Sunteți pe pagina 1din 3

EXPLORAREA SANULUI

 Principii:
 orice tumoră (leziune) a sânului poate fi un cancer;
 nici unul din elementele clinice izolate, şi uneori chiar combinate, nu sunt
suficiente pentru a elimina posibilitatea unui cancer;
 certitudinea pentru diagnosticul unei afecţiuni mamare nu este dată decât de
examenul histologic, care trebuie realizat de fiecare dată fără amânare.
 Anamneza:
 antecedente personale:
 ciclul menstrual – caracteristici;
 pubertatea;
 sarcinile, avorturile;
 alăptarea;
 menopauza;
 patologice;
 antecedente eredo- colaterale – insistând pe prezenţa neoplaziilor în familie;
 vârsta:
 < 40 ani – frecvent leziuni benigne;
 între 40 – 50 ani – frecvent leziuni maligne;
 interogatoriul:
 felul în care bolnava a observat starea anormală a sânului sau apariţia
durerii;
 perioada în care s-a instalat;
 evoluţia cu modificările observate de la debut până la prezentarea la
medic.
 Inspecţia:
 examenul lenjeriei – pete galben-roşii:
 originea secreţiilor;
 debutul secreţiilor;
 periodicitatea;
 cantitatea;
 uşurinţa de producere:
 spontan;
 la aplicarea de presiune;
 aspectul acestora:
 lactescent;
 purulent;
 seros;
 serosanguinolent
 sanguinolent.
 Inspecţia glandei mamare se va face cu bolnava în şezut dezbrăcată până la brâu şi
examinatorul plasat în faţa
 pe marginea patului, în lumină:
 mâinile pe lângă corp simetric, sau în şold, sau cu mâinile pe ceafă sau ridicate
în sus;
 în poziţie şezândă şi culcată;
 comparativ cu sânul opus.

 Inspecţia glandei mamare

1
 Aspectul tegumentelor
 Eliminarea unei secreţii sanguinolente prin mamelon este, semn de papilom
intracanalicular;
 Modificari ale sanului – forma, volum, simetrie
 Poziţia mamelonului mai sus de orizontala ce trece prin mamelonul controlateral poate
fi determinată de tracţiunea exercitată prin infiltraţie de un ţesut neoplazie (semnul
Forgue);

 Ombilicarea, înfundarea sau retracţia fixă a mamelonului apare precoce în cancerele


centrale ale sânului;

 Semnul “cojii de portocală” este determinat de staza limfatica; infiltrarea tegumentului


de deasupra tumorii.
 Palparea:
 în poziţie şezândă şi culcată;
 se începe cu sânul sănătos;
 manevra Velpeau:
 apăsând lobulii glandului pe torace;
 cu toată faţa volară a degetelor reunite cu palma întinsă;
 caracterele tumorii:
 căutarea fluctuenţei;
 o fixez între 2 degete şi apăs pe ea;
 simt deplasarea lichidului între cele două degete;
 „capitonajul pielii”:
 arată aderenţa la planurile superficiale a unei tumori;
 fac pliul şi în locul mai multor linii subţiri, fine apare un pliu gros;
 mobilizarea tumorii:
 evidenţierea relaţiilor cu pielea, mamelonul;
 determinarea:
 depresiune cu aspect granular de „coajă de portocală”;
 retracţia, invaginaţia mamelonului;
 manevra Tillaux;
 presiunea pe glandă, tumoră, mamelon – scurgerile – examen citologic;
 Poziţia mamelonului mai sus de orizontala ce trece prin mamelonul controlateral poate
fi determinată de tracţiunea exercitată prin infiltraţie de un ţesut neoplazie (semnul
Forgue);

 Ombilicarea, înfundarea sau retracţia fixă a mamelonului apare precoce în cancerele


centrale ale sânului;

 Semnul “cojii de portocală” este determinat de staza limfatica; infiltrarea tegumentului


de deasupra tumorii.
 Ganglionii:
 axilari:
 mamar extern:
 CII – CIII lateral, posterior de marele pectoral, pe peretele
interior al axilei;
 în poziţie şezândă, braţul pe lângă corp, umărul ridicat;
 brahial
 posterior tendonului marelui pectoral şi coracobrahialului;
2
 scapular inferior:
 peretele posterior al axilei;
 subclavicular:
 ganglionii se evidenţiază prin intermediul marelui pectoral;
 pe peretele anterior al axilei;
 axilar central:
 comprimarea ţesutului celular axilar pe unul din pereţii exploraţi
 supraclaviculari:
 punem să tuşească - bombează mai bine ţesutul celular axilar şi cervical;
 cervicali;
 parasternali.

S-ar putea să vă placă și