia tuturor. Singura compensare era de a cunoaştetotul până la capăt, oricât de mare ar fi
riscul. 
   În 1917, în timpul unui bombardament german îşipierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va
marca întreaga viaţă. Cade prizonier în mâna nemţilorşiajunge într-un lagăr unguresc de la Sopronyek.
Un an mai târziu este eliberat din prizonieratul maghiar şifiind socotit mort, întâmpină mari dificultăţi,
la Bucureşti, în anularea actului de deces.
Încadrare în curent și în tipul de
roman
    Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) este un roman modern
ce se încadrează în noile direcţiipentru dezvoltarea literaturii române trasate în
perioada interbelică.O primă trăsătură a modernismului prezentă în text este tema
romanului reprezentată de drama intelectualului lucid, însetat de absolutul
sentimentului de iubire, dominant de incertitudini, care se salvează prin
conștientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce trăiește tragedia unui
război absurd, văzut ca o iminentă a morții. 
    Creația lui Camil Petrescu se încadrează înromanul de tip modernprin faptul că trece
de la tema ruralăla o literatură citadină. Acțiunea romanului se desfășoară cu
precădere în atmosfera Bucureștiului din preajma Primului Război Mondial dar și în
Câmpulung.Camil Petrescucreează eroi intelectuali cărora le realizează osondare
interioară utilizând procedeul de analiză psihologică.Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război este şiunroman subiectivprinnaraţiuneaeste la persoana I, naratorul
fiind şipersonaj al acţiunii,literatura propusă de Camil Petrescu fiind una autentică,
bazată pe sondarea propriei conştiinţe, a propriului eu.Sondarea propriei conștiințe se
realizează prin tehnici moderne precum monologul interior, introspecția sau fluxul
conștiinței și conferă romanului o importantădimensiune psihologică.
Tema romanului
   Temeleîn jurul cărora se construiește romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia
noapte de război” de Camil Petrescu suntiubireașirăzboiul.Tematica principală a
romanului studiat este condiția intelectualului, ilustrată prin alte două teme
literare importante: iubirea si războiul. Personajul central trăiește douăexperiențe
care îl marcheazăși în același timp îi provoacă suferință. Este vorba despre
aspirațiasa spre iubirea absolută și despre tragedia războiului care îl apropie de
moarte. 
     În prezentarea celor douăexperiențe accentul cade pe latura psihologică,
deoarece se urmărește ecoul pe care îl au evenimentele în conștiința
personajelor.Titlul analizat este construit pe baza unei duble antiteze ultima-întâia,
iubire-război. De asemenea, acest titlu face trimitere la acele două teme literare
adăugateîn text: iubirea și războiul.Termenul “noapte” apare cu sens metaforic și
se referă la faptul căevoluțiile prezentate sunt trăite în conștiința personajului.
Cuvântul“ultima” si “întâia” constituie reperele temporale aleanalizei.
     Conflictele prezentate în romanul studiat sunt atât de natură interioară, cât și de
natură exterioară. În prim plan se aflăconflictulinterior al personajului narator
Ștefan Gheorghidiucare trăiește stări contradictorii în relația cu soția sa Ella.
Tensiunile care apar,produc îndepărtarea celor 2 soțiși în final distrugerea cuplului.
Acest conflict interior important provoacă si alimentează alte câtevaconflicte
exterioare.Conflictele exterioare prezente apar între Ștefan Gheorghidiuși
camarazii săi de front, între Ștefan și rudele sale, între Ștefan și Ella.
Tehnicile narative folosite
În romanul„Ultimanoaptededragoste, întâia noapte de război”naratorul-personajerasinguraconştiinţăcare
filtraevenimentele.De asemenea este folosit unlanţsubiectiv şispontan, nedirijat al unor amintiri involuntare,
colorate afectiv.În plus, ca trăsătură putem observafuncţiuneatimpului: în conştiinţaprezentului, în fluxul
conştiinţei, în acea curgere de gânduri intră şiamintirile.

Scenă semnificativă

   O scenă semnificativă o reprezintă discuția de la popotă. Dialogul este oferit de un eveniment discutat de
toate ziarele -unbărbat care și-a ucis soția infidelă afost achitatde tribunal. Dacă ofițerul Dimiu aprobă
decizia instanței, afirmând că ,,nevasta trebuie să fie nevastă și casa casă'', căpitanul Floroiu susține
că ,,dreptul la dragoste e sfânt''. 
   Ștefan Gheorghidiu,intelectualul rafinat și superior celorlalți, conștient de valoarea sa (,,prostia pe care o
vedeam mi-a devenit insuportabilă“), este adeptul absolutului în toate aspectele existenţei.
Numeşte,,copilărească“ discuţiaofiţerilor, acuzându-i că nu cunosc ,,psihologia dragostei“. Pentru Ştefan,
iubirea nu e o ,,regulă casnică“ ci ,,un proces de autosugestie“, nu admite ca doi oameni, care se iubesc cu
adevărat, să se despartă ca şicând nimic nu s-ar fi întâmplat. Despărţireaprovoacă suferinţe,,de
neîndurat“.Așadar, scena este ilustrativă pentru viziunea scriitorului asupra iubirii: pentru inadaptatul
superior, iubirea nu poate fi conceputădecât la modul absolut.
Bibliografie
-wikipedia
-academia.edu
-scribd.ro
-thestudent.ro

Multumesc pentru atenita acordata!