probabil dintotdeauna. Ce este pandemia ? Pandemia este o epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, într- o țară, în mai multe țări sau continente. În decursul istoriei omenirii multe boli infecțioase au provocat pandemii, unele cu consecințe devastatoare. Istoricul pandemiilor Afecțiunile și bolile au afectat omenirea încă din primele zile. Cu toate acestea, abia după ce atat comertul cat si comunitățile agrare s-au dezvoltat, răspândirea acestor boli infecțioase a crescut dramatic. Comerțul larg răspândit a creat noi oportunități pentru interacțiunile umane și animale care au stimulat astfel de epidemii. Malaria, tuberculoza, lepra, gripa, variola și altele au apărut pentru prima dată în perioada dezvoltării comerțului. Cu cât oamenii au devenit mai civilizați – cu orașele mai mari, cu rute comerciale mai exotice și cu un contact crescut cu diferite populații de oameni, animale și ecosisteme – cu atât mai probabil vor apărea pandemii.În ciuda persistenței bolilor și pandemiilor de-a lungul istoriei, există o singură tendință consistentă în timp – o reducere treptată a ratei de deces. Îmbunătățirea asistenței medicale și înțelegerea factorilor care incubează pandemiile au fost instrumente puternice pentru atenuarea impactului lor. Importarea bolilor Practica carantinei a început în secolul al XIV-lea, în efortul de a proteja orașele de coastă de epidemiile de ciumă. Autoritățile portuare prudente au cerut navelor care sosesc la Veneția din porturile infectate să stea la ancora timp de 40 de zile înainte de aterizare – originea cuvântului carantină fiind din „quaranta giorni” – 40 de zile. Unul dintre primele cazuri bazat pe geografie și analiză statistică a fost la Londra la mijlocul secolului 19, în timpul unui focar de holeră. În 1854, dr. John Snow a ajuns la concluzia că holera se răspândea prin intermediul apei contaminate și a decis să afișeze datele de mortalitate din cartier direct pe o hartă. Această metodă a dezvăluit un grup de cazuri în jurul unei pompe specifice din care oamenii își extrageau apa. În timp ce interacțiunile comerciale și viața urbană joacă un rol pivotant, natura virulentă a anumitor boli este cea care indică traiectoria unei pandemii. Urmărirea infecțiozității Oamenii de știință folosesc o măsură de bază pentru a urmări infecțiozitatea unei boli numită reproducere . Acest număr ne spune câte persoane sensibile, în medie, se pot infecta de la o persoană bolnavă. Rujeola se află în fruntea listei, fiind cea mai contagioasa cu o gama de 12-18. Aceasta înseamnă că o persoană poate infecta, în medie, 12-18 persoane într-o populație nevaccinată.În timp ce rujeola poate fi cea mai virulentă, eforturile de vaccinare pot reduce răspândirea acesteia. Cu cât mai mulți oameni sunt imuni la o boală, cu atât este mai puțin probabil să prolifereze, ceea ce face ca vaccinările să fie extrem de importante pentru prevenirea reapariției bolilor cunoscute și tratabile.Este greu să calculăm și să prognozăm impactul real al COVID-19, deoarece focarul este încă în desfășurare și cercetătorii încă învață despre această nouă formă de coronavirus. Urbanizarea și răspândirea bolilor Urbanizarea aduce din ce în ce mai mulți locuitori din mediul rural în cartiere mai dense, în timp ce creșterea populației pune presiune mai mare asupra mediului. În același timp, traficul aerian s-a dublat aproape în ultimul deceniu. Aceste macro-tendințe au un impact profund asupra răspândirii bolilor infecțioase, conform studiilor. Deoarece organizațiile și guvernele din întreaga lume solicită cetățenilor să practice distanțarea socială pentru a ajuta la reducerea ratei infecției, lumea digitală le permite oamenilor să mențină conexiuni și să facă comerț mai mult ca niciodată. Variola - 300 de milioane de morţi Variola, provocată de Variola virus, este una dintre bolile care au provocat cei mai mulţi morţi în istoria omenirii, peste 300 milioane. O lungă perioadă de timp, rata de supravieţuire era de numai 30%, iar decesele erau provocate de febra mare, deshidratare şi alte complicaţii. În plus, epidemia a desfigurat milioane de persoane având în vedere că provoacă pustule care lasă urme permanente pe faţă. Se transmite prin fluide corporale şi contactul direct, dar este considerată eradicată din 1980 datorită campaniei intense de vaccinare. Totuşi, două laboratoare, al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention (CDC) şi Centrului de Investigaţii şi Virusologie şi Biotehnologie al Federaţiei Ruse, sunt rezervate cu privire la virusul care provoacă boaloa, scrie Agerpres. Pojarul - 200 de milioane de morţi Pojarul este o boală ce se caracterizează prin mici bubiţe roşii pe piele, febră înaltă şi stare de indispoziţie, la fel ca rubeola sau varicela. Virusul se menţine în stare de incubaţie timp de 21 de zile, deşi primele simptome se prezintă după 10 zile de la infectare. De-a lungul istoriei pojarul a provocat moartea a 200 de milioane de persoane ca urmare a inflamaţiei pulmonare sau a meningelui. Progresele ştiinţei au dus la dezvoltarea triplului vaccin antiviral (SPR), efectuat copiilor, având în vedere că nu există un tratament specific, ci doar se poate preveni contagierea. Gripa spaniolă - între 50 şi 100 de milioane de morţi Se estimează că gripa spaniolă a făcut între 50 şi 100 milioane de victime în întreaga lume în doar doi ani. Între 1918 şi 1920 gripa a ucis între 3% şi 6% din populaţia globului. Aşa-numita "gripa spaniolă" din 1918 a provocat tot atâţia morţi ca Primul Război Mondial, iar unii experţi asigură că acest conflict mondial s-a încheiat din cauza epidemiei. Însă epidemia nu a apărut în Spania. Spania, care nu a făcut parte din conflict, a informat cel mai mult despre cazurile de gripă, care au primit numele de la această ţară. În acea perioadă de război şi de epidemie activitatea economică s-a prăbuşit şi a impulsionat enorm mişcările migratorii. HIV - 25 de milioane de morţi O altă mare epidemie, din 1981, a fost SIDA care a presupus stigmatizarea unei părţi a populaţiei şi a influenţat enorm asupra obiceiurilor, percepţiilor şi a relaţiilor sexuale. Boala este provocată de Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV). Virusul imunodeficienţei umane produce o infecţie cronică, ireversibilă, cu distrugerea progresivă a mecanismelor de apărare a gazdei şi instalarea după un interval variabil de timp, de obicei ani, a Sindromului de imunodeficienţei dobandite (SIDA). Infecţia cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) a fost raportată pentru prima dată în anul 1981 în Statele Unite. Numărul total de persoane în viaţă cu HIV/SIDA a fost de aproximativ 35,3 milioane, în decembrie 2013. Numărul de persoane nou infectate cu HIV în anul 2012 a fost de 2,3 milioane, dintre care 2 milioane adulţi şi 260 000 copii sub vârsta de 15 ani. Până în prezent, SIDA a provocat moartea a 25 de milioane de persoane şi rămâne un mare risc pentru societate. Deşi nu are vindecare, există totuşi tratamente pentru a ameliora viaţa persoanelor afectate. Tifosul - 4 milioane de morţi Tifosul exantematic este boală infecţioasă şi contagioasă cauzată de insecte precum păduchele. Tifosul european de păduche, cauzat de Rickettsia prowazecki, este transmis la om prin înţepătura sau prin dejecţiile păduchelui (animalul vector) plecând de la omul purtător de rickettsii. Incubaţia tifosului poate dura trei săptămâni. Boala se declanşează prin frisoane, dureri musculare, cefalee violentă şi febră mare. O erupţie cutanată de pete roşii se întinde pe toată suprafaţa corpului. Complicaţiile ce pot apare sunt de natura cardiacă, arterială şi nervoasă. De obicei afectează populaţiile rurale sau izolate din cauza principalilor vectori. Deşi tifosul a ucis peste 4 milioane de oameni de-a lungul istoriei, nu presupune un risc pentru lumea modernă. Holera - 3 milioane de morţi Holera este o boala infecţioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de o bacterie: vibrionul holeric (Vibrio cholerae), care a provocat peste 3 milioane de morţi de-a lungul timpului. Anual în lume se înregistrează între 21.000 şi 143.000 de decese din cauza holerei. Holera este o boala bacteriană raspândită de obicei prin apa contaminată. Aceasta provoacă diaree severă şi deshidratare. Netratată, holera poate fi fatală în câteva ore, chiar şi la persoanele cu un sistem imunitar puternic. Canalizarea modernă şi tratarea apei au eliminat practic holera în ţările industrializate, însă boala este încă prezentă în Africa, Asia de Sud şi Haiti. Riscul epidemiei de holeră este cel mai ridicat atunci când sărăcia, războiul sau dezastrele naturale îi forţează pe oameni să locuiască în condiţii aglomerate, fără o igienă adecvată. Din fericire, holera este uşor de tratat. Moartea rezultă din deshidratarea severă, care poate fi prevenită printr-o soluţie de rehidratare simplă şi ieftină. Gripa din Hong Kong - un milion de morţi
Se crede că gripa din Hong Kong a avut ca origine China şi a fost
provocată de o variaţie a gripe A H3N2 care s-a răspândit în puţin timp peste tot în lume. A fost cea de-a treia pandemie de gripă din secolul XX şi s-a declanşat în 1968, când a provocat moartea a aproape un milion de oameni. Cel mai mare număr de decese s-au înregistrat în rândul celor cu vârsta de peste 65 de ani iar virusul H3N2 continuă să circule la nivel mondial ca virus influenza A staţionar. Gripa rusească - un milion de morţi Gripa rusească (1889-1890) a fost o pandemie care a durat 14 luni (între octombrie 1889 şi decembrie 1890), dar au mai existat cazuri şi după aceşti ani. În perioada respectivă, această gripă cu o mortalitate relativ scăzută (1%) a provocat decesul a un milion de oameni în întreaga lume şi se crede că a fost provocat de virusul Influenzavirus A subtipul H2N2, deşi nu se ştie cu exactitate, ţinând cont de limitele studiilor de virusologice din acea vreme. Pandemia s-a extins rapid la Sankt Petersburg în decembrie 1889, a continuat în Europa şi a reuşit să infecteze restul lumii în doar 4 luni. Istoricii susţin că pandemia a fost facilitată de apariţia sistemelor de cale ferată care au facilitat deplasarea persoanelor cu o viteză pe care omenirea nu o cunoscuse până atunci. Coronavirus 2019 (boala COVID-19) Un nou coronavirus a fost identificat pentru prima dată în Wuhan,Hubei, China, la începutul lunii ianuarie 2020, ca făcând să apară un grup de cazuri de boală respiratorie acută, denumită acum boala coronavirus 2019 (COVID-19), care fusese identificată în decembrie 2019. Peste 100 de țări și teritorii au fost afectate, cu focare majore în China centrală, Italia, Coreea de Sud și Iran.La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a caracterizat coronavirusul ca o pandemie.[