Universitatea de Stat de Medicină şi

Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu "

Producerea vitaminelor 
prin biotehnologii in vitro.

Realizat : Grişca Mihaela
Grupa : F2003
Cuprins :
 Definiţie
:
Vitaminele sunt compuşi organici cu structurǎ
chimicǎ foarte variatǎ indispensabili vieţii
animalelor. Alǎturi de enzime şi hormoni,
vitaminele fac parte din grupa catalizatorilor
biologici contribuind la stimularea şi reglarea
diferitelor procese metabolice, fiind indispensabile
pentru creşterea şi dezvoltarea normalǎ a
organismelor animale.
 Clasificarea vitaminelor:

Liposolubile Hidrosolubile
(vit. A, D, E şi K) (compl. B şi vit. C)
Vitaminele liposolubile:
Provitamina A (βcarotenul) poate fi obţinutǎ şi prin biotehnologii,
prin culturi de microalge, ciuperci sau drojdii. Producerea
provitaminei A prin aceastǎ metodǎ este limitatǎ în momentul de
faţǎ deoarece metoda este prea costisitoare, procedeul fiind mai
scump decât cel prin extracţie chimicǎ din morcovi sau fǎinǎ de
lucernǎ.
Vitamina K2 se obţine prin
sintezǎ microbianǎ,
microorganismele
producǎtoare fiind cele din
genul Bacillus (B. subtilis, B.
cereus, B. mycoides, B.
proteus), Staphylococus
aureus, Mycobacterium,
Proteus, Escherichia coli.
Vitaminele hidrosolubile:
Vitamina B1 (tiamina)
poate fi obţinutǎ de
microorganisme din genul
Bacillus, E. Coli şi drojdii (S.
cerevisiae) sau prin sintezǎ
chimicǎ sub formǎ de
clorhidrat de tiaminǎ. Se
prezintǎ sub forma unei
pudre albe cu aspect
cristalin.

Vitamina B2 (riboflavina) se
obţine biotehnologic prin
microbiologie industrialǎ
cu ajutorul
microorganismelor Ashbya
gossyppii, Clostridium
acetobutylicum, Candida
tropicalis şi Candida
guillermondia pe substrat
de lapte smântânit sau zer,
folosind glucoza ca sursǎ
de carbon. Deasemenea,
pentru sinteza riboflavinei
se mai poate folosi
ciuperca Ermothecium
ashbyi, caz în care vitamina
apare în mediul de culturǎ
sub forma unor cristale.
Vitamina B2 intrǎ în
constituţia enzimelor
flavinice, are rol în
metabolismul lipidelor,
proteinelor şi glucidelor. De
asemenea intervine în
procesul de hematopoezǎ
şi transportul hidrogenului,
în metabolismul
aminoacizilor şi acizilor
graşi. Reprezintǎ un factor
de creştere important
pentru organismele tinere
şi pentru microorganisme.
Alǎturi de vitamina A
intervine în procesul
vederii, fiind constituentǎ a
retinei. Este absorbitǎ la
nivelul intestinului subţire
atât în stare liberǎ cât şi
sub formǎ de ester
monofosforic
Vitamina B3 (acidul
pantotenic). Prin biosintezǎ
microbianǎ se obţine
folosind, drojdiile,
mucegaiurile, şi mai ales
bacteriile din genurile
Acetobacter aerogenes,
Clostridium butylicum,
Pseudomonas, Proteus,
E.coli. Ca aditiv furajer se
foloseşte sub formǎ de
premix cu 45% DL
pantotenat de Ca.
Vitamina B6 (piridoxina) se
obţine prin sintezǎ chimicǎ
sub formǎ de clorhidrat de
piridoxinǎ sau pe cale
microbiologicǎ prin
cultivarea drojdiei
Sacharomices cerevisiae
sau a bacteriilor din
genurile Acetobacter,
Proteus şi Pseudomonas.
Vitamina B7 (biotina) sau
vitamina H se obţine pe
cale biotehnologicǎ
folosind culturi de drojdii,
ciuperci (Penicilium,
Aspergilus) sau bacterii din Contribuie la formarea şi
genurile Lactobacillus, funcţionarea normalǎ a
Corynebacterium, pielii , fiind denumitǎ în
Pseudomonas, etc. Intrǎ în trecut şi factor dermic. Se
componenţa unor enzime absoarbe în prima parte a
cu rol în carboxilǎri, intestinului subţire şi se
intervine în metabolismul depoziteazǎ mai ale în ficat
glucidic, lipidic şi proteic, şi rinichi.
participǎ la biosinteza
acidului aspartic,
dezaminarea unor
aminoacizi, biosinteza
acizilor nucleici şi
stimuleazǎ biosinteza
vitaminei C.
Vitamina B12
(ciancobalamina), vit.
antianemicǎ, vit.
antipercinoasǎ sau factorul
proteic animal
Vitamina C (acidul ascorbic)
este produsǎ pe cale
microbiologicǎ cu ajutorul
microorganismelor
Acetobacter suboxydans şi
Pseudomonas fluorescens.
Utilizarea vitaminelor produse prin biosintezǎ în
hrana animalelor
Carenţa în vitamina K Carenţa în biotinǎ provoacǎ
(antihemoragicǎ) la pǎsǎri reducerea
determinǎ creşterea apetitului, a ritmului de
timpului de coagulare şi creştere, deformarea
apariţia hemoragiilor. ciocului, îmbrǎcare slabǎ cu
penaj, dermatoze, perozis
şi diminuarea procentului
de ecloziune
Carenţa (B1) în aceastǎ
vitaminǎ produce anorexie
şi încetinirea ritmului
cardiac.  şi locomotor.
Carenţa în vitamina B2
produce o dereglare
puternicǎ a metabolismului
proteic, reducerea
biosintezei aminoacizilor
(eliminarea lor prin urinǎ),
reducerea sau oprirea
creşterii şi conjunctivite,
inflamaţia pielii şi
mucoaselor, afecţiuni ale
sistemului neuro- muscular