C2. Stres – sanatate – boala.

Definitie:

• Stres (lat. Stringere = a constrange) ; raspuns specific al

organismului la solicitarile nespecifice, atat externe cat si
interioare, prin expectatii, credinte, aspiratii, temeri,
generatoare de stari placute sau neplacute.
• Efecte adverse induse , modificari psihologice sau fiziologice=
reactie de stress( include un raspuns nervos vegetativ-ex.HTA,
unul endocrin-adrenalina ,unul psihologic- incordare
 Conceptul de reactie psihica:

• Suferinta psihica poate aparea ca reactie la

evenimente neplacute; uneori asocierea
eveniment-suferinta este evidenta.

• SOMMER,1890 -REACTIE PSIHOGENA

Rangurile primilor 10 stresori prin schimbarea de
viata-Rahe-Holmes,1994

• 1.decesul partenerului de viata.

• 2.divort.
• 3.decesul unui membru apropiat al familiei.
• 4.separare maritala
• 5.ranire sau boala personala severa.
 …
• 6.pierderea serviciului.
• 7. condamnare la detentie.
• 8.decesul unui prieten apropiat.
• 9. sarcina.
• 10.reajustare in afaceri.
 Definitiile stresului sunt amprentate de diferitele
perspective ale abordarilor specifice

• 1. Definitii fiziologice, fundamentate pe

cercetarile clinice si de laborator.
• 2. Definitii bazate pe criterii psihologice
• 3. Definitii pe criterii sociologice.
 Cannon ,1915

• Cannon- consecintele somatice ale trairilor

emotional-tensionate; orice conditie care ameninta
echilibrul marilor functii ale organismului(frig,
caldura,hipoglicemie, emotiile, traumatismele,
hipoxia,..) impuse din exterior sau din interiorul sau
sunt factori stresanti.
 …
• =>toate circumstantele prin care se provoaca mobilizarea
simpatica intensa si neobisnuita cu scop compensator dar si
consecinte viscerale generalizate.
• Hans Selye (1936) dezvolta si popularizeaza in mediile
stiintifice si medicale conceptul de stress. El descrie
“sindromul general de adaptare” (SGA) ca efortul
organismului de a raspunde la solicitarile mediului. SGA
consta in 3 stadii: reactia de alarma, stadiul de rezistenta si
stadiul de epuizare.
 Richard Lazarus (1966) :

• initiaza in cadrul teoriei tranzactionale o alta teorie despre

stres bazata pe 4 concepte:
•- interactiunea ( tranzactia)
•- sistemul cognitiv
•- evaluarea
•- copingul cognitiv.
 Simptome:

• Tensiune diastolica
• Colesterolemie crescuta
• Tahicardie
• Fumat
 Simptome:

• Dispozitie depresiva
• Refugiu in consum de alcool
• Reducerea aspiratiilor
• Insatisfactie profesionala
 Maladii:

• Psihosomatice( cardiocoronariene, digestive,

endocrinologice,..)
• Mentale( depresive).
 Manifestarile stresului:
• Sist. Cardiovascular Tahicardie, aritmii, HTA
• Sist. Gastrointestinal Sialoree, intensificarea tranzitului intestinal
• Sist. MuscularBruxism, dispnee, hiperventilatie, tensiune musculara,
ticuri, fasciculatii
• Sist. neuroendocrin Nivel scazut de testosteron, prolactina, colesterol,
betaendorfine, STH, acizi grasi liberi
• Sist. Imun Moficari la nivelul imunoglobulinei IgA, IgE, IgG, IgM,
cresterea limfocitelor
 Manifestarile stresului:
• Derma Transpiratie excesiva, modificari in conductanta electrica a
pielii
• Emotional – afectiv Anxietate, frustrare, ostilitate, depresie,
labilitate, culpabilitate, neputinta.
• Cognitiv Afectari ale MSD si MLD, capacitate de concentrare
scazuta, toleranta la frustrare redusa, ideatie obsesiva si irationala.
• Comportamental Pasivitate, agresivitate, instabilitate, evitare, fuga,
demisie, afectarea relatiilor interpersonale, accidente, comportament
de tipul “totul sau nimic”, cresterea sau pierderea apetitului,
insomnii, abuz de alcool, tutun, cafea, medicamente, suicid.
 Modele de stres-coping:
• 1. Teoria cognitiva a stresului a lui Lazarus si
Folkman
• Lazarus a descris stresul ca un proces care include
stimuli/stresori si raspunsurile provocate, dar si
relatia dintre persoana si mediu, relatie aflata intr-o
continua dinamica bidirectionala intre cei 2 poli,
persoana si mediul, fiecare actionand asupra celuilalt.
. Aceasta relatie este modulata de 2 grupe de procese,
respectiv cele de evalaure cognitiva si procesele de
coping.
• a. Procesele de evaluare cognitiva. Exista 2 forme majora
de evaluare:
• 1. prin intermediul careia persoana evalueaza impactul
evenimentului stresant pentru mentinerea starii sale de
bine( stres perceput, Cohen, Kamarch si Mermelstein, 1983)
si
• 2. Evaluarea de catre persoana a capacitatilor proprii de
control si de a face fata situatiei (control perceput).
 …

• b. Procesul de a-face-fata (coping), strategii de

adaptare.
• Capacitatea de coping sugereaza un domeniu
psihologico-psihopatologic cu expresivitate in
psihologia sociala care se refera la urmatoarele
aspecte:
 Capacitatea de coping:

• A) capacitatea de a rezolva situatii

problematice(identificarea situatiei, definirea
afectarii, intentia de angajare in rezolvare, definirea
mijloacelor si strategiilor “clar si explicit”).
 Capacitatea de coping:

• B)Capacitatea de a antrena pe altii in rezolvarea

problemelor.
 Capacitatea de coping:

• C)Capacitatea de a controla stresul:

• 1.identificarea situatiei si eventual evitarea ei
• 2.daca evitarea e imposibila- rezolvarea cat mai
rapida prin antrenarea si a altor persoane
 …

• 3.daca nu poate controla, reduce expunerea la

stres(diminuare timp, devalorizare, minimalizare
sau ignorare a situatiei
• 4.dupa episod practica tehnici de relaxare,
destindere, care produc satisfactie, diminuand
efectele stresului.
2. Modelul extins al stresului si copingului dupa Moss
si Schaefer

• evaluarile cognitive ale situatiei si strategiile de coping sunt

influentate de resursele si obstacolele specifice contextului
situational ( evenimente de viata, sustinere sociala, presiune
normativa, etc.), precum si de caracteristicile biologice ( sex,
varsta, bagaj genetic), fiziologice ( constitutie fizica), dar si
de anumiti factori socio-psihologici ( stil de viata si profil de
personalitate).
 3. Modele de ajustare la maladia cronica de
Maes, Leventhal si De Ridder
• Evaluarea unui eveniment este determinata atat de
caracteristicile acestuia, precum si de scopurile personale.
Astfel, acest model considera ca alte evenimente
semnificative de viata, independente de boala, pot sa
influenteze modul de a reactiona in gestionarea bolii, pe
langa factorii personali si contextuali, a caracteristicilor
specifice bolii si tratamentului.
 Mecanisme de aparare:

• acting out: Persoana face fata conflictului

emotional sau stresorilor interni sau externi prin
actiuni, si nu prin reflectii sau sentimente.
 Mecanisme de aparare

• anticipare. Persoana face fata conflictului emotional

sau stresorilor interni sau externi prin trairea de
reactii emotionale inaintea unor posibile evenimente
viitoare sau anticipand consecintele acestora si cu
luarea in considerare a unor raspunsuri sau solutii
realiste.
 Mecanisme de aparare:

• idealizare. Persoana face fata conflictului

emotional sau stresorilor interni sau externi prin
atribuirea de calitati pozitive exagerate altor
persoane.
 …
• negare (denial). Persoana face fata conflictului
emotional sau stresorilor interni sau
• externi prin refuzul de a recunoaste un anumit aspect
dureros al realitatii externe sau al trairii subiective, aspect
care este vizibil pentru altii. Termenul negare psihotica se
foloseste atunci cand este prezenta o alterare majora a
testarii realitatii.
 …

• omnipotenta. Persoana face fata conflictului

emotional sau stresorilor interni sau externi
simtind sau actionand ca si cum ar poseda puteri
sau abilitati speciale si ar fi superioara altora.
 …

• Proiectie: Persoana face fata conflictului

emotional sau stresorilor interni sau externi,
atribuind altuia, in mod fals, propriile sale
sentimente, impulsuri, sau ganduri inacceptabile.
 …

• rationalizare. Persoana face fata conflictului

emotional sau stresorilor interni sau externi,
ascunzand motivatiile reale ale gandurilor,
actiunilor sau sentimentelor sale prin elaborarea de
explicatii reasiguratoare sau care servesc propriei
cauze (self – serving), dar care sunt incorecte.
 …

• sublimare. Persoana face fata conflictului

emotional sau stresorilor interni sau externi,
canalizandu-si simtamintele sau impulsurile
potential maladaptive in comportamente acceptabile
social (de ex.: sporturi “de contact” [“dure”] pentru
canalizarea impulsurilor de manie).
 …

• umor. Persoana face fata conflictului emotional sau

stresorilor externi punand accentul pe
• aspectele amuzante sau ironice ale conflictului sau
stresorului.
VA MULTUMESC!