Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE CERCETARE
Abandonul școlar
Student ANTON (N) IANCU NICOLETA DIANA Lector Dr. RUSU-MOCANASU DANIELA
- 2021-
MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
În decursul anilor s-a constatat că majoritatea tinerilor tind tot mai mult să
părăsească băncile şcolii. Numărul copiilor care abandonează şcoala creşte de la an la an. Am
ales această tema deoarece consider că ne confruntăm cu o problemă destul de gravă şi pentru a
descoperi câteva posibile soluţii pentru împiedicarea abandonului şcolar.
SCOPUL CERCETARII
Aceasta cercetare a fost realizata cu scopul de a gasi solutii pentru a
reduce numarul cazurilor de abandon scolar. Aceasta este o problemă
semnalată de 19 din 21 de intervievați, ceea ce ne face să o
considerăm cea mai serioasă și gravă problemă de la nivelul
comunităților rurale și urbane mici. Mai mult chiar, abandonul școlar
apare la vârste relativ mici, între 8 și 12 ani, cei mai mulți copii
abandonând școala după ciclul primar. Asta înseamnă că cei care
abandonează școala nu termină cele 8 clase care sunt o condiție
pentru întregistrarea lor în evidențele Agenției Județene de Ocupare a
Forței de Muncă.
OBIECTIVUL
Obiectivul cercetării mele constă în investigarea
modalităților de cunoaștere, prevenire și
diminuarea abandonului scolar. Am încercat să
identific cauzele ce determină abandonul în
școală, astfel încât cadrele didactice să poată
construi soluţii eficiente de intervenție în vederea
prevenirii și diminuării acestei probleme destul de
grave.
Tipul de demers pe care il voi urma este unul
descriptiv. Cercetarea mea va fi una
fundamentală direcţionată în scopul cunoaşterii
Ipoteza :
Am formulat următoarelor ipoteze:
Daca profesorii, parintii si elevii comunica eficient atunci se reduc
tendintele de abandon în randul elevilor.
Cu cat lipsa banilor este mai resimtita in familie, cu atat apar mai multe
probleme de comportament la copii.
Cu cat exista o comunicare mai eficienta intre dirigini, parinti, elevi si
psihologul scolar cu atat rezultatele la invatatura si disciplina vor fi mai
bune.
Daca parintii sunt divortati sau plecati la munca in strainatate copiii suferă
de un handicap afectiv.
Daca unul dintre parinti este plecat, atunci are loc o degradare a relatiei
copilului cu parintele ramas acasa.
Descrierea metodologiei de cercetare
Presupunem că familiile dezorganizate, dezinteresul
părinţilor şi al elevilor, situaţia financiară, duc la
abandonarea şcolii şi dacă ne gândim pe termen
lung această problemă poate avea repercusiuni în
ceea ce priveşte asigurarea unei meserii şi stabilirea
situaţiei economice şi sociale.
În procent de 64% din elevii chestionaţi locuiesc cu părinţii, În procent de 93% din elevi au lipsit de la şcoală şi doar 7%
15% locuiesc cu unul din părinţii iar restul sunt în alte nu au avut motiv să lipsească;
situaţii;
În procent de 30% elevii au răspuns că apreciază profesorul indulgent, 25% prietenos, 19% apreciază profesorul care
le explică pe înţelesul lor şi 26% alte calităţi;
În procent de 30% au răspuns că nu apreciază profesorul exigent, 25% nu apreciază vocabularul urât, 25% nu
explică lecţia pe înţelesul tuturor, iar 20% alte situaţii;
În procent de 40% au răspuns că ar apela la părinţi, 15% la psiholog, 25% la profesori, iar 20% dintre ei îşi
rezolvă singuri problemele;
În procent de 40% petrec timpul cu prietenii, 10% lucrează, 20% învată, 30% altele.
Concluzii
Departe de a fi rezolvat problema abandonului şcolar, sistemul
educaţional românesc înregistrează după anul 2000 o creştere a numărului
cazurilor de elevi care renunţă la a mai frecventa cursurile şcolilor.
Datele statistice în acest sens arată că abandonul şcolar, la nivelul
claselor I–VIII, apare ca fenomen la nivelul claselor mari din ciclul
gimnazial, pentru a cunoaşte valori extreme în ciclul liceal şi mai ales în cel
profesional. Momentul critic în acest sens, este reprezentat de trecerea de la
ciclul gimnazial la cel liceal, unde se înregistrează cele mai multe dintre
cazurile de abandon (Voicu, 2009).
BIBLIOGRAFIE:
1. Bocoş, M., (2003), Teoria şi practica cercetării
pedagogice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.
2. Creţu, E., (1999), Psihopedagogia şcolară pentru
învăţământul primar, Bucureşti,
Ed. Aramis
3. Iluţ, P., (1997), Abordarea calitativă a socio-umanului,
Iaşi, Editura Polirom.
4. Ionescu, M., Bocoş, M., (2001), Cercetarea pedagogică şi
inovaţia în învăţământ, în "Pedagogie. Suporturi pentru
formarea profesorilor", Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca.
5. Miroiu, A., (coord.), (1998), Învăţământul românesc azi,
Iaşi, Ed. Polirom.
6. Neamţu, C., (2003), Devianţa şcolară, Iaşi, Ed. Polirom;