CIOCOII VECHI ȘI NOI DE

NICOLAE FILIMON
A FOST UN PROZATOR ROMÂN,
FAIMOS PENTRU CĂ L-A CREAT PE 
DINU PĂTURICĂ, EROUL PRIMULUI
ROMAN REALIST ROMÂNESC, UN
ARIVIST DIN STIRPEA LUI 
JULIEN SOREL. DE ASEMENEA,
AUTOR DE NUVELE ROMANTICE ȘI
REALIST-SATIRICE ȘI PRIMUL
CRITIC MUZICAL ROMÂN. A SCRIS
UN JURNAL DE CĂLĂTORII PE 
DUNĂRE, ȘI PRIN OCCIDENT, ÎN 
UNGARIA, AUSTRIA ȘI ITALIA.
CEA MAI IMPORTANTĂ OPERĂ A SA
ESTE ROMANUL 
CIOCOII VECHI ȘI NOI, APĂRUTĂ ÎN 
1863. ROMANUL ESTE O FRESCĂ A
SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI LA
ÎNCEPUTUL SECOLULUI XIX.
CIOCOII VECHI ŞI NOI SAU CE NAŞTE
DIN PISICĂ ŞOARECI MĂNÂNCĂ,
SUBINTITULAT DE AUTOR
„ROMANŢ ORIGINAL”, ESTE
CONSIDERAT PRIMUL ROMAN
ROMÂNESC. ROMANUL ESTE
REALIST, DE FACTURĂ
ROMANTICĂ, DEOARECE
REALIZEAZĂ O MONOGRAFIE A
ŢĂRII ROMÂNEŞTI DIN PRIMA
JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-
LEA (1814-1830), IAR MANIERA
ARTISTICĂ DE CONTURARE A
PERSONAJELOR ESTE ANTITEZA,
ACESTEA FIIND CONSTRUITE ÎN
ALB ŞI NEGRU (POZITIV/NEGATIV).
ELEMENTE REALISTE ȘI ROMANTICE ÎN ROMAN

Realiste: Romantice:
1. Tema
2. Naratorul obiectiv (impersonal, omniscient și
omniprezent) 1. Folosirea antitezei în
3. Focalizare 0 (viziune dindărăt) realizarea personajelor
4. Tehnica detaliului semnificativ
5. Surprinderea personajelor în legatură cu mediul lor (demonice și angelice)
de viață
6.Personaje tipice surprinse în imprejurări tipice 2. Legatura dintre aspectul fizic
7.Absența idealizării
8.Veridicitatea întâmplarilor și personajelor
și moral
9. Stilul sobru
10. Atitudinea critică față de unele aspecte ale societății 3. .Final apotetic în care binele
11. Repere spațio-temporale precise învinge răul
12. Interesul pentru analize psihologice
 STRUCTURA
ROMANULUI
Romanul este alcătuit dintr-o Dedicaţie, un Prolog, subiectul structurat în 32 de capitole cu titluri
semnificative pentru conţinutul lor şi un Epilog.
Cele 32 de capitole au titluri semnificative pentru caracterizarea personajului (Dinu Păturică,
Andronache Tuzluc), titluri paremiologice, care trimit către o normă etică (Fă-te om de lume nouă să
furi cloşca dupe ouă, Până nu faci foc fum nu iese, Adevărul e proastă marfă), titluri ce ilustrează
aspecte sociale sau culturale (Scene de viaţă socială, Muzica şi coregrafia în timpul lui Caragea,
Teatrul în Ţara Românească, Cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba-n proţap).
Tema romanului reliefează o frescă socială de la începutul secolului al XIX-lea şi atenţionarea
alarmistă asupra pericolului pe care îl constituie apariţia unei noi pături sociale, reprezentate de
ciocoii autohtoni.
Ca orice roman, Ciocoii vechi şi noi este o specie epică în proză, cu acţiune complexă, cu
puternice conflicte şi o complicată intrigă, la care participă numeroase personaje bine individualizate
şi construite convingător de Nicolae Filimon în antiteză. Principalul mod de expunere este naraţiunea,
iar personajele se conturează direct prin descriere şi indirect, din propriile fapte, gânduri şi vorbe, prin
dialog, monolog interior şi introspecţie auctorială.
 UNITATEA: SCENE DIN VIAȚA DE IERI ȘI DE AZI
CAP. XV: SCENE DIN VIAȚA SOCIALĂ
Autorul prezintă la început clasa de mijloc și modul acestora de a-și petrece timpul liber prin
grădinile de vară Breslea, Barbălată, Cișmigiu și Giafer. Acolo, fiecare isnaf sau cap de familie își
întindea masa și, împreună cu casnicii și amicii, beau și mâncau“… când erau zilele cele mai frumoase
uitând de griji și de probleme… întinzând o horă mare în care dansau de la cei mici până la cei mai
mari…”
Boierii și oamenii cei mai bogați se plimbau în calești, Podul Mogoșoaiei și al Târgului de Afară
erau locurile de “căpetenie preîmblării “ boierilor. Gradina lui Scufa, via Brâncoveanului din Dealul
Spirii și grădina lui Belu de la Văcărești erau locurile în care serveau masa doar boierii.
Vocea auctorială face o radiografie detaliată a societăţii mondene bucureştene din toamna anului
1817, care împrumutase stilul oriental „de lene şi poezie”, de depravare şi vicii, dintre care cel mai
demoralizator era jocul de cărți.
Omniscient, naratorul afirmă că Andronache Tuzluc este unul dintre cei mai desfrânaţi şi risipitori
fanarioţi, „el fura ca un tâlhar de codru şi cheltuia ca un nebun”. De ziua Sfântului Andrei, pe 30
noiembrie 1817, Tuzluc organizează un ospăţ fastuos, la care sunt invitaţi toţi oamenii importanţi ai
vremii, în frunte cu beizadea Costache şi la care s-au servit „bucatele cele delicate” şi s-a băut „din
vinurile cele mai alese ale ţării”.
!!! SARCINI PENTRU ELEVI:

1. Realizați o paralelă între modul de petrecere a timpului liber descris în roman și

modul exisent în lumea de azi. (Diagrama Venn)
2. Creați un poster/afiș în care să prezentați modalități de petrecere a timpului liber
pentru tinerii din societatea contemporană.

Atunci Acum
 STILUL ROMANULUI:
Stilul romanului este greoi, încărcat cu arhaisme lexicale şi fonetice ori cuvinte
greceşti specifice acelei epoci, care dau o tentă de autenticitate şi realism
subiectului. Limbajul devine, adesea, obositor şi îmbâcsit de prea multe elemente
documentariste („iminei”, „anteriu”, „işlic”, pagini din condica de socoteli pe care o
ţine Dinu cu multele rubricile falsificate, funcţiile înalte de la curte: jălbar, sameş,
medelnicer, serdar, caimacam etc.).
Fraza are o structură orală, cursivă, iar dintre figurile de stil se remarcă epitetul
hiperbolic („călimări colosale”, „infernală tâlhărie”) şi comparaţia elegantă şi
intelectualizată (despre fiul lui Caragea spune că e „frumos ca Paris şi desfrânat ca
Don Juan”, iar despre Ralu, fiica domnitorului fanariot Caragea, afirmă că e
„frumoasă ca Helena lui Menelau şi mai desfrânată decât Frine şi decât Cleopatra”).
Fixând topografia Bucureştiului, Filimon menţionează denumiri ale locurilor,
străzilor şi mahalalelor, trasează itinerarii, umple spaţiile cu aşezări, oameni,
obiecte, tinzând să dea peisajului culoarea istorică a vremii pentru a sugera astfel
autenticitatea faptelor înfăţişate.
Formula este, adesea, balzaciană prin detaliile prezente în descrierea
încăperilor, a caselor, a portretelor fizice şi a îmbrăcămintei personajelor.