Angina Pectorala Nov2009

EVALUAREA PACIENTULUI
CU BOALA CARDIACA
ISCHEMICA.
ANGINA STABILA
Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Plan de discutie
1. Delimitare termeni –forme de angina
pectorala
2. Baze fiziopatologice in evaluarea
pacientului cu AP
3. Clinica
4. Investigatii
– De diagnostic
– De stratificare a riscului
5. Tratamentul anginei stabile

DEFINITII
• Boala cardiaca ischemica (BCI)
• Angina pectorala
– Stabila (de efort)
– Instabila
• Sindroame coronariene acute
– Cu supradenivelare de ST (IMA transmural)
– Fara supradenivelare de ST
• Angina instabila
• IMA non-Q

Boala cardiaca ischemica
DEFINITIE:
Tulburare miocardica datorata unui dezechilibru

intre fluxul sangvin coronarian (OFERTA ) si
necesitatile miocardice (CERERE ).

Etiologia anginei pectorale
• Afectarea arterelor coronare mari
– ATEROSCLEROZA (95%)
– Coronarita luetica sifilis, colagenoze
– Anomalii congenitale coronariene (anomalii de origine,
fistule)
– Embolii de coronare (endocardita infectioasa)
• Angina microvasculara (DZ, vasculite)
• Dezechilibru flux - necesar de oxigen

– HVS, Stenoza aortica
– Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

Angina pectorala este provocata de
stenoze coronariene de >75% care arata
astfel:

Factori Factori
neurali umorali
Cauze
extrinseci
Control Balanţa
metabolic
aport/MVO2
rezistenţa Autoreglare
coronară
presiune arterială
diastolică
Durata Presiunea presiune diastolică
diastolei de perfuzie i-ventriculară
flux presiune
i-ventriculară
coronarian
capacitate AV volum
transport O2 ventricular
tensiune
parietală
ofertă cerere sistolică
contractilitate
Cascada ischemică
Alterarea metabolismului
local
Alterarea funcţiei diastolice
Alterarea funcţiei sistolice
Indice
ischemic
Modificări ECG
Angor
Durata efortului
Tulburari metabolice
A) Metabolism aerob → metabolism anaerob: →
productie mai mare de:
- Lactat
- H+
- Acidoza
B) ↑ necesarul energetic al miocitului → consum

crescut de CK +ATP
↑ productia de ADP+AMP → adenozina → inozina

→ hipoxantina

• Adenozina -Stimulare receptori miocitari
• Hipoxantina
• Inozina
- Perturbari ale pompelor de protoni
• Bradikinina
• Angiotensina II
• Opioizi
Acumulare Acumulare intracelulara
intracelulara de Ca de Na + exod de K
A. Edem al miocitului cu supraincarcare de Ca→

Modificari de relaxare si contractie
B. Modificari ale potentialului de membrana
- modificari ale fazei terminale
- aritmii
Angina stabila
• Stenoze critice (>70%) din lumenul arterei
• Placa este stabila
Angina instabila
• Stenoza poate sa nu fie critica
• Placa este instabila = sindrom coronarian
acut
• Substrat patogenic: ruptura sau fisura placii
de aterom cu tromboza consecutiva

Sindromul X coronarian
• Definitie: prezenta ischemiei la ECG de repaus
sau la probe de stress, cu coronare epicardice
normale angiografic
– In absenta diabetului zaharat!
• Mai frecvent la femei tinere

– Boala microvasculara?
– Legata de rec. estrogenici
• Prognostic vital excelent

EXAMEN CLINIC IN ANGINA
PECTORALA
• ANAMNEZA
• EXAMENUL OBIECTIV

DUREREA
• Localizare
• Iradiere
• Caractere
• Durata si intensitate
• Conditii de aparitie
• Conditii de disparitie
• Echivalente ale durerii
ANGINA STABILA
• Durerea apare sporadic, tranzitor,
precipitata de efort sau alte situatii care
cresc consumul miocardic de oxigen
• Durerea dureaza mai putin de 15
minute si cedeaza la 1-2 minute dupa
administrarea de nitroglicerina, sau
spontan prin repaus

ANGINA INSTABILA
• Angina de repaus/ de decubit

• Angina nocturna
• Angina de efort agravata/ crescendo
• Angina de novo
• Angina precoce post-infarct
• Angina Prinzmetal/ varianta

EXAMEN OBIECTIV
• Frecvent negativ in afara crizelor
• Inspectie
– Semne ale factorilor de risc asociati
– Claudicatie intermitenta
• Palpare si percutie
– Artere periferice ingrosate
– Marirea ariei matitatii cardiace
• Auscultatie
Sufluri arteriale
EXAMEN OBIECTIV
• In timpul atacului pot aparea
• Usoara tahicardie
• Usoara crestere sau scadere a TA
• Miscari paradoxale ale apexului
• Murmur mezo sau telesistolic datorat posibilei
disfunctii a muschilor papilari in urma ischemiei
• IVS sau IM tranzitorii

Consecintele ischemiei
miocardice
• Miocard hibernant
• Miocard siderat
• Fenomenul de “no-reflow”

Miocard hibernant
• Hipofunctie miocardica aparuta ca urmare a reducerii
cronice a fluxului coronar in teritoriul respectiv
• Este reversibila/partial reversibila in momentul in
care relatia oferta-cerere de O2 se modifica favorabil
• Procesul de recuperare este de obicei lung (sapt.-luni -
ani) si apare dupa revascularizare!
• Apare in :
– AP stabila
– AI
– cardiomiopatie ischemica

MIOCARDUL HIBERNANT
• Definitie-surogat:
“Miocardul hibernant este miocardul viabil
disfunctional la nivelul caruia rezerva de
flux coronarian alterata duce la
ischemie inductibila.”
Underwood SR, Bax JJ, vom Dahl J et al, Eur Heart J 2004;25:815-836
Study Group of the European Society of Cardiology

Ameliorarea functiei sistolice dupa
revascularizare
Rahimtoola SH, 1981

Miocard siderat
• Disfunctie ventriculara tranzitorie post-
ischemica , in absenta unor modificari
morfopatologice ireversibile, cu flux
coronarian normal.
• Apare imediat dupa un episod ischemic,
dupa angioplastie coronara, IMA incipiente
intrerupte printr-o tromboliza eficienta
• Se recupereaza spontan in timp scurt (zile,
cel mult saptamani)

Fenomenul de “no-reflow”
(lipsa de flux anterograd)
• Se descrie coronarografic si consta
in lipsa fluxului distal de obstructie,
desi s-a realizat o permeabilizare
eficienta a vasului (angioplastie).
• Mecanism probabil: disfunctia

microcirculatiei intramiocardice

Sindroame coronariene acute
(SCA)
Fara supradenivelare Cu supradenivelare

de ST de ST
NSTEMI
Angina instabila Infarctul miocardic

IMA IMA-Q
non-Q
Forme clinice
• Dureroase: • Nedureroase:
– Acute: – tulburari de ritm si de
• AI conducere
• IMA – MSC
– Cronice: – ischemie silentioasa
• Angina pectorala – IC ischemica/ CMD
stabila ischemica
– IM ischemica

TIPURI DE ANGINA
• Clasificarea canadiana CCS (corespunde claselor
NYHA)
– Clasa I: angina pectorala la efort intens, rapid,
prelungit
– Clasa II: angina la efort mediu, care limiteaza
usor activitatea pacientului
– Clasa III: angina la activitati uzuale, eforturi mici
– Clasa IV: angina pectorala in repaus

TIPURI DE ANGINA
• Clasificarea Braunwald (numai pentru

angina instabila)
– Clasa I: angina de efort severa, crescendo
sau de novo
– Clasa II: angina de repaus subacuta, cu
lipsa durerii in ultimele 48 de ore
– Clasa III: angina de repaus acuta, cu
durere in ultimele 48 de ore
– Clasa IV: angina precoce postinfarct
Angina instabilă
(Braunwald)
Circumstanţe clinice
B C
A
Apare la mai
Apare datorită unor Apare în absenţa
puţin de 2
condiţii condiţiilor
Severitate săptămâni de la
extracardiace ce extracardiace
IMA
accentuează
ischemia
I
De novo/agravată IA IB IC
(fără dureri de repaus)
II
De repaus dar nu şi în IIA IIB IIC
ultimele 48 ore
III
De repaus în ultimele 48
de ore
IIIA IIIB IIIC

INVESTIGATII PARACLINICE
• ECG (in repaus, in durere, de efort, Holter)
• Metode imagistice
– Explorari imagistice non-invazive:
• Ecocardiografie
• Scintigrama de perfuzie miocardica (SPECT MPI)
• Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)
• EBCT
• RMN
– Explorari invazive
• Coronarografie
• Probe de laborator
• Radiografie toracica

ECG DE REPAUS
• Normal in aproximativ 50% din cazuri
• Modificari specifice
– Unda T pozitiva sau negativa, ascutita si simetrica
– Segment ST supra sau subdenivelat cu mai
mult de 1mm in minim doua derivatii contigue
– ST supradenivelat cu concavitatea in sus, cu
inglobarea undei T
– Sechele de infarct
• Modificari nespecifice
– BRS sau BRD major sau minor
– HVS cu modificari de faza terminala
– Unda T aplatizata
ECG DE EFORT
• Testul poate fi
– Maximal (frecventa cardiaca tinta 220-varsta)
– Submaximal (frecventa cardiaca tinta 85% din cea
maximala)
• Se monitorizeaza
– Simptomele (durerea anginoasa)
– Tensiunea arteriala (! la tensiuni < 150mmHg)
– ECG inainte, in timpul si dupa efort

ECG DE EFORT
• CONTRAINDICATII
– BRS major (nu permite interpretarea ECG)
– HTA cu valori mari, necontrolate
– IVS manifesta
– Angina pectorala instabila (activa)
– Boli pulmonare obstructive
– Arteriopatie obliteranta importanta cu
claudicatie intermitenta

ECG DE EFORT
• Oprirea testului de efort:
– atingerea frecventei tinta
– durere anginoasa tipica sau atipica
– hipotensiune arteriala (! <80 mmHg)
– hipertensiune arteriala (! >250 mmHg)
– modificari de ST semnificative specifice
– aritmii cardiace semnificative
– BAV sau BR nou aparute
– semne de IVS sau insuficienta circulatorie periferica
– cererea expresa a pacientului

ECG DE EFORT
• Modificari caracteristice
– Subdenivelare ST > 1mm si mai lunga de
0.08 s, orizontala sau descendenta (“unda
patrata” sau “platou”)
• Modificari necaracteristice
– ST ascendent sau intermediar
– Anomalii de unda T
– Tulburari de conducere
– Aritmii ventriculare
– Subdenivelare punct J cu ST ascendent
Covor rulant
protocol Bruce

ECG DE EFORT
• Frecvent fals pozitiv la
– Femei in premenopauza, fara factori de risc
– Medicamente cardioactive (digitala, chinidina)
– Tulburari de conducere intraventriculare
– Anomalii de ST si T prezente in repaus
– Hipertrofie miocardica
– Niveluri anormale de K in sange
• Frecvent fals negativ in cazul implicarii
ACX

ECOCARDIOGRAFIE
• Efectuata in repaus sau in conditii de stress
• Importanta pentru evidentierea eventualelor
tulburari de cinetica determinate de ischemie
• Provocarea se poate face cu
– Dipiridamol – fenomen de “furt”
– Dobutamina – TK
• Variante invazive
– Ecocardiografie intracoronariana (IVUS)

ECOTRANSPARENTA
PREDOMINA
CONTINUT LIPIDIC
ECOOPACITATE
PREDOMINA
CONTINUT FIBROS
A = CORONARA
INDEMNA
B = CORONARA
ATEROSCLEROTICA

EXPLORARI IZOTOPICE
• Scintigrama de perfuzie de stress (SPECT
MPI)
– se folosesc Tl201 sau Tc99m
• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

– N13, Rb82, O15 – pentru fluxul sangvin
– F18-deoxiglucoza, C11-palmitat, C11-acetat –
pentru metabolism

SPECT MPI cu Thaliu 201

TOMOGRAFIE CU EMISIE DE POZITRONI (PET)

RMN cardiac
Fara contrast Hiperaccentuare cu Gd

EBCT (electrom beam computed tomography)

SCORUL DE CALCIU CORONAR

CORONAROGRAFIA
• Metoda invaziva de cateterism cardiac selectiv
• Da informatii doar anatomice, nu si functionale
• Indicatii
– AP tipica din anamneza sau ECG de repaus
– ECG de efort sau Holter pozitiv
– Echo sau Explorari radioizotopice sugestive pentru
ischemie (chiar cu ECG de efort neconcludent)
– Pacienti internati frecvent cu suspiciune de IMA dar
fara diagnostic sigur
– Candidati la chirurgie cardiaca (inclusiv valvularii)

– Stenoza aortica sau cardiomiopatie hipertrofica cu
angina pentru determinarea cauzei anginei

PROBE DE LABORATOR
• Enzime de necroza miocardica (CK,

CKMB, TGO/TGP, LDH)
• Biochimie - glucoza, lipide (colesterolul total,
LDL, HDL), creatinina, hematocrit

MARKERI BIOLOGICI DE PROGNOSTIC
IN ANGINA INSTABILA
• Troponinele cardiace T si I
• PCR, hsPCR
• Mioglobina
• Fibrinogenul
• BNP, NT pro-BNP
• Alti markeri inflamatori ca Il-6, PLA2,
MPO, amiloidul seric A, PAPP-A

RADIOGRAFIE TORACICA
• Marire cardiaca
• Anevrism ventricular
• Semne de insuficienta cardiaca
– Dilatare cardiaca
– Staza pulmonara
• Accentuare desen pulmonar
• Dilatarea vaselor
• Cresterea presiunii capilare (edem interstitial pana la
EPA)
– Revarsate pleurale
Diagnostic diferential
• Afectiuni digestive • Afectiuni respiratorii
– Esofagiene – Pleurita
– Gastroduodenale – Mediastinite
– Colica biliara, colecistita – Pneumotorax
– Pancreatita – TEP
• Conditii psihogene • Afectiuni CV

– Stare anxioasa – Stenoza aortica
– Nevroze obsesive – Cardiomiopatie hipertrofica
– Hiperventilatie – Anevrism aortic
– Atacuri de panica – Sindromul X-coronarian

TRATAMENTUL ANGINEI
PECTORALE

Recomandarile Societatii Europene de
Cardiologie
Realizarea profilului patologic al pacientului:
1.Reanalizarea anamnezei pacientului.
2.Stabilirea factorilor de risc care trebuiesc indepartati

pentru evitarea complicatiilor ATS
3.Stabilirea afectiunilor ce pot agrava ischemia:

3.a afectiuni cu caracter sistemic :
anemia, tirotoxicoza, insuficienta renala si infectiile.
3.b afectiuni cardiace:
HTA, insuficienta cardiaca, boli valvulare si aritmii

Recomandarile Societatii Europene de
Cardiologie
Realizarea profilului patologic al pacientului:
4.Ce particularitati ale pacientului trebuiesc luate in
consideratie cand alegem tratamentul?
– ulcerul si hemoragiile GI sunt CI relative pentru adm de aspirina
– IVS sau DZID fac problematica utilizarea betablocantilor
– bradicardia sinusala marcata si intarzierea conducerii AV face
problematica folosirea betablocantelor si a anumitor blocante de
canal de Ca cu efect cronotrop –
5.Stabilirea patternului de angina care trebuie tratat

(deficit de O2/stress cu vasoconstrictie/angina
nocturna)

Obiectivele tratamentului
scaderea mortalitatii
prevenirea complicatiilor
cresterea calitatii si duratei vietii
prin:
• Trat. factorilor de risc ai aterosclerozei
• ameliorarea ischemiei
• Preventia trombozei pe placa de aterom
• Revascularizare pentru preventia IM/IC
ischemice

Tratamentul factorilor de risc
• interzis fumatul
• TA <135/85 mmHg
• COL total <200mg/dl
• LDL<70mg/dl
• HDL >35mg/dl la sex M
• >42mg/dl la sex F
• TG <200mg/dl
• GLICEMIE<115mg/dl

MASURI GENERALE
1.Identificarea si tratarea factorilor de risc:
• incetarea obligatorie a fumatului
• tratarea DZ si a HTA
• ameliorarea dezechilibrelor lipidice
2.Corectarea factorilor agravanti:
• obezitate importanta
• insuficienta circulatorie congestiva
• anemie
• hipertiroidism
3.Incurajarea si educarea pacientului

Tratamentul farmacologic:
• Medicatie antiischemica: asigura
evitarea dezechilibrului intre cererea
si oferta de O2 la nivelul miocardului
• Medicatie patogenica: are efect

antiagregant si anticoagulant

Medicatia antiischemica:
Cuprinde 3 clase de medicamente cu

actiuni diferite:
1. Nitrati
2. ß-blocante
3. Blocante de Ca++

Nitratii
• Sunt coronarodilatatoare atat pe vasele
sanatoase cat si pe cele aterosclerotice
• Scad presarcina prin venodilatatie
periferica
• Amelioreaza perfuzia subendocardica in
miocardul hipertrofiat
• Stimuleaza dezvoltarea circulatiei
colaterale

Agenti cu durata de actiune
scurta
NTG sublingual 5 mg./cp. la nevoie
NTG aerosol 0.4 mg. la nevoie

(o inhalatie)
ISDN sublingual 5-20 mg./cp. la nevoie

Agenti cu actiune prelungita
ISDN oral 2.5,10 mg./cp. 2.510 mg./ zi
ISDN actiune prelungita 20,40,60 mg./cp. O data dim. apoi dupa 7

h / 1 cp.
De 4 ori pe zi, cu un
NTG unguent 2 % 0.5-2 mg. iterval de 7-10 h fara
nitrat
Nitro-Mack (retard) 5 mg./cp. 515mg./ zi
NTG plasturi 0.1-0.4 mg./h Se aplica dim., se

tegumentari indeparteaza seara
ISMO 20-40-60 mg./cp. O data dim. Apoi dupa

(Mono-Mack, Olicard) 7 h / 1cp.

ß-blocantele
• Constituie prima linie de tratament in AP de
efort stabila; toate au proprietati
antianginoase
• Agentii ß1-selectivi agraveaza mai putin
bolile respiratorii sau vasculare periferice
• Doza trebuie stabilita a. i. AV de repaus sa
fie 50-60 b/min

Agenti neselectivi
NEBIVOLOL (! Cu NO) 5-10 mg./cp.
PINDOLOL * 5-30 mg./cp.

20120mg./ zi
PROPRANOLOL 20-60 mg./cp.
80240mg./zi
PROPRANOLOL cu 80-160 mg./cp.
actiune prelungita 80160mg./ zi
TIMOLOL 5-15 mg./cp.
10 30 mg. /zi
* Are si act. ß agonista
Agenti ß1-selectivi
ACEBUTOLOL* 200-600mg./cp.
4001200mg/zi
ATENOLOL 25-100 mg./cp.
100400mg/zi
BETAXOLOL 10-20 mg./cp.
40 80mg/zi
METOPROLOL 25-100 mg./cp.
100 200mg/zi
METOPROLOL cu 50-100 mg./cp.
actiune prelungita 200400mg/zi
* Are si act. ß-agonista Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti
Contraindicatii:
• ! Angina vasospastica (agraveaza spasmul coronarian)
• ICC
• BAV
• Bronhospasm
• Diabet “fragil”
Efecte secundare:
• Fatigabilitate
• Bronhospasm
• Deprimarea fct. VS
• Impotenta
• Depresie
• Mascarea hipoglicemiei la diabetici

Blocantele de calciu
• Scad frecventa, durata si intensitatea

acceselor anginoase
• Cresc pragul ischemic
• Realizeaza liza spasmului coronarian
• Indicate de electie in angina Prinzmetal
• De evitat asocierea Verapamilului cu ß-
blocante sau Disopyramide

Blocante canale de Doza uzuala
Ca++ Efecte adverse
VERAPAMIL 80 mg/cp, •hTA
240320/ zi •Bradicardie
•BAV
VERAPAMIL sr. 120-480
mg./cp •IC
•Constipatie
DILTIAZEM 60mg/cp,
180240/ zi •Cresterea nivelului
de Digoxin
DILTIAZEM sr. 60-180mg./
cp,
120360m
g/zi

BLOCANTE DE Ca++ DIHIDROPIRIDINICE
Doza uzuala Efecte adverse

NIFEDIPINA 10 mg, •! Actual se
3040mg/ foloseste doar
zi NIFEDIPINA
NICARDIPINA 20-40 mg, retard
60 120/ zi •Tahicardie
•hTA
AMLODIPINA 2.5-10 mg, •Edeme periferice
7.5 40/ zi
•Cefalee
FELODIPINA 2.5-10 mg.
•Eritem
(Plendil)

Molsidomina:
• Actioneaza prin eliberare de NO ca si NTG, dar
nu da toleranta
• Constituie terapie de rezerva
• Doza zilnica: 2-8 mg.
Preductal (trimetazidina):
• Amelioreaza metabolismul celular
• Efect aditiv in asociere cu ß-blocante

Ivabradina:
• Actioneaza prin blocarea If de la nivelul NSA
• Efect bradicardizant, fara a afecta conducerea AV
• Creste toleranta la efort si timpul pana la aparitia
ischemiei in timpul efortului
Nicorandil
• Deschide canalele de K ATP senzitive. Produce
vasodilatie coronariana
• Efect antianginos + reducere a evenimentelor
coronariene acute la pacientii cu angina stabila.
Tratament hipolipemiant
1.fibratii
- Controleaza hipertrigliceridemiile
- Cresc HDL-C
2.statinele (Simvastatin, Pravastatin, Atorvastatin, Rosuvastatin)
-controleaza hipercolesterolemiile astfel:
-scad colesterolul total

-scad LDL colesterolul
-cresc HDL
-stabilizeaza placa de aterom
MEC.:
-INHIBA HIDROXIMETIL GLUTARIL-CoA REDUCTAZA (HMG-
CoA)

ANTIAGREGANTELE PLACHETARE
• ASPIRINA-
ASPIRINA 75-325 mg/zi
Mec.de actiune- inactivarea ireversibila prin
acetilare a COX2 plachetare prevenind formarea
de TXA2 si inhiba partial agregarea produsa de
ADP,colagen, trombina.
!Nu inhiba adeziunea plachetara.
R.A. - fenomene de iritatie gastrica;
- reactii alergice;
Tratament antiagregant plachetar
Clopidogrel (Plavix), Ticlopidina (Ticlid)
MEC
-antagonist al agregarii ADP dependente (adenosine
diphosphate collagen), PAF
ACTIUNE
-inhiba agregarea plachetara
-scade vascozitatea sangelui
-creste capacitatea de deformare a RBC
Avantaje
-poate fi folosit in caz de CI la aspirina
Doze
RA:
-Ticlopidina: neutropenie, trombocitopenie si pancitopenie de
obicei reversibile, de obicei in primele 3 luni de tratament

Actiunea drogurilor antiplachetare

Tratament invaziv
Revascularizarea miocardica electiva
• 1.interventional prin angioplastie

coronariana percutana cu/fara stent
(PTCA)
• 2.chirurgical prin by-pass Ao-C (CABG)

PTCA cu stent

CABG

Caz 1
• Femeie 52 ani, durere toracica tipica
debutata de 3 luni
• Fumatoare, dislipidemica, hipertensiva
• Test ECG de efort

Repaus Efort

Istoric
Neconcludent Concludent
(AP tipica sau
IMA in
ECG de repaus
antecedente)
Normal Anormal
ECG de efort ± Holter ECG de repaus
Negativ Neconcludent Pozitiv

Fara AP AP indusa
ERI ± Echo
BCI improbabila BCI posibila BCI probabila
AC nenecesara AC ca urmatorul pas AC pt. o decizie

STRATIFICAREA RISCULUI -
PROGNOSTIC
• Riscul de moarte cardiaca:

• Scazut < 1% pe an
• Mediu 1-3% pe an
• Crescut > 3% pe an
Dupa Gibons RJ et al, J Am Coll Cardiol 1999;33:2092-2197


Angina Pectorala Nov2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Angina Pectorala Nov2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUAREA PACIENTULUI

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Tulburare miocardica datorata unui dezechilibru

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Angina microvasculara (DZ, vasculite)

• Dezechilibru flux - necesar de oxigen

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Alterarea funcţiei diastolice

Alterarea funcţiei sistolice

B) ↑ necesarul energetic al miocitului → consum

↑ productia de ADP+AMP → adenozina → inozina

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

A. Edem al miocitului cu supraincarcare de Ca→

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Mai frecvent la femei tinere

• Prognostic vital excelent

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Angina de repaus/ de decubit

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Rahimtoola SH, 1981

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Mecanism probabil: disfunctia

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Fara supradenivelare Cu supradenivelare

Angina instabila Infarctul miocardic

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Clasificarea Braunwald (numai pentru

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Fara contrast Hiperaccentuare cu Gd

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

– Candidati la chirurgie cardiaca (inclusiv valvularii)

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Enzime de necroza miocardica (CK,

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

• Conditii psihogene • Afectiuni CV

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti

2.Stabilirea factorilor de risc care trebuiesc indepartati