EXAMENUL

GINECOLOGIC

GINECOLOGIE AN VI
 INSPECŢIA REGIUNII VULVARE ŞI A PERINEULUI

◦ anomalii congenitale:
◦ hipoplazia vulvară, sutura labiilor pe linia mediană;
◦ dezvoltarea pilozităţii, gradul de pigmentare a regiunii vulvare (hiperpigmentarea din unele
boli generale), troficitatea locală a tegumentelor;
◦ aspectul labiilor mici şi a vestibulului vaginal
◦ hiperemie, edem, secreţii patologice, ulceraţii, tumori;
◦ dermatoze
◦ piodermita, kraurozis = distrofie vulvară la vârstnice cu stenozarea orificiului vaginal, zone
hiperpigmentate, zone depigmentate ; intertrigo;
◦ cicatrici perineale
◦ la marile multipare după epiziotomie sau rupturi la naştere incorect suturate ce favorizează
prolapsul genital.
EXAMENUL CU VALVE :

Examenul pereţilor vaginali:

◦ la retragerea progresivă a valvelor poate releva:
malformaţii vaginale: hipolplazie, septuri incomplete (median);
troficitatea mucoasei (în climax mucoasa este atrofică), albicioasă;
noduli endometriozici violacei în fundul de sac vaginal posterior;
chisturi vaginale;
tumori benigne şi maligne;
conţinut vaginal (leucoree, sânge).
 EXAMENUL CU VALVELE
◦ Examenul colului
◦ Este cilindric sau conic (la nulipare) cu orificiul extern punctiform (nulipare) sau transvers, cicatricial (după rupturi
de col) la multipare;
◦ Când buza anterioară este mai alungită dă aspectul de col apiroid. în mod normal, este situat median, deviat la
stânga sau la dreapta în procese inflamatorii (boală inflamatorie pelvină);
◦ în retroversia uterină colul priveşte în sus spre simfiză, în hiperanteversieflexie colul priveşte posterior.
◦ Culoarea:
◦ roz - roşiatică (femei cu bună impregnare estrogenică);
◦ roz - pală (climax); violacee (în sarcină).
◦ leziuni patologice
◦ ectropion - leziune roşiatică uniformă periorificială (migrarea epiteliului cilindric endocervical la nivelul exocolului);
◦ exocervicite (inflamaţii, eroziuni ale colului);
◦ tumori vegetante sau ulcerate (cancerul de col);
◦ polipi cervicali (proeminenţe roşu închis, Ce herniază prin canalul cervical).
◦ Tot la acest nivel se poate observa glera cervicală care este transparentă, filantă la ovulaţie sau se pot observa
secreţii patologice purulente ce sunt drenate prin orificiu extern al colului mai ales când exprimăm colul între
valve(endocervicite).
 Tuşeul vaginal

◦ se efectuează cu mănuşi sterile;

◦ este un tuşeu combinat
abdomino - genital;
◦ clasic, conţine 5 timpi când
examinăm următoarele
elemente: vagin, col, funduri de
sac vaginale, corp uterin, anexe.
 Tuseul vaginal
Timpul I. Explorarea vaginului
Se apreciază: tonusul perineului, supleţea pereţilor şi prezenţa tumorilor vaginale.

Timpul II. Examenul colului:

situat în axul vaginului . Orificiul extern al canalului cervical ce este punctiform (nulipare) sau în fantă (la
multipare).
Consistenţa este fermă în mod normal, moale în sarcină; dură în fibrom.

Timpul III. Fundurile de sac

suple, elastice. în parametritele cronice sunt scurtate, retractate şi se simt ca nişte bride.
Normal fundul de sac posterior este mai profund şi liber iar în cel anterior se simte unghiul de flexie a! corpului pe
col. în anteflexie aici vom găsi şi corpul uterin. în retroversia uterină corpul uterin se palpează prin fundul de sac
posterior.
 Tuseul vaginal
Timpul IV. Corpul uterin
◦ Mâna abdominală se plasează pe fundul uterului iar degetele vaginale plasate posterior pe col şi istm ridică uterul spre
peretele abdominal
 Normal, uterul este în anteversie – flexie uşoară, neted, ferm, elastic, fuge de sub degete "ca un sâmbure de cireaşă" nedureros la
palpare. Patologic, uterul poate fi latero - deviat dreapta sau stânga prin procese inflamatorii sau prin procese tumorale de vecinătate
(chist ovarian mare).
 Consistenţa uterului este fermă, elastică în mod normal; moale, păstoasă în sarcină şi dură cu nodozităţi în fibrom.

Timpul V. Anexele
Anexele se palpează plasând degetele în fundul de sac vaginal, lateral în timp ce mâna abdominală deprimă peretele
abdominal la nivelul fosei iliace în inspir profund. La femeile în plină activitate sexuală se palpează doar ovarele de
dimensiunile unei migdale.
In anexitele cronice palpăm latero - uterin o formaţiune îngroşată ca un cordon, dureroasă la tact. în cazul formaţiunilor
tumorale latero - uterine trebuie precizat dacă acestea aparţin corpului uterin sau anexei.
 La o formaţiune tumorală apreciem volumul, consistenţa, mobilitatea şi sensibilitatea.
Tuşeul rectal

Tuşeul rectal este, în cursul examenului ginecologic, un timp complementar dar

cel mai adesea indispensabil.
Este obligatoriu în neoplasmul de col uterin pentru aprecierea extensiei
acestuia. Se mai poate utiliza în diagnosticul hematocelului, abcesului pelvin.
La virgine, combinat cu palparea abdominală este singura modalitate clinică de
examinare a organelor genitale.
Ampula rectală trebuie examinată pe toate feţele sale, nescăpând din vedere
faptul că o leziune rectală, în particular un cancer, poate coexista cu o afecţiune
ginecologică.
 Examenul sânului
Face parte integrantă din examenul ginecologic chiar dacă nu există nici o simptomatologie subiectivă.
Inspecţia
se face din faţă şi din profil, bolnava este în poziţie şezândă şi cu mâinile aşezate pe talie. Sunt căutate:
o eventuală refracţie a mamelonului, o deformare a conturului sânului, o accentuare eventuală a
porilor pielii.
Palparea
Cu o mână se susţine sânul iar cu cealaltă mână se alunecă pe suprafaţa lui apreciindu-se mobilitatea
dintre tegumente şi glandă, structura, forma şi dimensiunile glandei. Printr-o presiune uşoară se caută
eventualele scurgeri mamelonare. Sânul normal este granulos la palpare. Examinarea se continuă prin
palparea regiunii axilare şi supraclaviculare căutându-se eventualii ganglioni.