TURISM GASTRONOMIC

ÎN EGIPT

Student: Roșu Miruna

Grupa: 355
Seria: C
 Civilizația egipteană este una dintre cele mai vechi si mai importante civilizații făurite de
Scurt istoric om, și a influențat extrem de mult evoluția umanității. 
Civilizația egipteana a înflorit cu adevărat undeva pe la anul 3.100 î.H., înflorirea ei
urmând unei perioade numită „predinastica”, ce a început pe la anul 5.600 î.H., epocă în
care triburile de vânători-culegători s-au stabilit în așezări sedentare, schimbându-și
treptat ocupațiile si devenind agricultori si crescători de animale. Se presupune că
acești primi locuitori au ajuns în Egiptul actual venind de undeva din vestul Asiei. Lucrul
care i-a atras si i-a determinat să se așeze pe teritoriul actualului Egipt a fost, fără
îndoială Nilul. Capitala Egiptului este Cairo și este al doilea cel mai mare oraș din Africa
Populația,
suprafața si
densitatea acestora

• 104,3 milioane locuitori (est. 2022) –

a 14-a țară ca populație din lume
• 90/km2 - datorită climei aride 99%
din populație folosește 5,5% din
suprafața țării (valea și delta Nilului)
• 1,001,450 km2 (de peste patru ori
mai mare decât România)
 Economia

• PIB – 1,105 trilioane $ (PPP)-2022, 342,8

miliarde $ (nominal) – 2019; PIB/locuitor:
12,100 $ (PPP), 3,740 $(nominal); forța de
muncă – 31,96 milioane, rata șomajului –
13,1 % -2022, populație sub limita sărăciei –
25,2% (2019)
 Servirea mesei

În timpul Regatului Vechi egiptenii aveau

obiceiul să mănânce aşezaţi în jurul unei
mese scunde, de doar 10-20 cm înălţime,
folosind mâinile. În mod normal vasele cu
mâncare erau plasate în centrul acestei mese,
şi fiecare persoană se servea, înmuind pâinea
în ele şi apucând hrana cu degetele. Clasele
inferioare au continuat acest obicei şi în timpul
Regatului Nou, dar clasele superioare au
început să prefere să şadă pe scaune,
taburete sau perne (tradiție ce se păstrează și
astăzi) . Servitorii le aduceau vase cu apă, ca
să se poată spăla pe mâini în timpul mesei.
Ful Medammes

Acesta este cel mai des întâlnit preparat la micul dejun,

fiind considerat un punct de bază al fiecărei diete
tradiționale egiptene. Ful Medammes este făcut din
fasole gătită cu ulei și sare. Fasolea se lasă la înmuiat
peste noapte, iar a doua zi se gătește timp de câteva ore
la foc mic într-un “idra” până când coaja boabelor de
fasole este înlăturată.
Se găsește la majoritatea tarabelor de mâncare stradală
din Cairo, dar și în restaurante, unde se servește atât la
micul dejun, într-un sandwich, cât și la alte ore ale zilei,
când este combinat în farfurie cu ouă, brânză și pită.
Cuvântul Medames înseamnă de fapt „îngropat”, iar
pentru Ful Medames ar putea semnifica fasolea fiind
îngropată într-o oală. Metoda de gătit folosită pentru
prepararea acestui fel de mâncare încă din secolul al IV-
lea rămâne neschimbată până în prezent.
Shaksuka

Shakshuka este un fel de mâncare, de bază la

orice mic dejun egiptean – indiferent dacă
sunteți într-un restaurant sau acasă – și este
considerat un concurent semnificativ pentru
falafel și hummus pentru titlul de „cel mai bun
fel de mâncare egiptean”. Mâncat la micul
dejun, prânz sau cină, istoria shakshuka și
modul în care a devenit un favorit israelian
rămâne un mister.
În zilele noastre, practic orice fel de mâncare în
care se gătesc ouă în sos se numește
shakshuka în Egipt și așa au devenit populare
variații precum shakshuka verde – făcută cu
spanac, mangold și smântână.
Numele felului de mâncare, shakshuka,
înseamnă în esență „toate amestecate” – și asta
este cu adevărat. Shakshuka, despre care se
presupune că este alcătuit din ouă gătite în sos
de roșii și ardei, uneori cu ceapă, alte ierburi sau
brânză și este de obicei servit în tigaia de fier în
care a fost gătit, împreună cu câteva pâine, care
este menită să se scufunde în sos și oul fiert
moale. Potrivit unor istorici ai alimentelor,
shakshuka își are originea în Egipt, în timp ce
alții susțin că provine din Imperiul Otoman. Se
știe doar că în Egipt, felul de mâncare provine
din culturile nord-est africane.
Koshari

Este unul dintre cele mai tradiționale alimente

egiptene și se găsește, în mod obișnuit, pe
aproape toate străzile populare din Egipt, atât
la tarabele de mâncare stradală cât și în
restaurante.
Preparatul constă în mai multe straturi de orez,
macaroane, linte și năut, peste care este
presărată ceapă caramelizată cu sos roșu și
usturoi. Koshari este o mâncare care costă
puțin, însă care îți va umple stomacul și te va
menține energic pe toată durata zilei.
Se crede că koshari a făcut o călătorie lungă din India când
indienii au însoțit soldații britanici în Egipt, la începutul
anilor 1900, după primul război mondial. Unele relatări
cred că pastele adăugate în fel de mâncare au fost
influențate de o minoritate de italieni care locuiau în Egipt
la acea vreme. Ulterior, egiptenii au făcut ultimele
modificări ale rețetei adăugând restul ingredientelor,
inclusiv ceapă prăjită, năut, chimen, boia de ardei și oțet.
Restul, după cum se spune, este istorie. Cu o istorie la fel
de bogată ca și aroma sa, koshari poate fi descris cu
ușurință ca o topire a diferitelor culturi și bucătării. Fiecare
carbohidrat sau condiment adăugat a contribuit la
transformarea acestuia în hrana delicioasă care este astăzi.
Deși majoritatea egiptenilor ar argumenta că koshari este
cel mai delicios atunci când este făcut de un bucătar
experimentat, este foarte ușor de făcut acasă.
 Fattah
Se crede că Fattah a evoluat dintr-un fel de mâncare
faraonic numit Fotat, potrivit unui număr de egiptologi
proeminenți. Fotat era făcut prin înmuierea pâinii veche
uscate într-un bulion de carne sau în iaurt. Numele
Fotat înseamnă firimituri sau bucăți mici în araba
egipteană. Deși rolul felului de mâncare nu este tocmai
clar în societatea faraonică, se pare că a fost mâncat în
Egipt din timpuri imemoriale. Vechii egipteni erau
extrem de pasionați de usturoi în mâncarea lor,
deoarece credeau că alunga spiritele rele și că oferă
putere și vitalitate corpului uman, este posibil ca, dacă
Fattah era un fel de mâncare faraonic, atunci usturoiul
să facă parte din rețeta lor. . Egiptenii copti sunt
descendenții moderni ai egiptenilor antici și, prin
urmare, este posibil ca ei să mențină mâncarea în viață
de-a lungul mileniilor și să fi făcut schimbări pe parcurs.
Molokhia
Spanacul egiptean(Corchorus din familia
Tiliaceae) este o planta legumicola anuala
populara. Frunzele și rădăcinile sale sunt
foarte hrănitoare și se știe că au proprietăți
medicinale. Spanacul egiptean, mai bine
cunoscut si sub numele de Molokhia, este o
cultura de fibre.
Molokhia este un fel de mâncare irezistibil de
spanac fiert și servit peste orez care provine
din Egipt și care a prins rădăcini în bucătăriile
din Liban, Maroc, Siria, Israel și din întreaga
Africa de Nord.
Există două povești contradictorii despre
Molokhia în această eră. Prima afirmă că
egiptenii obișnuiau să creadă că este o
plantă otrăvitoare pe care nu o pot mânca,
până la invazia hiksosie a Egiptului, unde i-
au forțat pe egipteni să o mănânce ca un fel
de umilire și pedeapsă. De atunci, a devenit
mâncarea preferată a egiptenilor. Fie pentru
prânzul de familie, fie pentru ocazii mai
festive, are întotdeauna un loc pe masa lor!
Cealaltă poveste își are originile puțin mai
târziu în istoria noastră. Acesta explică faptul
că numele provine de la cuvântul
„maiestuos”, deoarece reprezenta o mâncare
servită exclusiv regilor egipteni sau familiilor
regale.
Posibilele beneficii

Posibilele beneficii pentru sănătate ale

spanacului egiptean pot include
capacitatea sa de a proteja sănătatea
inimii, de a regla digestia, de a proteja
sistemul imunitar, de a construi oase
puternice, de a îmbunătăți tensiunea
arterială, de a crește abilitățile
cognitive, de a îmbunătăți obiceiurile
de somn, de a ajuta la creștere și
dezvoltare, de a îmbunătăți circulația
și de a reduce inflamațiile.
Fattah a fost popularizat ca fel de mâncare în timpul domniei
dinastiei Fatamid din Egipt (969 – 1171 d.Hr.). În timpul Eid,
conducătorii Fatamid organizau sărbători pe stradă, unde oamenii
din toate categoriile sociale erau bineveniți, felul principal servit la
aceste sărbători era Fattah. Acest lucru s-a datorat probabil
simplității în extinderea felului de mâncare, dar și utilizării
eficiente a cărnii la crearea unui bulion.Felul de mâncare a
devenit cunoscut drept felul de mâncare al poporului, deoarece
era mâncat atât de bogați, cât și de săraci. Cândva în secolul al
XIX-lea, când roșiile s-au răspândit ca focul în Imperiul Otoman,
sosul de roșii a fost adăugat în farfurie. În unele orașe din Egipt, se
mănâncă și astăzi fără sos de roșii.
 Knafeh
Kunafeh este un desert cald
egiptean, preparat dintr-o
brânză specială de vaci și
cataif. Originea se află în
Kunafeh și e considerat cel mai
bun desert. Există mai multe
tipuri diferite de kunafeh, o
variantă compusă din fire foarte
subțiri de fidea.
O poveste comună este că felul de mâncare a
fost creat și prescris de medici pentru a satisface
foamea califilor în timpul Ramadanului. Se spune
că povestea s-a întâmplat în Egiptul fatimid sau
în Califatul Omayyad din Siria. De asemenea, se
raportează că a fost menționat în scris încă din
secolul al X-lea și că este de origine fatimidă. Cu
toate acestea, felurile de mâncare menționate în
textele istorice nu sunt neapărat aceleași cu
versiunile moderne de kanafeh.
Sahlap
Doar o înghițitură de Sahlap este suficientă pentru a vă face să
înțelegeți că, în cursa de a încerca alimente exotice noi, pierdeți
câteva băuturi foarte suculente din întreaga lume. Sahlab este o
astfel de băutură încântătoare de iarnă din Egipt, lăptoasă și
cremoasă, cu o notă de arome exotice, a cărei fiecare înghițitură
este mai împlinită decât cea anterioară. Sahlab este una dintre cele
mai populare băuturi din Orientul Mijlociu. Este o băutură atât de
care funcționează bine pentru un desert de iarnă sau o băutură de
după-amiază, este sănătoasă și nu prea dulce. Făina de orhidee
este de obicei folosită pentru a face sahlab. Tuberculii din orhidee
sunt măcinați pentru a produce făina. (Orchis mascula). Cu toate
acestea, această făină de orhidee este acum rară și costisitoare. Din
cauza exploatării excesive de către Turcia a orhideelor ​sălbatice,
este chiar interzis exportul.
În Egipt, sahlab era o băutură populară.
Era cunoscut drept „îngrașător” pentru
domnișoare, folosit pentru a le face mai
plinuțe înainte de căsătorie. Înainte de
apariția cafelei și a ceaiului, era consumată
în Anglia și Germania, iar ulterior a fost
dată ca băutură alternativă la unitățile de
cafea. Băutura era cunoscută ca saloop în
Anglia.
Băuturi alcoolice

• Deși, fiind musulmani, mulți

egipteni nu beau alcool, acesta
poate fi găsit oriunde turismul
prosperă. Berea Stella și
Saqqara, produsă local, sunt
destul de bune. Se poate găsi și
bere importată. Calitatea
vinurilor egiptene s-a îmbunătățit
mult în ultimii ani. Majoritatea
vinurilor din import sunt vândute
la prețuri exagerate.
 Cea mai veche înregistrare a strămoșului limonadei provine de pe
coasta mediteraneană a Egiptului medieval. Kashkab era făcut din
Limonada orz fermentat combinat cu mentă, ruta (planta medicinală cu flori
galbene), piper negru și frunze de citron. Rețeta de bază a
limonadei constă în suc de lămâie cu zahăr sau miere, diluat cu
apă (după gust), pentru reducerea acidității. Primele dovezi
despre existența limonadei provin din Egiptul medieval. Nasir-I-
Khusraw (1004-1070), un poet persan, originar din Tajikistanul de
astăzi, a consemnat în scris viața de zi cu zi a egiptenilor. În
Safarnama (Cartea călătoriilor), poetul menționează băutura
qatarmizat, rezultată din amestecul sucului unei lămâi proaspăt
stoarse cu trestie de zahăr (îndulcitor natural ușor de procurat).
Se pare că era o băutură destul de populară, deoarece era
comercializată de mulți vânzători ambulanți în piețele din întreaga
țară. Prima rețetă scrisă a acestei băuturi a apărut însă abia în
secolul al XIII-lea, într-o carte de bucate din lumea arabă.
 Bibliografie
• Guvern - https://www.egypt.gov.eg/English/Home.aspx
• Ministerul Culturii http://www.ecm.gov.eg/en/home/ -
• https://egyptianstreets.com/2021/09/21/the-history-of-
koshari-is-as-rich-as-its-flavor/
• BBC country profile -
www.bbc.co.uk/news/worldafrica-13313370
• https://www.reteteleluiradu.ro/la-masa-cu-stramosii-part
ea-2-egiptul-antic-1/
• https://blog.dertour.ro/recomandari/5-preparate-
traditionale-pe-care-trebuie-sa-le-incerci-in-egipt/
VĂ MULTUMESC!