Modalități de prelevare a biopsiilor de

orofaringe

Asistent univ.dr. Sonia Patricia Vonica

Scop

• prelevarea unui fragment de țesut de la nivelul

unei porțiuni a orofaringelui care va fi apoi
supus unui examen histopatologic și, eventual,
imunohistochimic.
Indicații

• Leziuni tumorale – pentru a stabili cu

certitudine prin examen histopatologic
caracterul malign sau benign al acestora
• Leziuni inflamatorii cronice, mai ales cu aspect
macroscopic granular, hiperplazic sau plăci de
displazie
• Orice leziune suspectă vegetantă, ulcerată sau
infiltrativă cu evoluție de peste o lună și care nu
a cedat la tratament
Anestezia

• Poate fi locală (infiltrația anestezicului sau pulverizarea unui spray anestezic) sau generală.
• Alegerea tipului de anestezie depinde de:
• Localizarea leziunii și mărimea fragmentului ce urmează a fi prelevat
- În cazul leziunilor ușor de vizualizat – loja amigdaliană, văl palatin, cavitate bucală, din
care este suficientă prelevarea unui fragment de mici dimensiuni – 0,5 – 1 cm, anestezia va
fi locală
- În cazul leziunilor situate la baza limbii, polul inferior al amigdalei palatine și din care se
vor preleva fragmente mai mari sau amigdala în întregime (așa cum este necesar în cazul
suspiciunii de limfom cu localizare amigdaliană) sau în cadrul unei panendoscopii, este
preferată anestezia generală.
• Cooperarea pacientului
- În cazul copiilor, pacienților cu afecțiuni neuropsihice sau anxioși, al celor foarte
reflexogeni – se preferă anestezia generală chiar în cazul leziunilor ușor accesibile și a
prelevării unor fragmente mici de țesuturi
• Risc crescut pentru anestezia generală sau alergie la anestezicele locale.
Condiții

• Prelevarea biopsiei se va face pe nemâncate,

respectiv la cel puțin 6 -8 ore de la ultima
masă sau ingestie de lichide datorită riscului
de vărsătură și aspirație a conținutului
acesteia, mai ales în cazul anesteziei generale.
Instrumente și materiale necesare - pentru biopsia prelevată prin
bucofaringoscopie sub anestezie locală

• mănuși chirurgicale sterile

• mască chirurgicală
• oglindă sau lampă frontală
• spatulă linguală
• spray anestezic - lidocaină 10%
• xilină 1% și seringă – necesare pentru anestezia locală prin infiltrație
atunci când leziunile sunt mai profunde sau mai aderente și necesită
excizie
• pensă de biopsie
• bisturiu - atunci când leziunile sunt mai profunde sau mai aderente și
necesită excizie
• tăviță renală
Pensă pentru biopsie
Tehnică

• Ne vom referi doar la modalitatea prelevării

biopsiei de țesuturi superficiale (mucoasă), de
mici dimensiuni, care se realizează sub
anestezie locală de contact, prin
bucofaringoscopie cu ajutorul unei pense
speciale pentru biopsie. Este indicată mai ales
în cazul leziunilor vegetante.
• Pacientul,aflat în poziție șezândă, este invitat să
deschidă gura. Se focalizează lumina cu ajutorul oglinzii
sau lămpii frontale în cavitatea bucală. Cu ajutorul
spatulei linguale se apasă limba în 2/3 anterioare și se
pulverizează spray anestezic pe zona din care urmează a
fi prelevată leziunea, cât și la nivelul vălului palatin și a
peretelui posterior al orofaringelui pentru a diminua
reflexele și riscul de vărsătură în timpul procedurii.
• Se așteaptă 5 – 10 minute instalarea efectului anestezic,
timp în care pacientul va avea gura închisă.
• Pacientul este invitat din nou să deschidă gura cât
mai larg posibil. Eventual un ajutor îi va imobiliza
capul pentru a nu se mișca în timpul procedurii. Se
focalizează lumina pe leziunea supusă biopsierii.Se
apasă 2/3 anterioare ale limbii cu spatula ținută într-
o mână, iar în cealaltă vom avea pensa de biopsie.
• Se prelevă un fragment din leziune sau aceasta
întregime când este de mici dimensiuni, prin
compostare atunci când pensa are cupe cu margini
tăietoare sau prin ușoară torsiune.
• Fragmentul de țesut biopsiat se introduce într-un recipient cu soluție de
formol (majoritatea cazurilor), ser fiziologic sau fără conservant în funcție
de tipul examenului ce urmează a fi efectuat și specificațiile medicului
anatomo-patolog.
• Recipientul va fi însoțit de un buletin pe care vor fi specificate datele de
identificare a pacientului: nume, prenume, CNP, nr. foii de observație,
data prelevării biopsiei, zona anatomică din care a fost prelevată,
diagnosticul clinic, existența unor alte examene histopatologice anterioare
din aceeași zonă, organ sau de la nivelul altor organe și țesuturi, respectiv
rezultatul acestora. Recipientul închis se va transporta la laborator
imediat în cazul produselor fără conservant, cât mai rapid în cazul celor
aflate în ser fiziologic (conservate la rece până în momentul
transportului), respectiv în maxim 24 – 48 ore în cazul celor conservate în
formol.
Precauții

• Se va avea grijă ca fragmentul să nu alunece din pensă în timpul prelevării pentru a

nu fi aspirat de pacient sau a nu fi pierdut după extragerea pensei din cavitatea
bucală.
• Mișcările de prelevare vor fi blânde pentru a nu zdrobi țesutul prelevat ceea ce ar
face dificil examenul histopatologic.
• Nu este necesară sutura zonei biopsiate sau electrocauterizarea (cu excepția
pacienților aflați sub tratament anticoagulant sau antiagregant care nu poate fi
întrerupt), fragmentul fiind superficial și de mici dimensiuni - cicatrizarea urmând să
se facă natural. Se va administra pacientului o soluție diluată de apă oxigenată cu
care va face lavaj sau gargarisme imediat după prelevarea biopsiei, în scop
hemostatic și antiseptic, iar apoi va evacua soluția în tăvița renală aflată la dispoziție.
• La pacienții imunodeprimați prin afecțiuni asociate, tratament imunosupresor sau
prin însăși neoplazia suspicionată, precum și la cei cu risc de endocardită se vor
administra antibiotice în scop profilactic înainte și post procedură: amoxicilină cu acid
clavulanic sau clindamicină la alergici.
Alte tehnici de biopsie cu anestezie locală

• Excizia cu bisturiul – este dificil de executat cu anestezie locală.

Este indicată pentru leziunile infiltrative, aderente sau cu
dezvoltare submucoasă. Anestezia se face prin infiltrație locală cu
xilină sau alt anestezic local, la care se poate uneori asocia și
adrenalină în concentații și cantități foarte mici. După prelevarea
biopsiei poate fi necesară electrocauterizarea în scop hemostatic
sau sutura zonei biopsiate.
• Puncția biopsie
Este indicată pentru leziunile din zonele cu mobilitate redusă, de
exemplu bolta palatină. Necesită ac de puncție-biopsie. Nu aduce
un beneficiu semnificativ comparativ cu tehnica cu bisturiul.
• Biopsia prin vizualizare indirectă a leziunii: laringoscopie
indirectă, videofibroscopie, endoscopie rigidă.

• Este indicată pentru biopsiile de la nivelul bazei limbii, polul inferior al

amigdalei palatine sau versantul posterior al șanțului amigdalo-glos, la
pacienți cooperanți și care nu sunt reflexogeni pentru a tolera
procedura sub anestezie locală.
• Anestezia se face prin pulverizare cu spray cu lidocaină 10% conform
tehnicii descrise anterior.
• Este necesar un ajutor care va tracționa limba pacientului al cărei vârf
va fi înfășurat într-o compresă de tifon (așa cum se descrie la tehnica
laringoscopiei indirecte) sau, după caz, acesta va susține endoscopul în
poziția adecvată.
• Se folosesc pense speciale cu abord prin cavitatea bucală, prelevarea
propriu-zisă efectuându-se la fel ca la prima tehnică și la fel se va
proceda cu fragmentul recoltat, luându-se aceleași precauții.
• Amigdalectomia în scop biopsic

• Este rar efectuată în prezent sub anestezie

locală.Este indicată mai ales în suspiciunea de
limfom pentru o precizie mai mare a
examenului histopatologic și imunohistochimic.
Se execută unilateral, o singură amigdală fiind
complet excizată, respectiv cea cu leziuni mai
evidente (hipertrofie, ulcerație, etc.).
• Tehnica este cea uzuală în amigdalectomie și nu
face obiectul acestei prezentări.