NOŢIUNI DE

SEMIOTICĂ
GESTUALĂ
SUPORT DE CURS ŞI SEMINAR
PROGRAM “MAGISTER”
2007
 CUPRINS
 Noţiuni introductive si principii
 Reguli de interpretare a gesturilor
 Deschidere - Închidere
 Stările afective şi mişcările asociate
 Micromişcările
 Mâna şi degetele
 Reguli de lectură pentru faţă şi corp.
 Orientarea spaţială a corpului
 Elemente de proxemica
 Lexicul gesturilor pe regiuni
 Părul şi pielea păroasă a capului
 Fruntea şi sprâncenele
 Urechile
 Ochii
 Nasul
 Gura şi buzele – dorinţă şi cenzură
 Noţiuni introductive si principii
 Gesturile sunt fenomenalizări ale universului afectiv.
 Gestul precede cuvântul în actul de comunicare.
 Gestul dezvăluie ceea ce creierul gândeşte şi nu spune.
 Mişcările inconştiente sunt marca vizibilă a motivaţiilor
noastre.
 Chiar dacă prin educaţie am fost învăţaţi să limităm mişcările
instinctuale de apropiere, fugă corpul se mişcă imperceptibil şi
exprimă, astfel, voinţa, dorinţa, plăcerea, neplăcerea, ura sau
dragostea (apetenţă - aversivitate)
 Gesturile executate de părţile corpului care nu sunt băgate în
seamă în timpul discuţiei aduc informaţii esenţiale.
 Reguli de interpretare a gesturilor
!! IMPORTANŢA GESTURILOR CREŞTE ÎN SITUAŢII DE
CRIZĂ, TENSIONATE, ÎNCARCATE EMOŢIONAL.
 Gestul trebuie descris în momentul în care se produce.

 Pentru a da o interpretare corectă avem nevoie de o

perspectivă completă, ce porneşte de la faţă şi continua cu

corpul.
 Gesturile nu trebuie confundate cu ticurile sau cu pozele, deşi

sunt înrudite.
 Observaţia şi experienţa personală au întîietate asupra „teoriei

comunicării gestuale”.
 Contextul socio-cultural influenţează expresiile gestuale.
 Stările afective şi mişcările asociate
Pulsiunile
- declanşate de orice reacţie cerebrală, durează

puţin, lasă urme slabe în creierul nostru.

- Exprimă o dorinţă mediată şi nestăpânită.

- Pulsiunea alimentează fiecare dorinţă, adică

fiecare senzaţie purtătoare de sens.

- Se exprimă prin mişcări rapide şi subtile,

micromişcări.
Stările afective şi mişcările asociate
Emoţiile
- rezultă în urma întăririi unei pulsiuni codată

prin intermediul raţiunii

- durează mai mult şi are intensităţi diferite.

- ţine de un context.

- expresia atitudinii interioare .

Stările afective şi mişcările asociate
Sentimentul
- rezultă în urma întăririi emoţiei

- are o viaţă mai lungă, este cel mai uşor de

decriptat
- Sentimentului îi este asociată postura.
STĂRI AFECTIVE GESTURI DE ÎNSOŢIRE

sentiment postură

emoţie atitudine interioară

pulsiune micromişcare
 Deschidere - Închidere

 Atitudinea de deschidere sau de închidere

stabileşte contextul în care interpretăm
gesturile.
Atitudine de deschidere:
APETENŢA
Degajarea centrelor vitale
Braţe depărtate de corp, palme
deschise.
La stresaţi, braţe depărtate de
corp, palme strânse.
Piciorul aflat în interior se
deschide cu un unghi de 45 grade,
la femeie cu mai mult.
Atitudine de închidere:
AVERSIUNEA.
Acoperirea centrelor vitale
Braţe încrucişate, cu mâini
ascunse, pumni strânşi, închidere;
cu mâinile la vedere şi degetul
mare spre exterior siguranţă de
sine.
Poziţia verticală, picioarele
încrucişate cu bazinul retras,
semnifică închidere.
 Micromişcările
MICROMIŞCĂRILE DESCRIERE

microfixările Exprimă concentrarea, este fixarea într-o

anumită poziţie a unui segment al
corpului.

microatingerile Exprimă amintiri narcisiste ale plăcerii,

starea de bine; mişcare de mângâiere.

micromâncărimile Exprimă măştile travestirii, discordanţa

dintre spus şi nespus, este o mişcare de
scărpinare, fără cauză patologică,
datorată unei reacţii fiziologice de
furnicătură (reflex medular).
 Micromâncărimile
Micromâncărimile
- sunt mişcări discrete ce înving barierele

ridicate prin educaţie

- scot din ascundere conflictul dintre atitudine şi

gândire.
 Surse ale micromâncărimilor:
 Excitaţia datorată unor înfrânări de
agresivitate.
 Disimularea unor pulsiuni.
 Lucrurile pe care nu vrem să le vedem sau
auzim.
 Argumente pe care nu le înţelegem
Reguli de lectură pentru faţă şi corp
Cartografia feţei
 fiecare emisferă cerebrală are o dominantă
fie afectivă, fie raţională
 zonele cognitive, senzori-motorii şi psiho-
afective răspund împreună, în mod concertat,
la stimulările mediului înconjurător
 emisfera de pe partea opusă răspunde de
activitatea unei jumătăţi a corpului
 Regula emisferei (regulă analitică)
EMISFERA DREAPTĂ
EMOŢII
Activare intensă (afectivitate) – orbita Activitate intensă – orbita ochiului
ochiului stâng mărită.
Oboseală afectivă – orbita ochiului
stând micşorată.
Înclinarea spre stânga a capului
exprimă blândeţe, emoţii
pozititive.
Micromâncărimi în partea stângă a
feţei – dificultate în a lua decizii
afective.
EMISFERA STÂNGĂ
LOGICA PURĂ
drept mărită.
O nouă idee, o nouă clipire.
Oboseală, orbita dreaptă micşorată.
Înclinarea spre partea dreaptă exprimă
rigiditate, emoţii negative, travaliu
logic.
Micromâncărimi în partea dreaptă a
feţei – dificultate în a rezolva o
problemă de ordin logic.
 Regula empatiei
(regulă interactivă)

Dacă axa partenerului de discuţie o copiază pe a

ta, e semn că partenerul te urmăreşte atât
mintal, cât şi fizic.
 Regula senzorială
Organele de simţ reprezintă regiunile prin care noi luam
contact cu lumea, dar în acelaşi timp ele reprezintă şi
locul unde mâna pune o barieră atunci când ceva nu
ne convine, când nu vreau să aud asta, când nu-mi
miroase a bine, când nu vreau să vad aşa ceva. Prin
urmare micromâncărimile care de obicei însoţesc o
pulsiune refulată vor însoţi mereu gândurile prin care
ne exprimăm un refuz, o reţinere, o abţinere.
 Regula mişcării
 Cu cât este situată mai central micromişcarea
în raport cu faţa persoana este mai interesată.
 Micromâncărimile
- spre interiorul feţei exprimă:enervare şi
închidere;
- cele spre exteriorul feţei: stimulare şi
deschidere.
 Orientarea spaţială a corpului
 Dacă faţa poartă reacţiile senzori-motorii ce însoţesc trăirile
afective şi efortul cognitiv, corpul poartă reacţii senzori-
motorii ce însoţesc trecerea de la gând la acţiune fizică sau
renunţarea la acţiune.
 Partea anterioară exprimă înaintare, partea posterioară
retragerea.
 Mângâierile pe faţa anterioară a braţelor exprimă stare de bine.
 Micromâncărimile la nivelul părţii interne a braţelor exprima
abţinerea de a lua pe cineva in braţe, mângâierea ei stare de
bine.
 Micromâncărimi la nivelul părţii externe a braţelor exprimă
răspuns la agresivitate, mângâierea detaşare, „sunt deja
departe”.
 Elemente de proxemica (1)
Zone:
- zona intimă: 15-45 cm

- zona privată: 45-120 cm

- zona socială: 2 x [zona privată]

- zona publică: dincolo de zona socială

! Variază în funcţie de persoană şi de

densitatea populaţiei
 Elemente de proxemica (2)
- poziţionarea în încăpere dă indicii privind
expectanţele şi atitudinile indivizilor
Ex:
- faţă în faţă: adversitate, conflict,

competitivitate
- “panopticon”: poziţia preferată a autorităţii

- diagonal: detaşare prietenoasă

- lîngă cineva: susţinere, sprijin, cooperare

 Lexicul gesturilor pe regiuni
1. Părul şi pielea păroasă a capului

 Părul este semn al frumuseţii, element de

seducţie. Lungimea, volumul şi strălucirea
sunt elemente semnificative, vezi reclamele.
Microfixări, micromişcări la nivelul
părului şi al pielii capului
DESCRIEREA ACŢIUNII
Mâna trecând prin păr netezindu-l.
Mângâierea unei şuviţe de păr
îndreptată spre interlocutor.
Rotirea unei şuviţe în jurul degetului.
Pumnul strâns ascuns în păr.
Mâna coboară la rădăcina părului
spre ceafă.
SEMNIFICAŢIA
Senzualitate, arătarea de interes faţă
de cel cu care se întâlneşte,
reamintirea, emoţii pozitive.
Adresarea unei mângâieri, interes.
Întoarcere spre sine, posesia unei idei.
Agresivitate, dorinţa de a riposta.
Decizie dificilă, dorinţă de evitare a
deciziei.
 Fruntea şi sprâncenele

 Fruntea este locul deciziei. Mâna dusă la frunte apare

ca atitudine de reflecţie.
 Concentrare micromişcări, microatingeri, dificultate
de a ajunge la soluţie, enervare micromâncărimi.
 Sprâncenele sunt la limita dintre sensibilitate şi
gândire. Mişcarea de-a lungul sprâncenelor spre
exterior sau spre interior semnifică deschidere,
căutare, închidere, nemulţumire.
 descrierea acţiunii semnificaţia

Masarea tâmplei Mă gândesc

Cap aplecat mâna se mişcă la Complicaţie, concentrare

baza părului. intensă.

Palma fixată pe frunte. Concentrare maximă, soluţie

întrevăzută.

Mâna strânsă fixată la nivelul Soluţia nu apare, ceva nu

frunţii. merge.

Mâna scarpină fruntea la Mă interesează,dar nu cunosc

baza părului. ceea ce-mi spui.

Mâna scarpină fruntea la Mă implic personal în aflarea

baza nasului. soluţiei.
Scărpinarea sprâncenei Caut, dar nu găsesc
spre exterior.
Scărpinarea sprâncenei Nu-mi place ceea ce
spre interior. descopăr.
Scărpinarea spaţiului Sunt interesat, mă implic.
dintre sprâncene.
Degetele mângâie Caut, dar sunt relaxat, voi
sprâncenele. găsi.
Degetele lovesc uşor Îmi fixez în mod plăcut
sprânceana. ceea ce înregistrez.
 Urechile
Scărpinarea conductului.
Scărpinarea părţii superioare a
pavilionului.
Scărpinarea lobului urechii.
Scărpinarea dosului urechii partea
superioară.
Scărpinarea dosului urechii partea
inferioară.
Microfixare cu îndreptarea pavilionului
spre interlocutor, combinare cu
semnificaţia degetelor.
Microatingerile la nivelul pavilionului
(superior, inferior).
Refuzul de a auzi, e ceva jenant, nedorit.
Discurs intelectual deranjant (idei,
sentimente profunde).
Discurs deranjant (nivelul material).
Nu mă priveşte (idei, sentimente
profunde).
Nu mă priveşte (valori materiale,
pulsiuni).
Atenţie, ascultare activă, interes.
Plăcere, mulţumire faţa de ceea ce aud
(idei, sentimente înalte sau valori
materiale, bârfe)
 Ochii

 Privirea, strălucirea, ridicarea din sprâncene,

mărirea, micşorarea pupilelor, ochii umezi.
 Ochiul metaforic
Micromâncărimi la nivelul ochiului, situate central. Refuzul de a vedea, nu-i problema mea.

Micromâncărimi la nivelul ochiului situate în Refuz de a vedea, afectare personală puternică.

unghiul intern.
Micromâncărimi la nivelul ochiului situate în Refuz de a vedea, afectare personală slabă.
unghiul extern.
Mâna situată central pe faţă, deschide fanta oculară. Interes, dar mascat.

Mâna scarpină tâmpla, în apropierea ochiului, Interes faţă de idei, dar neimplicare.
deschizând orbita.
Mâna scarpină obrazul lărgind fanta oculară. Interes, înţelegere, implicare.

Mişcarea degetului pe pleoapa inferioară spre Plăcere, discreţie, secret.

exterior.
Mişcarea degetului pe pleoapa inferioară spre Neplăcere, stânjeneală, observarea lucrurilor
interior. interzise.
Degetul situat între ochi si nas. Scepticism, dar să văd.
Micromâncărimi pe obraz spre interior, între ochi şi Enervare, dar şi dorinţă de a vedea.
nas.
Micromâncărimi pe obraz spre exterior cu lărgirea Vreau să văd şi sunt enervat că încă n-am văzut.
orbitei.
 Nasul
Microfixări

Index pe nas, fără să atingă Dorinţă de a reţine şi fixa

gura. totul, interes pentru celălalt.

Index pe nas, atingând gura. Atitudine analitică, excluderea

celuilalt.
Index culcat pe nas. Semn de ascundere şi
egocentrism.
Deget mare pe nas. Semn că totul e pozitiv, simt
asta bine.
 Micromâncărimile

Pe creasta nasului. Implicare, vreau să ştiu.

Pe partea laterală. Enervare uşoară pentru că nu

înţeleg, dar sunt implicat.

La baza nasului. Minciuna emiţătorului,

neîncrederea receptorului.

La baza nasului în prelungirea N-am încredere nici in ceea ce

ochiului. apare, nici în ceea ce se lasă
bănuit.
 Microatingerile

Mâna mângâie nasul. Ascundere, minciună, totul a

fost spus, trebuie să profit.
Mâna mângâie nările. Lovitura va reuşi, sunt
satisfăcut.
Astuparea nărilor. Îmi displace, nu înţeleg, dorinţă
de retragere politicoasă.

Degetul sprijinit sub nas, nu Nu-mi place, şi o voi spune.

obturează gura.
Gura şi buzele – dorinţă şi cenzură

 Gura deschisă – ascultare

 Gura acoperită – abţinere
 Gura închisă – aud
Mâna trage de buza de sus. Dorinţa de a comunica idei,
sentimente înalte.

Mâna trage de buza de jos. Dorinţa de a comunica despre

natura materială, senzuală,
pulsională.
Degetul loveşte smalţul dintelui. Dificultate de comunicare pentru
cineva care „gustă viaţa din plin”.

Degetul mare ridicat la buza Spirit pozitiv, dorinţa de a

inferioară. fructifica situaţia.

Arătătorul atinge gura deschisă. Multă determinare, căutarea

egocentrică a unei fructificări.

Degetul mijlociu dus la gura Împlinirea dorinţelor.

deschisă.
Dosul palmei pe gură.
Pumnul pe gură.
Palma pe gură.
Unghia policelui pe buze, înaintarea
încheieturii.
Unghia policelui pe buze, încheietură
retrasă.
Buricul policelui pe buze.
Arătătorul ridicat sprijinit pe obraz, restul
degetelor nu acoperă gura.
Dacă restul degetelor acoperă gura.
Arătător îndoit pe buze.
Arătător pe buzele întredeschise.
Arătător şi mijlociu pe buze.
Distanţare, prefer să întrerupem
dialogul să mă gândesc.
Stres, refuz.
Înspăimântare, nu aprobă.
Retragere din grup, voinţa de a reflecta.
Reflecie, acord relativ cu grupul.
Apreciere, dar şi pecetluirea buzelor, „Eu m-
aş abţine.”
Interes, te urmăresc.
Interes, dar nu şi acord.
Dezacord şi abţinere.
Dezacord, va urma şi exprimarea lui.
Dezacord, refuz de a-l exprima.
 Bărbia dubitativă
Mâna strânsă sprijină barba.
Mâna deschisă cu palma la exterior
sprijină barba.
Mâna prinde bărbia, o mângâie uneori.
Mâna deschisă sprijină barba, obrazul.
Mâna deschisă sprijină barba, obrazul,
degetul mic pe buze.
Degetul mare sprijină barba si restul e
repliat lângă piept.
Degetul mare sprijină barba, cu restul
degetelor spre partener.
Arătătorul in bărbie.
Barba proptită în mâinile sub formă de
cupolă.
Faţa prinsă în palme.
Ascultare, dar si stare de stres.
Ascultare, distanţare pentru reflecţie..
Nehotărâre, atitudine dubitativă.
Stare de bine.
Stare de bine, uşoară jenă.
OK, partenerul este urmărit, există o mică
rezervă.
Urmărire atentă, apropiere de interlocutor.
Acord, dubitativitate, dar şi expectanţă.
Stare de bine.
Stare de bine, calmare.
 Gâtul
 Gâtul este locul de unde ia naştere glasul, emoţiile
puternice te gâtuie, de aceea mâna dusă la gât încercă
să calmeze, uneori se desface cravata.
 Micromâncărimi la partea superioară a gâtului în
lateral indică enervare.
 Micromâncărimi ale regiunii mărului lui Adam indică
dorinţa de a riposta verbal.
 Aranjarea repetată a cravatei indică dorinţa de
reamintire a superiorităţii ierarhice.
 Micromâncărimi la nivelul regiunii dorsale a gâtului
exprimă pierderea controlului, enervare din această
cauză, degetul care scarpină stabileşte nuanţa.
 Trunchiul
În partea anterioară:
 este locul de exprimare a eului şi a

sentimentelor de afecţiune.
 Micromâncărimi la claviculă, indică dorinţa de

a da mai mult.
 Scărpinarea bustului la nivelul sternului

exprimă dorinţa de afirmare a eului.

 Mângâierea burţii sau scărpinarea ei sunt puse

în legătură cu reuşita materială.

În partea dorsală:
 Micromâncărimi la nivelul muşchiului trapez, sarcină
extrem de dificilă.
 Micromâncărimi la nivelul omoplatului, dorinţa de a
grăbi, de a optimiza timpul.
 Micromâncărimi la nivelul spatelui, dorinţa de a
pleca, de a ieşi din încurcătură, de a evada din
tensiunea afectivă.
 Micromâncărimi în regiunea lombară indică enervare.

 Micromâncărimi ale feselor, dorinţa de a pleca.

 Micromâncărimi anale – lipsa totală de încredere în

ceilalţi.
În partea laterală:
 Părţile laterale ale trunchiului sunt legate de

dorinţa erotic-apetitivă.
 Figura autorităţii şi a dominanţei este fixarea

braţelor în şolduri.
 Braţele
 Faţa internă a braţelor exprimă dorinţa de
apropiere, de deschidere.
 Faţa externă nevoia de protecţie, de apărare.
 Microatingeri şi mângăieri pe faţa internă
exprimă dorinţa de comunicare
Microatingeri şi mângăieri pe faţa internă a braţului
Microatingerea feţei interne a
antebraţului
Micromâncărimi la nivelul
feţei interne a
antebraţului.
Microfixarea feţei interne a
antebraţului.
Microatingerea bicepsului.
Micromâncărimi la nivelul
bicepsului.
Microfixarea bicepsului.
Interes, admiraţie, dorinţă de
apropiere.
Dorinţă de a lua ceva,
inhibată.
Dorinţă de liniştire.
Interes, admiraţie, dorinţă de
apropiere puternice.
Dorinţă de a acţiona, de a
prelua controlul, inhibată.
Semn de mare emoţie,
dorinţă de a reduce stresul.
Micromişcări pe faţa externă a braţului

Microatingerea feţei Nemulţumire,

externe a pregătire de apărare
antebraţului. sau atac.
Microfixarea feţei Abţinerea de la
externe a agresare.
antebraţului.
Micromâncărimi la Dorinţa de a reacţiona
nivelul tricepsului. dur.
 Mâinile
Micromâncărimile Timiditate, dorinţa de a
 Mâna strânsă: palmei. ieşi în faţă,
închidere, reprimată.
 Mâna cu Micromâncărimi pe faţa Dorinţa de a acţiona,
internă a degetelor. reprimată.
palma expusă: Pumnul scărpinat. Furie reprimată.
aprobare,
Scărpinarea dosului Nemulţumirea de a fi
deschidere. mâinii. exclus de la acţiune.
Micromâncărimi pe faţa Excludere de la
externă a degetelor. activităţi cotidiene.
Gestul spălării mâinilor. Căutarea propriului loc.

Mâinile în coif cu vârful Încredere în sine, până

în sus. la aroganţă.
 Picioarele
 Interpretarea gesturilor se realizează
combinând regulile privitoare la micromişcări,
semnificaţia feţei anterioare, posterioare şi a
încheieturilor.
 Poziţionarea picioarelor

Şezând, picioarele încrucişate sub scaun. Dezacord, închidere.

Şezând, picioarele întinse înainte şi Lipsă de concentrare

încrucişate,.corpul lăsat pe spate.

Şezând, picioarele sub scaun, unul lângă Neînţelegere, ascultare, stres.

altul.

Încrucişarea picioarelor, chiar împletire. Închidere

Încrucişarea gleznelor. Relaxare.

Şezând, picioarele cu tălpile pe pământ. Stabilitate.

Şezând, picioarele se sprijină pe partea Supunere.

externă a labei piciorului.
 Bibliografie
 Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicării. Teorii şi metode, traducere de L. Botoşineanu şi F.
Botoşineanu, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
 Cameron, Milton, Comunicarea prin gesturi şi atitudini , traducere de D. Zămosteanu, Editura Polirom,
Iaşi, 2005.
 Cameron, Milton, Arta de a-l asculta pe celălalt, traducere de D. Zămosteanu, Editura Polirom, Iaşi, 2006.
 Cialdini, R.C., Psihologia persuasiunii. Business Tech, Bucureşti, 2004.
 de Peretti, André, Legrand, Jean-André, Boniface, Jean, Tehnici de comunicare, trad. De G.. Sandu,
Editura Polirom, Iaşi, 2001.
 Dryden, Windy, DiGiuseppe, Ghid de terapie raţional-emotivă şi comportamentală, D. David şi A. Opre,
Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2003.
 Mattelart, Armand, Mattelart, Michéle, Istoria teoriilor comunicări, traducere de I. Pânzaru, Editura
Polirom, Iaşi, 2001.
 Mucchielli, Alex, Arta de a comunica. Metode, forme şi psihologia situaţiilor de comunicare , traducere de
G. Sfichi, G. Puică, M. Roman, Editura Polirom, Iaşi, 2005.
 Rybacki, Karyn C., Rybacki, Donald J., Introducere în arta argumentării. Pledarea şi respingerea
argumentelor, traducere de V. Murariu, Editura Polirom, Iaşi, 2004.
 Rybacki, Karyn C., Rybacki, Donald J., Arta argumentării, traducere de V. Murariu, Editura Polirom, Iaşi,
2005.
 Turchet, Philippe, Sinergologia, traducere de L. Botoşineanu şi F. Botoşineanu, Editura Polirom, Iaşi,
2005.
 Van Cuilenburg, J. J., Scholten, O., Noomen, G.. W., Ştiinţa comunicării, traducere de T. Olteanu. Editura
Humanitas, Bucureşti, 1998.
 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Buc., 1994, vol. 1-3.
 Aprofundare individuală
1. Descrieţi o situaţie de criză întâlnită în
experienţa Dumneavoastră didactică în
termenii comunicării gestuale. Propuneţi un
model de lectură, o interpretare şi intervenţii
adecvate.
2. Descrieţi şi interpretaţi cele mai frecvente
gesturi ale elevilor unei clase pe baza unor
protocoale de observaţie, pe durata a trei
săptămâni.