Stagiu practic

Biomecanică și anatomie funcțională

COTUL
drd. Catalin Popa
Legătura dintre braț și antebraț este realizată de cot. Articulația humero-cubito-radială este o
trohleartroză cu un singur grad de libertate și permite executarea mișcărilor de flexie-extensie.

Scheletul cotului. La alcătuirea cotului participă

trei oase: extremitatea inferioară a humerusului,
extremitatea superioară a cubitusului și a
radiusului.
Articulația humero-cubito-radială.
Este o trohlealtroză și permite mișcarea de
flexie-extensie a antebrațuIui pe braț.
Articulația cotului prezintă patru ligamente
dispuse anterior, posterior, lateral extern și
lateral intern.
Mușchii cotului. Articulația humero-cubito-radială este pusă în mișcare de mușchii flexori și extensori.
Mușchii flexori sunt bicepsul și brahialul anterior, ca flexori principali, și mușchii epicondilieni, ca accesorii (fig. 113).
Mușchii extensori sunt tricepsul ca extensor principal, anconeul și mușchii extensori ai degetelor, ca mușchi accesorii
(fig. 114).
Biomecanica cotului
Conformația tipică a extremităților osoase articulare dirijează mișcările,
de unde și afirmația că direcția de mișcare la nivelul cotului are o
conducere osoasă.

Articulația humero-cubito-radială este o trohleartroză cu un singur grad

de libertate și permite numai executarea mișcărilor de flexie-extensie.

Goniometria. Flexia-extensia se execută în plan sagital în jurul unei axe

transversale care se suprapune practic liniei biepicondiliene.
Goniometrul se va așeza deci în plan sagital pe fața externa a cotului, cu
baza posterior, cu axul indicatorului în dreptul axei biomecanice situate
Ia nivelul epicondilului extern, cu indicatorul plasat în dreptul axei lungi
a antebrațului.

Flexia și extensia active au o amplitudine medie normală totală de 150

de grade, pe arcul de cerc 0-150 grade
(fig. 126), dintre care 90 grade revin extensiei și 60 grade flexiei. Flexia
pasivă și extensia pasivă au o amplitudine medie normală de 160 grade.
Diferența dintre mobilitatea activă și cea pasivă este, deci, de 10 grade.
Mișcarea de flexie. Prin mișcarea de flexie antebrațul se apropie de braț.
Amplitudinea ei normală este de aprox. 150 grade.
Mușchii flexori sunt brahialul anterior și bicepsul, iar ca accesorii - mușchii epicondilieni.

Când membrul superior acționează ca un lanț cinematic deschis, prin intrarea în contracție a brahialului anterior și a
bicepsului, antebrațul actionează ca o pârghie de gradul III, cu forța la mijloc, punctul de sprijin fiind reprezentat
de articulația cotului, iar rezistența de greutatea antebrațului.
Mișcarea de extensie. Prin mișcarea de extensie, antebrațul se îndepărtează de braț, ajungând să-
l prelungească. Amplitudinea extensiei se suprapune celei de flexie și este tot de 150 grade.

Mișcarea de extensie este limitată de vârful olecranului care se oprește în fundul fosei
olecraniene și de ligamentul anterior al cotului, care este pus sub presiune.

Mușchii extensori sunt în primul rând tricepsul, iar în mod accesoriu anconeul și unii dintre
extensorii degetelor. Prin contracția lor, antebrațul acționează ca o pârghie de gradul I, cu
sprijinul (reprezentat de articulația cotului) situat la mijloc.