Lucrari Practice 1-3

FIZIOLOGIA PLANTELOR
Cap. 1. FIZIOLOGIA CELULEI VEGETALE

LP 1. Fenomene fizice care stau la baza proceselor fiziologice
CAPITOL 1. Fiziologia celulei vegetale

LUCRAREA PRACTICĂ NR.1
Fenomene fizice care stau la baza

proceselor fiziologice
LP 1 LP 2 LP 3

1. Adsorbția
2. Difuziunea
3. Osmoza
LP 1 LP 2 LP 3

1.Adsorbția – reprezintă fenomenul fizic de reținere la suprafața particulelor
dispersate (adsorbant) a unor ioni sau molecule (adsorbit), sub forma unui strat
monomolecular, cu participarea unor forțe slabe – electrostatice sau van der Waals.
- este un proces fizic ce se realizează instantaneu
- este reversibilă
- depinde atât de sarcina adsorbantului, cât și de sarcina adsorbitului
Exemple:
adsorbția ionilor pe suprafața coloizilor solului
adsorbția reactanților pe situsurile de reacție a enzimelor
adsorbția ionilor metalelor grele pe suprafața microfibrilelor de celuloză din
pereții celulari
adsorbția unor substanțe pe coloizii citoplasmatici
LP 1 LP 2 LP 3
Adsorbția
1.Adsorbția coloranților de către hârtia de filtru
1 2 3 1 2 3 1 2 3
- - -
+ - +/-
+ - +/-
1 – albastru de metilen 0,1% Se introduc hârtiile de 1 – hârtia se colorează la bază
2 – eozină 0,1% filtru în poziție verticală 2 – hârtia se colorează pe aproape toată
3 – amestec 1:1 din cele 2 suprafața
în cele 3 pahare
soluții 3 – hârtia se colorează la bază în albastru
Berzelius și în roșu pe aproape toată suprafața
Adsorbția depinde atât de sarcina adsorbantului (hârtia de filtru
hidratată), cât și de sarcina adsorbitului (albastru de
metilen/eozină)
LP 1 LP 2 LP 3
Adsorbția
2. Adsorbția moleculelor de I2 pe macromoleculele de amidon
T°C T°C
amidon 1%
I2 în KI adsorbția I2 pe desorbția I2 de adsorbția I2 pe
(reactiv de culoare amidon pe amidon amidon
iod în iodură de
potasiu) Adsorbția este un fenomen fizic spontan, reversibil, datorită forțelor slabe tip van de Waals
LP 1 LP 2 LP 3
2. Difuziunea reprezintă procesul fizic de întrepătrundere a ionilor

sau moleculelor a două soluţii sau gaze de concentraţii diferite, aflate în contact
direct sau separate de o membrană permeabilă.
C D
Sensul de transport: de la soluţia concentrată spre cea diluată
Până la egalizarea concentraţiilor
Exemple:
- Difuziunea ionilor din soluţia solului spre perişorul absorbant
- Difuzia vaporilor de apă din camera substomatică prin ostiola deschisă, în timpul
transpiraţiei stomatice
- Difuzia gazelor (CO2, O2, vapori de apă) prin spaţiile intercelulare
- Transportul apoplasmic (la nivelul peretelui celular) şi transportul simplasmic (prin
plasmodesme) a ionilor şi moleculelor
LP 1 LP 2 LP 3
2.Difuziunea
1. Cristaloidelor în apă 2. Coloidelor în apă
1h 1h
Soluție de Difuzie Amidon 3 % Nu difuzează

CuSO4 20 % după 1 h Apă distilată după 1 h
Apă distilată
Difuziunea este un fenomen fizic spontan.
Viteza de difuziune depinde de: mărimea particulelor, temperatură,
agitaţia mecanică, diferenţa de concentraţie a celor 2 soluţii, etc.
LP 1 LP 2 LP 3
Celula vegetală - sistem osmotic
3. Osmoza – reprezintă transportul apei de la o soluţie diluată spre una concentrată,

atunci cand acestea sunt separate de o membrană semipermeabilă.
- este un proces fizic ce este considerat un caz particular de difuziune
- se realizează doar prin membranele semipermeabile până la
egalizarea celor 2 soluţii situate de o parte şi de alta a membranei
D C Sensul osmozei apei este de la soluţia diluată către cea concentrată
LP 1 LP 2 LP 3
Componentele celulei vegetale (după Taiz și Tiger, 2002)
Celula vegetală - sistem osmotic D C

- are 2 membrane semipermeabile: plasmalema şi tonoplastul
- sucul vacuolar, de o anumită concentraţie, reprezintă soluţia de referinţă,
faţă de care se stabileşte sensul osmozei
- soluţia externă celulei poate fi considerată soluţia din apoplastul peretelui
celular; în cazul perişorilor absorbanţi este soluţia solului.
- Mediul hipotonic este acea soluţie externă care are concentraţia mai mică decât
sucul vacuolar
- Mediul hipertonic este acea soluţie externă care are concentraţia mai mare decât
sucul vacuolar
LP 1 LP 2 LP 3
LP 2. Celula vegetală - sistem osmotic
1. Celula vegetală – în mediul hipotonic
Observarea turgescenţei
Microscop, cu
obiectivul de 10x
Turgescenţa este starea de saturare a celulei vegetale cu apă.

Este o stare normală şi favorabilă celulei vegetale, ce se instalează datorită intrării apei în celulă
printr-un curent de endosmoză.
Are importanţă practică pentru celula vegetală şi, implicit, pentru planta întreagă.
LP 1 LP 2 LP 3
1. Celula vegetală – în mediul hipertonic
Observarea plasmolizei
Microscop, cu
obiectivul de 10x
a) Plasmoliza incipientă
desprinderea plasmalemei de perete la colţurile celulei
Plasmoliza este starea de nesaturare a celulei vegetale cu apă.
Este o stare nefavorabilă celulei vegetale, ce se instalează datorită ieşirii apei din celulă, printr-un
curent de exosmoză.
Se instalează în condiţii de secetă sau administrare necorespunzătoare a îngrăşămintelor, ceea ce duce
la concentrarea soluţiei solului.
LP 1 LP 2 LP 3
Microscop, cu
obiectivul de 10x
Plasmoliza se instalează treptat.

b) Plasmoliza concavă (stelată)
Desprinderea plasmalemei de peretele celular are aspectul unor concavităţi;
aceasta rămâne prinsă de perete la nivelul plasmodesmelor
LP 1 LP 2 LP 3
Microscop, cu
obiectivul de 10x
În plasmoliza convexă, celula pierde

cea mai mare cantitate de apă.
c) Plasmoliza convexă (sferică)
Desprinderea plasmalemei de peretele celular continuă, plasmalema fiind alipită doar de pereţii
laterali ai celulei; ruperea plasmodesmelor va duce în final la moartea celulelor.
LP 1 LP 2 LP 3
Observarea deplasmolizei
Schimbarea
mediului hipertonic Revenirea celulei
la starea de
turgescenţă
Deplasmoliza are importanţă practică, asigurând plantelor capacitatea de a-şi reveni,

evitându-se ofilirea permanentă, moartea plantelor şi diminuarea producţiei.
LP 1 LP 2 LP 3
Microscop, cu
obiectivul de 10x
Turgescenţa este starea de saturare a celulei vegetale cu apă.

Este o stare normală şi favorabilă celulei vegetale, ce se instalează datorită intrării apei în celulă
printr-un curent de endosmoză.
Are importanţă practică pentru celula vegetală şi, implicit, pentru planta întreagă.
LP 1 LP 2 LP 3
2. Substanţele osmotic active şi inactive
Observarea acţiunii substanţelor osmotic active şi inactive
Substanţele osmotic active sunt substanţele minerale şi

substanţele organice cu moleculă mică (glucide simple,
acizi organici etc.) solubile în apă şi care au capacitatea
de a scoate apa din celule.
Substanţele osmotic inactive sunt substanţele

insolubile sau greu solubile în apă, care formează soluţii
coloidale, măresc puţin concentraţia soluţiei şi nu au
capacitatea de a scoate apa din celule. Astfel de
substanţe sunt substanţele organice cu moleculă mare
(amidonul, proteinele).
Clorura de sodiu s-a dizolvat în sucul celular a celulelor lezate, a generat o soluţie hipertonică
care a determinat exosmoza apei şi pierderea turgescenţei şi fermităţii ţesutului.
LP 1 LP 2 LP 3
LP 3. Determinarea presiunii osmotice. Permeabilitatea celulară.
Plasmoliza este o stare nefavorabilă celulei vegetale, fără importanţă practică pentru aceasta.
Insă, în laborator, utilizând metoda plasmolizei se pot determina diferiţi parametri celulari:
- viabilitatea celulelor
- determinarea vâscozităţii citoplasmei
- determinarea presiunii osmotice
- evidenţierea permeabilităţii celulare, etc.
1. Determinarea presiunii osmotice prin metoda

plasmolizei incipiente
Presiunea osmotică:
1. Este forţa care declanşează pătrunderea apei în celula vegetală.
2. Este presiunea pe care o exercită ionii/moleculele unei soluţii asupra apei
(solventului); astfel, valoarea ei este dependentă de concentraţie.
3. Este diferenţa dintre presiunea de difuziune a apei pure şi presiunea de difuziune a
apei dintr-o soluţie; are valoare negativă şi se măsoară în atm sau barr.
LP 1 LP 2 LP 3

Principiul metodei: se determină dintr-un set de soluţii submolare de azotat de potasiu,
acea soluţie care provoacă celulelor un început de plasmoliză, considerând ca aceasta ar
fi izotonică. Se calculează pentru aceasta valoarea presiunii osmotice a sucului vacuolar.
Mod de lucru:
1. Se pregătesc 4 soluţii de azotat de potasiu de concentraţii: 0,5 M, 0,4 M, 0,3 M şi 0,2 M.
Se adaugă întâi KNO3, se adaugă apa distilată astfel că în fiecare eprubetă vor fi câte
5 ml de soluţie submolară de azotat de potasiu. Se agită pentru omogenizare.
LP 1 LP 2 LP 3

Mod de lucru:
2. Se desprinde o epidermă inferioară din bulbul de ceapă şi se scufundă în prima
eprubetă, cu soluţia de concentraţie 0,5 M.
Se aşteaptă 5 min., apoi se desprinde altă epidermă inferioară din bulbul d ceapă şi se
scufundă în a doua eprubetă, cu soluţia de 0,4 M. ş.a.m.d......
Fiecare epidermă de ceapă trebuie să stea în soluţia ei 20 de min., înainte de a fi
examinată la microscop şi de a se stabili în ce stare se află majoritatea celulelor.
0,5 M
Soluţia care
a provocat
0,4 M
celulelor
plasmoliză
0,3 M incipientă.
0,5 M 0,4 M 0,3 M 0,2 M 0,2 M
LP 1 LP 2 LP 3

Mod de calcul:
2. Se calculează PO ştiind că:
1 M KNO3.................... - 33,61 atm
0,3 M ................... X
X = 0,3 * (-33,61) / 1 = - 11,68 atm
X = PO sucului vacuolar = - 11,68 atm
0,5 M
Soluţia care
a provocat
0,4 M
celulelor 0,3 M
plasmoliză
0,3 M incipientă.
0,5 M 0,4 M 0,3 M 0,2 M 0,2 M
LP 1 LP 2 LP 3
2. Permeabilitatea
Permeabilitatea reprezintă proprietatea membranelor de a permite trecerea apei prin
osmoză şi trecerea substanţelor dizolvate (ioni, molecule) prin transportori proteici.
A. Permeabilitatea pentru ionii de Ca2+ şi ionii de K+
10
min
celule în plasmoliză concavă celule în plasmoliză convexă
Ca2+ - scade permeabilitate membranelor şi creşte vâscozitatea citoplasmei

K+ - creşte permeabilitate membranelor şi scade vâscozitatea citoplasmei
LP 1 LP 2 LP 3
2. Permeabilitatea
Permeabilitatea reprezintă proprietatea membranelor de a permite trecerea apei prin
osmoză şi trecerea substanţelor dizolvate (ioni, molecule) prin transportori proteici.
B. Plasmoliza în calotă
Calote
- preparat microscopic cu o epidermă de ceapă strălucitoare
în KSCN 1M la capetele
- se observă la microscop imediat instalarea celulei
plasmolizei convexe (SCN-)
- după 10 min. apar la capatele celulei calote
strălucitoare ce conţin ionul de SCN-, cu
indice de refracţie diferit de al citoplasmei
- Aceste calote apar în citoplasmă deoarece
tonoplastul permite pătrunderea K+ în
vacuolă, şi nu permite pătrunderea SCN-
Plasmalema este mai permeabilă, iar tonoplastul mai selectiv.
LP 1 LP 2 LP 3

Lucrari Practice 1-3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrari Practice 1-3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIZIOLOGIA PLANTELOR

Cap. 1. FIZIOLOGIA CELULEI VEGETALE

CAPITOL 1. Fiziologia celulei vegetale

Fenomene fizice care stau la baza

Fenomene fizice care stau la baza

Fenomene fizice care stau la baza

2. Difuziunea reprezintă procesul fizic de întrepătrundere a ionilor

Soluție de Difuzie Amidon 3 % Nu difuzează

Celula vegetală - sistem osmotic

3. Osmoza – reprezintă transportul apei de la o soluţie diluată spre una concentrată,

D C Sensul osmozei apei este de la soluţia diluată către cea concentrată

Celula vegetală - sistem osmotic D C

1. Celula vegetală – în mediul hipotonic

Turgescenţa este starea de saturare a celulei vegetale cu apă.

1. Celula vegetală – în mediul hipertonic

1. Celula vegetală – în mediul hipertonic

Plasmoliza se instalează treptat.

1. Celula vegetală – în mediul hipertonic

În plasmoliza convexă, celula pierde

1. Celula vegetală – în mediul hipertonic

Deplasmoliza are importanţă practică, asigurând plantelor capacitatea de a-şi reveni,

1. Celula vegetală – în mediul hipertonic

Turgescenţa este starea de saturare a celulei vegetale cu apă.

2. Substanţele osmotic active şi inactive

Observarea acţiunii substanţelor osmotic active şi inactive

Substanţele osmotic active sunt substanţele minerale şi

Substanţele osmotic inactive sunt substanţele

1. Determinarea presiunii osmotice prin metoda

1. Determinarea presiunii osmotice prin metoda

1. Determinarea presiunii osmotice prin metoda

0,5 M 0,4 M 0,3 M 0,2 M 0,2 M

1. Determinarea presiunii osmotice prin metoda

0,5 M 0,4 M 0,3 M 0,2 M 0,2 M

A. Permeabilitatea pentru ionii de Ca2+ şi ionii de K+

celule în plasmoliză concavă celule în plasmoliză convexă

Ca2+ - scade permeabilitate membranelor şi creşte vâscozitatea citoplasmei

Plasmalema este mai permeabilă, iar tonoplastul mai selectiv.

S-ar putea să vă placă și