ŞCOLARTATEA MICĂ

Dezvoltarea psihică este sub influenţa învăţării

şcolare,
se formează şi se dezvoltă capacităţi de bază
care apoi asigură accesul la cultură,
Se accentuează caracterul conştient şi voluntar
al diverselor structuri şi procese psihice,
Perspectiva asupra lumii este mai realistă şi
asupra propriei persoane rezultând un echilibru
calitativ.
 Percepţii şi reprezentări
Tactile: avansuri în condiţiile verbalizării şi
completării informaţiilor care lipsesc în alte arii,
mai mare fineţe,
Vizuale: antrenate în activităţile de scris-citit
 Creşte câmpul vizual, mobilitatea oculară,
 Fină discriminare a formei,
 Permite o mai bună orientare în spaţiu,
 S-au stabilizat constantele şi tiparele perceptive,
 Diferenţiază bine culorile şi formele geometrice.
Auditive:
 Auzul fenomatic: cel mai mare salt,
 Are rol reglator în citire,
 Auzul muzical îşi extinde gama.
Spaţiu şi timp:
 Însuşirea unor etaloane pentru greutate, mărime,
volum,
 Cele ale timpului sunt în legătură cu activităţile ritmice
care permit o bună evaluare,
 Orientarea în timp e bună, dar dominant către
prezent.
Se dezvoltă simţul observaţional.
 Reprezentarea
Se formează categorii în afara celor legate
de mediul ambiant (grafice, sonore, legate
de scris-citit, istorice, geografice)
Însuşiri:
 Mai bogate, mai corecte, mai precise,
 Organizate în jurul conceptelor,
 Mare mobilitate.
 Memoria

La început este orientată către conţinuturi concrete, condiţionată de

semnificaţia afectivă, fragmentară, domină recunoaşterea,
Se conservă memorarea voluntară,
Se amplifică conţinuturile verbale ale memoriei,
Creşte volumul,
Încep să fie memorate aspecte semnificative, esenţiale pentru o
temă,
E sprijinită de procedeele mnezice învăţate în şcoală,
Păstrarea e susţinută de organizarea sistematică a lecţiilor şi de
evaluările şcolare,
Înţelege relaţia dintre performanţele lui în învăţare şi efortul de
memorare,
Către sfârşitul stadiului există o relaţie cu gândirea care permite
organizarea celor memorate după criterii logice,
Activitatea şcolară amplifică reproducerea.
 Imaginaţia
Se diminuează egocentrismul şi creşte sensibilitatea faţă de criterii,
cerinţe ale realului,
Nivel mai scăzut la şcolarul mic,
Are premise noi:
 Dezvoltarea inteligenţei
 Comunicarea verbală dezvoltată.
Cea reproductivă e legată de însuşirea unor cunoştinţe de bază
despre mediu, poate cunoaşte şi distorsiuni, e angajată în
susţinerea lecturilor,
Cea creatoare: în realizarea unor desene după temă dată sau
modele se constată o mai mare reţinere în a folosi culoarea sau
aplicarea conform realităţii,
Tehnica de desen e mai bine pusă la punct, realizându-se
apropierea de real.
Se face conexiunea cu gândirea, astfel că ansamblurile sunt mai
bine organizate.
 Atenţia
Trebuie susţinută de activitatea educativă.
După primele luni de şcoală se produce o uşoară
instalare a activităţii voluntare.
Creşte volumul (la 2-3 elemente), stabilitatea (până la45
de minute)
Are fluctuaţii în activitatea independentă, care duc la
greşeli care nu ar trebui penalizate,
O uşoară distragere a atenţiei,
Există 2 tipuri de neatenţie:
 Activă
 Pasivă,
Cauzele pot fi organice sau educaţionale.
 Gândirea
Punct de vedere mai realist,
Învaţă să gândească înainte să facă,
Se intră în stadiul operaţional: operaţiile se desprind de un conţinut
concret,
 Sunt uşor transferabile la noi conţinuturi,
 Se poate atinge reversibilitatea în gândire întâi ca posibilitate de a
menţine în plan mintal tablourile perceptive anterioare cu care sunt
comparate apoi cele noi, ceea ce permite cuplarea operaţiilor, gândirea
devenind logică,
 Stadiul operaţiilor concrete ( nu se realizează operaţii abstracte şi
generale),
 Începe să fie reglată logico-matematic.
Funcţionează satisfăcător pe mai multe conţinuturi, la sfârşitul
stadiului se ajunge la schemele de raţionament ipotetico-deductiv,
Reversibilitatea este numai parţială.
Tipul de raţionament caracteristic: cel inductiv şi e
susţinut în procesul de învăţare,
Pe măsură ce se realizează degajarea schemelor de
gândire începe să funcţioneze raţionamentul deductiv (în
general, gândirea dobândeşte raţionalitate: începe să
caute activităţi întemeiate prin fapte şi logic, să fie
receptiv la legăturile logice dintre idei şi sesizează
anumite contradicţii),
Se extind schemele de gândire (totuşi restrânse),
Se trece de la noţiunile empirice la cele ştiinţifice (ca
urmare a raţionamentului inductiv). Noţiuni mai complexe
de dezvoltare, transformare, evoluţie, adaptare,
Se alcătuiesc grupuri noţionale pentru fiecare dintre
disciplinele şcolare,
Gândirea este cauzală, dar nu se poate baza pe
capacităţi prea ridicate de abstractizare şi generalizare.
 Limbajul
Vocabularul: creşte volumul,
 Semnificaţii mai precise, rigoare crescută în folosirea cuvintelor,
 Înţelege sensurile poetice, relaţiile între sinonime, antonime,
omonime,
 Legată de învăţarea şcolară.
Structuri verbale crescute,
Dialoghează cu uşurinţă, dar realizează distincţia între
comunicarea formală şi cea informală)
Însuşirea scris-cititului: 3 etape:
 Preabecedară,
 Abcedară,
 Postabecedară,
Se formează pattern-uri al cuvintelor care permit
perceperea lor rapidă,
Sunt antrenate memoria de scrută durată şi înţelegerea,
Scrisul implică diferenţierea fonemelor şi
rapida legătură cu grafemele, dar şi
dezvoltarea kinesteziei manuale fine,
Scris-cititul îşi constituie stereotipuri,
În ce priveşte pronunţia, toate dificultăţile
sun depăşite,
Toţi copiii au dificultăţi de diferenţiere a
sunetelor în cazul diftongilor şi triftongilor.
 Afectivitatea
Dezvoltarea cognitivă o eclipsează pe cea
afectivă, se intră în stadiul de latenţă,
Procesele afective se manifestă mai intim:
intimitate şi calm (caracteristici generale),
Sunt precedate de o perioadă agitată, cu rol
adaptativ, specifică intrării în acest stadiu
(“înţărcarea afectivă”),
Faţă de contextul nou al şcolii se manifestă
reversibilitate afectivă prin alternanţa dintre
satisfacţie – insatisfacţie, subordonare - abatere
de la cerinţe,
Reprezintă un mecanism de maturizare,
Se produce o îmbogăţire şi diversificare a emoţiilor,
dispoziţiilor faţă de noul context şcolar, uneori
manifestate organic (caz care semnalează insuficienta
pregătire a copilului pentru şcoală),
Se dezvoltă forme complexe ale trăirilor afective:
sentimentele morale ş estetice,
Şcolarul are încă nevoie de afecţiunea familiei, dar e mai
discret manifestată,
Se intensifică controlul asupra comportamentului
expresiv,
Devine capabil de empatie, simulare, dar se păstrează o
anumită reactivitate afectivă mai puţin controlată mai
ales în raport cu co-vârstnici