Piața muncii

Ciobanu Teodora
Clasa a XI-a A
 Cuprins

1. Ce este piața muncii?

2. Cererea pe piața muncii
3. Oferta pe piața muncii
4. Timpul înseamnă bani
5. Salariu
6. Contractul de muncă
7. Constituția
8. Codul muncii
9. Piața muncii în Uniunea Europeană
 
 
 Ce este piața muncii?

Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se

confruntă și negociază în mod liber cererea de forța de muncă,
reprezentată de angajatori și oferta, reprezentată de posesorii
de forță de muncă.
 Furnizor
Angajator (dispune
(căutător loc de
loc de muncă)
muncă)

primește un salariu
complet sau fondul
individual de
salariu

obiectul
devine angajat,adică
tranzacțional al
salariat
forței de muncă
 Cererea pe piața muncii
Cererea de munca reprezintă nevoia de muncă salariată
care se formează la un moment dat într-o economie de piața. Se
exprimă prin numărul de locuri de munca. Satisfacerea nevoii
de muncă se realizează pe seama utilizării disponibilităților de
muncă existente în societate (volumului de muncă depus de
populația aptă de muncă).
Cererea de munca provine din partea firmelor care
angajeaza, pe baza de contract, lucratori specializati in
diferite domenii de activitate, la un anumit pret al
muncii, numit salariu.
Cererea de pe piata muncii se constituie ca o
suma a cererilor individuale.
Cererea de munca este o cerere derivata, ea fiind
determinata de cererea de bunuri rezultate din
utilizarea muncii.
 Cererea pe piața muncii

La un anumit nivel al salariului, cererea de muncă poate

înregistra o creștere sau o reducere,în funcție de o serie de
factori,care se numesc condițiile cererii de muncă.
Factori care determină cresterea/reducerea cererii de muncă:
a) pretul bunurilora rezultate din utilizarea factorului munca; intre
modificarea preturilor de pe piata diferitelor bunuri si modificarea
cererii de munca exista o relatie pozitiva;

b) gradul de substituire a muncii cu un alt factor de productie

influenteaza negativ cererea de munca;
c) modificarea pretului unui alt factor de productie care poate
substitui munca determina o modificare in aceeasi directie a cererii
de munca;

d) nivelul calitativ al muncii - modificarea calitatii muncii determina

o modificare in acelasi sens a cererii de munca;

e) asteptarile intreprinzatorilor considerand ca toti ceilalti factori

raman constanti, evolutia cererii de munca depinde direct de
previziunile intreprinzatorilor in legatura cu mersul afacerilor
 Oferta pe piața muncii

Oferta reprezintă cantitatea de
bunuri sau servicii pe care un
agent economic este dispus să o
ofere spre vânzare într-o anumită
perioadă de timp. Oferta ca și
cererea se referă la un preț
anume, și poate fi privită ca ofertă
a unui bun,industrii,firme și ca
ofertă totală de piață.
Oferta pasiva se manifestă atunci când modificarea procentuală a
ofertei o depășește pe cea a prețului.
 Oferta pe piața muncii

Oferta de muncă este formată din munca depusă de

membrii societății în condiții salariale.Factorul uman,
determinant în piața muncii, este unul complex, iar
omul, care ia parte în societate, nu este doar o „mașină
de lucru”, ci o ființă cu nevoi complexe de cunoaștere,
afirmare și apartenență în societate.
Se observă că oferta de muncă se
formează într-un timp îndelungat,cu
o mobilitate redusă,neomogenă și
nu se manifesta în întregime după
principiile economiei de piață.
Oferta de pe piata muncii poate sa creasca sau sa scada in
functie de urmatorii factori numiti conditiile ofertei:

a) numarul populatiei;
b) rata participarii la activitatea economica;
c) numarul mediu de ore lucrate anual;
d) structura pe sexe si varste a populatiei;
e) traditii, obiceiuri si credinte religioase;
 Oferta pe piața muncii

Oferta de muncă=Cererea de locuri de muncă.

Cererea de muncă= Oferta de locuri de
muncă.
Oferta de munca se exprima prin numarul de persoane ale
populației,apți de muncă,din care se scad femeile casnice,
studenții, militarii în termen, cei care desfășoară activități
nesalariale și cei care nu doresc să se angajeze în nici o
activitate.

Oferta individuală constă în numărul orelor de muncă pe care

o anumită persoană dorește să le presteze. Pe piața
muncii,comportamentul fiecărei persoane se afla sub incidența
efectului de substituire și a celui de venit.
Elasticitatea cererii si ofertei de pe piata muncii inseamna gradul in
care aceste forte reactioneaza la modificarile intervenite in factorii
care le influenteaza. Ea se masoara si are aceleasi forme ca si
elasticitatea cererii si ofertei de pe piata diferitelor bunuri. Factori:

a) cererea de produs finit

b) posibilitatea de substituire cu alți factori
c) ponderea muncii în costurile totale ale producției
d) timpul
Tipuri de cerere:
₋ individuală, adică din partea unui singur cumpărător la un
bun economic sau la altul;
₋ totală, adică din partea tuturor cumpărătorilor la bunul sau
serviciul respectiv;
₋ agregată sau globală care exprimă ansamblul cererii din
partea tuturor cumpărătorilor și la toate bunurile și serviciile
existente; aceasta se exprimă în forma bănească, fiind astfel
posibile măsurarea și compararea.
 Timpul înseamnă bani

O persoană dispune numai de o cantitate limitată de energie

pe care o cheltui, iar fiecare unitate de muncă poate produce
un efect limitat. În caz contrar, munca nu ar fi limitată, ci
abundentă, nu ar fi considerată un mijloc pentru îndepărtarea
neplăcerilor şi nu ar trebui economisită, ca orice alt bun
economic.
Analizată la nivel individual, oferta de muncă dezvăluie
raţionamentul prin care ofertanţii îşi dimensionează
optimal timpul de muncă:

T=L+l
T=timp total, L= timp muncă, l=timp liber
Timpul de muncă se este perioada de timp pe care individul o
alocă activităţilor desfăşurate cu scopul obţinerii de câştiguri
monetare, iar timpul liber este perioada de timp pe care
individul o consacră unor acţiuni care nu sunt motivate de
dorinţa unor câştiguri monetare

Alegerea pe care orice persoană o efectuează între timpul

de muncă şi timpul liber este analizată prin intermediul a
două concepte: efectul de substituţie şi efectul de venit.
Efectul de substituţie reflectă dorinţa indivizilor de a
înlocui o parte mai mare sau mai mică a timpului lor liber
prin muncă, motivaţia fiind aceea a dorinţei de obţinere a
unui câştig suplimentar. În aceste condiţii are loc creşterea
ofertei individuale de muncă.

Efectul de venit semnifică înlocuirea unei părţi a

timpului de muncă prin timp liber, ceea ce atrage
reducerea ofertei individuale de muncă.
 Salariul

Contraprestația muncii depuse de salariat în baza

contractului individual de muncă, care cuprinde salariul
de bază, îndemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri.

Un tip de venit al angajaților în schimbul

serviciului de muncă furnizat întreprinderii. Mai
mult, astfel de angajamente depind, de regulă, de
calitatea acțiunilor efectuate de angajat și de
productivitatea acestuia.
 Salariul

Economiștii identifică principalele tipuri de remunerare pentru forța

de muncă. Acestea includ salariul principal (remunerația acumulată
salariatului pentru perioada în care a lucrat efectiv)și suplimentar.În
același timp, se ia în considerare volumul lucrărilor efectuate și
calitatea acesteia. Salariul de bază include și angajamente:
→ pentru participarea forței de muncă la ore suplimentare și
noaptea;
→ pentru muncă în timpul sărbătorilor și weekendurilor;
→ pentru vechime și durata serviciului;
→ pentru muncă în regiuni deșertice, alpine, anhidre și polare;
→ pentru condiții dăunătoare.
 Salariul

Salariu suplimentar: remunerația forței de muncă include în

componența sa și alte plăți prevăzute de contractul dintre angajat și
angajator.Dintre acestea, valoarea plăților:
→ concediu suplimentar și anual (de obicei, astfel de
angajamente corespund salariului mediu al unui angajat);
→ ore de grație pentru minori;
→ perioada în care sunt îndeplinite atribuțiile de stat și publice;
→ perioada în care angajatul și-a perfecționat abilitățile cu o
separare de producție;
→ pentru perioadele de oprire care au avut loc din culpa
angajatorului, egală cu două treimi din rata tarifară;
→ plata indemnizației angajat datorită reducerii dimensiunilor,
redactării în forțele armate,etc
 Salariul
Salarii pentru lucrări de piese: acestea se aplică în diferite
forme de plată a taxelor de muncă în funcție de cantitatea de
produse și de timpul petrecut. O confirmare a acestui lucru este
Codul Muncii. Acesta reflectă toate tipurile de salarii legate de
categoria lucrărilor. Această listă include astfel de remunerații
pentru muncă precum:
1. Lucrări directe de piesă (depinde de productivitatea
angajatului)
2. Progresiv în sens progresiv (creșterea remunerației și
producția excesivă)
3. Premium piesă (implinirea unor standarde de viață)
4. One-off (persoane cu contract civil,nu fac parte din
întreprindere)
 Salariul

Sistemul de timp: Remunerația pentru muncă depinde doar de

timpul petrecut de persoană, precum și de rata tarifară a acesteia.
Volumul lucrărilor efectuate în acest caz nu are efect asupra
rezultatului final.

Rata tarifară pe oră sau zilnică corespunzătoare categoriei

salariatului se înmulțește cu numărul de zile sau ore marcate în
foaia de timp.

Dacă în perioada de facturare în îndeplinirea îndatoririlor

oficiale au existat pauze asociate concediului, concediului
medical etc., atunci plata va fi proporțională cu timpul lucrat.
 Salariul

Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a

salariului orar, zilnic sau lunar pe care legea țării respective
permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

Până în anul 2011 a existat obligativitatea acordării unui

salariu minim pentru persoanele care au terminat o facultate,
care echivala cu două salarii minime la nivel național.

Din cele 120 de țări analizate la acel moment, România se

situa între primele 50 de țări, cu o valoare a salariului minim
de 320 de dolari în 2009.
 Salariul

Salarii cu normă parțială:Conform legii,persoană lucrătoare part-

time este aceeași angajată a întreprinderii ca cea principală.Este
semnat un contract de muncă, el respectă programul de lucru stabilit
și respectă toate cerințele.Nu există diferențe între angajații principali
și lucrătorii cu timp parțial în ceea ce privește calcularea salariilor.

În cazul plății bazate pe timp, agentul part-time va fi încasat cu

o recompensă materială pentru orele care au fost efectiv lucrate
 Salariul

Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care o

primeste angajatul pentru munca prestat, exprimat in
preturile curente de piata, in termeni inflationisti.

Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri economice care

pot fi achizitionate cu salariul nominal. El este influentat de
mai multi factori, intre care cei mai importanti sunt salariul
nominal ( direct proportional ) si pretul bunurilor de consum
( invers proportional ). Salariul real exprima puterea de
cumparare a salariului nominal.
 Salariul
Formele de salarizare sau sistemele de salarizare reprezinta ansamblul
metodelor, tehnicilor, regulilor, principiilor, pe baza carora se stabileste
legatura intre dimensiunea rezultatelor unei entități economico-sociale,
obținute prin munca depusă de angajați și mărirea părții din aceste rezultate,
sub forma bănească, ce se distribuie angajaților respectivi.In aceste contracte
se prevăd:
• drepturile și obligațiile ce revin angajatilor și patronatului;
• standardele de munca si calitatea muncii, salariul tarifar orar de baza;
• sporurile de salarii;
• modalitatea de plata s.a.
In economia de piata concurential-functionala se practica multiple forme de
salarizare, exprimand in esenta :
• salarizarea in regie
• salarizarea in acord
• salarizarea mixta
 Salariul
Salarizarea mixta inseamna retribuirea salariatilor pe baza unitatii de timp
(de obici o zi) si a indeplinirii anumitor conditii tehnico - stiintifice,
tehnologice, ecologice sau manageriale concretizate in diverse bunuri
economice, apreciate cantitativ si calitativ.

Salarizarea in regie inseamna retribuirea angajatilor pe baza timpului de

lucru stipulat in contractul de munca. Se utilizeaza in domeniile economico -
sociale in care este dificila normarea exacta a activitatii fiecarui angajat.

Salarizarea in acord inseamna retribuirea angajatilor pe baza rezultatelor ce se

obtin in munca, concretizate in bunuri materiale, servicii, informatii, operatii,
stipulate in contractul de munca. Aceasta forma este agreata atat de lucratori, cat
si de patronate, deoarece stimuleaza interesul angajatilor sa produca mai mult
intr-o unitate de timp, pentru a incasa un salariu mai mare. 
 Salariul
Există două limite ce guvernează formarea mărimii salariilor.
• Limita maximă e dată de valoarea productivităţii
marginale a muncii.
Întreprinzătorul va fi dispus să-şi remunereze angajaţii până la
nivelul valoric al
productivităţii marginale generate de fiecare dintre aceştia.
• Limita minimă a remunerării factorului muncă e
reprezentată de acel nivel al
salariului pe care posesorul forţei de uncă l-ar putea obţine în cea
mai bună
alternativă disponibilă.
 Salariul

Acestea sunt
raţionamentele prin care
economiştii arată că
salariul depinde,pe de o
parte, de productivitatea
marginală a muncii şi,pe de
altă parte,de raportul
cerere-ofertă ce există pe
piaţa muncii.
 Contractul de muncă

Potrivit art. 10 din Codul

muncii, "contractul individual
de munca este contractul in
temeiul caruia o persoana
fizica, denumita salariat, se
obliga sa presteze munca
pentru si sub autoritatea unui
angajator, persoana fizica sau
juridica, in schimbul unei
remuneratii denumite salariu".
 Contractul de muncă

Valabilitatea contractului este condiţionată de

respectarea formei scrise (în limba română),
obligaţie ce revine angajatorului. Ulterior, prin
intermediul anumitor clauze, conținutul acestuia
poate fi adaptat de angajator, în funcție de
situația particulară a fiecărui salariat.  Întrucât
relaţiile de muncă se bazează pe principiul
consensualităţii,  actul juridic menţionat  se
încheie în baza acordului de voinţă al părţilor.
 Contractul de muncă
Prevederile legislația

• contractul individual de muncă nu poate conține prevederi

contrare sau drepturi care să fie plafonate sub nivelul minim
stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă;
• sunt interzise și lovite de nulitate contractele individuale de
muncă pentru prestarea unor activități ilegale, ilicite, imorale sau
care implică persoane inapte de muncă ori minore, chiar dacă
părțile își dau acordul;
• angajatorul are obligația de a respecta drepturile angajaților, iar
salariații nu pot renunța la acestea în nicio circumstanță;
 Contractul de muncă
Prevederile legislația
• tranzacțiile care urmăresc pierderea sau doar limitarea unor
drepturi ale salariatului, prin compensarea cu bani, sunt
ilegale și lovite de nulitate;
• CIM trebuie încheiat între părți cel târziu în ziua anterioară
începerii activității:
• la momentul semnării contractului individual de muncă,
angajatorul are obligația legală de a informa angajatul
referitor la:
1. identitatea părților;
2. locul de muncă și sediul angajatorului;
3. funcția/ocupația angajatului conform nomenclatorului de
clasificare a ocupațiilor din România;
 Contractul de muncă
Prevederile legislația

4.fișa postului și atribuțiile exprese ale angajatului; criteriile de

evaluare ale activității profesionale; riscurile specifice postului;
durata contractului – în cazul CIM pe durată determinată;
5.durata concediului de odihnă;
6.condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și
durata acestuia;
7.durata normală a muncii, în ore pe zi și pe săptămână;
8.clauze (confidențialitate, formare profesională, neconcurenţă,
mobilitate și altele) – acestea pot fi stabilite în funcție de profilul
angajatorului și nu sunt limitative.
 Contractul de muncă

Sunt mai multe tipuri de contracte de muncă, fiecare având aceleași

caracteristici esențiale: respectarea drepturilor și obligațiilor părților
contractante și stabilirea unui echilibru între munca prestată și
beneficiile salariale.

1.Contract de muncă pe durată nedeterminată –

potrivit Codului Muncii, acestea reprezintă regula în materie.
Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate
încheia și pe durată determinată, în condițiile expres
prevăzute de lege.
 Contractul de muncă
Contract pe durată determinată – este contractul ce implică stabilirea
unui termen cu privire la desfăşurarea activității.Codul Muncii stabileşte
reguli clare pentru contractele de muncă pe durată determinată,
respectiv, acestea pot fi încheiate între angajat și angajator doar în
anumite situații specifice (înlocuirea unui salariat, modificarea
temporară a activității angajatorului, munci care au caracter sezonier).

Munca la domiciliu este genul de activitate care se desfășoară

la domiciliul salariatului. Acesta beneficiază de toate drepturile
prevăzute de lege. În plus, are posibilitatea de a-și stabili singur
programul de lucru, în condițiile unei munci normale, și are dreptul de a
primi la domiciliu materialele necesare activității sau plata unor costuri
pe care le implică munca efectuată.
 Contractul de muncă

Munca temporară este activitatea prestată de un salariat temporar,

ce efectuează o anumită activitate în favoarea unui utilizator. Cel ce
prestează muncă temporară este pus la dispoziția unui angajator.
Acesta poate apela la munca temporară pentru executarea unei
sarcini temporare precise. La finalul unei misiuni, salariatul temporar
se poate angaja la firma la care a lucrat.

Contractul de muncă parțial este cel în care salariatul realizează

activităţi de muncă mai mult de două ore pe zi sau zece ore pe
săptămână (dar sub 40 de ore), salariul fiind corespunzător duratei de
muncă prestate.
 Contractul de muncă

Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă cu un

regim special, conform prevederilor din Legea 279/2005. Are o
durată determinată și are ca scop pregătirea profesională.
Salarizarea se face în condiții specifice, iar angajatorul are o serie
de beneficii suplimentare din partea statului.

Contractul de voluntariat este reglementat prin Legea

voluntariatului 195/2001, cu modificările ulterioare. Caracteristic
este faptul că munca este neremunerată, fiind prestată în interes
public.

Reglementarea statutului funcționarilor publici. Activitatea

acestora nu este supusă prevederilor Codului Muncii, ci Legii
speciale 188/1999 și Statutului funcționarilor publici.
 Model de

contract de muncă
 Constituția 

Constitutia Romaniei
este legea fundamentala
a statului roman care
reglementeaza, printre
altele, principiile
generale de organizare a
statului, drepturile,
libertatile si indatoririle
fundamentale ale
cetatenilor si autoritatile
publice fundamentale.
 Constituția

TITLUL IV – Economia și finanțele publice

Art. 135 – Economia

Art. 136 – Proprietatea
Art. 137 – Sistemul financiar
Art. 138 – Bugetul public national
Art. 139 – Impozite, taxe si alte contributii
Art. 140 – Curtea de Conturi
Art. 141 – Consiliul Economic si Social
 Constituția

CAPITOLUL III – Indatoririle fundamentale

Art. 56 – Contributii financiare

Art. 57 – Exercitarea drepturilor si a libertatilor

TITLUL II – Drepturile, libertatile si indatoririle

fundamentale

CAPITOLUL I – Dispozitii comune

Art. 15 – Universalitatea
Art. 16 – Egalitatea in drepturi
 Constituția

CAPITOLUL II – Drepturile si libertatile fundamentale

Art. 31 – Dreptul la informatie
Art. 32 – Dreptul la invatatura
Art. 35 – Dreptul la mediu sanatos
Art. 41 – Munca si protectia sociala a muncii
Art. 42 – Interzicerea muncii fortate
Art. 45 – Libertatea economica
 Codul Muncii
Codul muncii este actul normativ care
reunește normele ce constituie dreptul
comun în materia raporturilor de
muncă. Domeniul principal de
reglementare al normelor juridice
prevăzute în Codului muncii are în
vedere raporturile individuale și
colective de muncă, care se stabilesc
între o persoană fizică sau juridică,
angajator, și o persoană fizică, salariat,
precum și între patronate, sindicate
sau reprezentanții salariaților și
autoritățile publice.
 Codul Muncii
Codul Muncii (anul 2003) cuprinde 281 de articole structurate în 13 Titluri:
Titlul I - Dispoziții generale
Titlul II - Contractul individual de muncă
Titlul III - Timpul de muncă și timpul de odihnă
Titlul IV - Salarizarea
Titlul V - Sănătatea și securitatea în muncă
Titlul VI - Formarea profesională
Titlul VII - Dialogul social
Titlul VIII - Contractele colective de muncă
Titlul IX - Conflictele de muncă
Titlul X - Inspecția Muncii
Titlul XI - Răspunderea juridică
Titlul XII - Jurisdicția muncii
Titlul XIII - Dispoziții tranzitorii și finale
 Piața muncii în Uniunea
Europeană
Pe următorul site,se pot găsi informații despre piața muncii
disponibile în Europa:
 Bibliografie:

• https://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse-umane/CEREREA-DE-MUNCA-SI-OFER
TA-DE-28.php
• https://cosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/Curs-Piata-muncii.pdf
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Cerere_%C8%99i_ofert%C4%83
• https://dexonline.ro/definitie/salariu/definitii
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Salariul_minim_pe_economie_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Salariu_minim_pe_economie
• https://jhy.scrieunblog.com/articles/tipuri-de-salarii-nominale-si-reale-ceea-ce-este.html
• http://www.elearning.masterprof.ro/lectiile/economie/lectie_07/tipuri_de_salarii.html#:~:text=Tipuri
%20de%20salarii.%20Prin%20combinarea%20a%20doua%20acceptiuni,brut.%20salariul%20net.%2
0salariul%20minim.%20salariul%20mediu.%20
• https://www.calculatorvenituri.ro/contractul-de-munca-ce-informatii-trebuie-sa-contina-si-cand-se-inc
heie#:~:text=Contractul%20de%20munca%20are%20doua%20forme%3A%20colectiv%20si,Romani
a%20inclusiv%20a%20Convetiilor%20OIM%20ratificate%20de%20Romania
.
• https://legislatiamuncii.manager.ro/a/14253/contract-individual-de-munca-2014.html
• http://www.euroavocatura.ro/articole/2445/Contract_individual_de_munca,_Model_2021__PDF_si_
Word_editabil
• https://www.edenred.ro/ro/blog/legislatie-fiscalitate/contractul-individual-de-munca-cele-mai-importa
nte-aspecte
• https://www.codulmuncii.ro/homepage.html
• https://www.constitutia.ro/
• Constituție – Wikipedia
• Codul muncii al României – Wikipedia
• Informații privind piața muncii (europa.eu)