Bolile Aparatului Digestiv

PATOLOGIA TUBULUI DIGESTIV
BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

 NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: refluarea conţinutului gastric în esofag, asociată sau nu cu apariţia inflamaţiei
mucoasei esofagului.
• Esofagita de reflux: inflamația în diverse grade a mucoasei esofagiene datorită refluxului
gastro-esofagian
• Etiopatogenie:
 Incompetenţa mecanismelor antireflux:
- funcţionarea anormală a sfincterului esofagian inferior (SEI)
- ↓presiunii bazale a SEI <6 mm Hg (VN = 22- 26 mm Hg) prin: - alimente (grăsimi, cafea,
ciocolată)
- fumat
- medicamente (blocanţi ai canalelor de Ca++, derivaţi nitraţi, teofilină, anticolinergice,
benzodiazepine)
- diminuarea peristalticii esofagiene → întârzierea clearance-ului
esofagian
- motilitate gastrică anormală→ întârzierea evacuării gastrice→ reflex
vagal de deschidere a SEI
 Factori mecanici
- unghiul His (dintre esofag şi fornixul gastric) foarte deschis
- BPOC
- ↑ presiunii intraabdominale: obezitate, sarcină, ascită, tumori gigante
- hernia hiatală
 ELABORAREA DIAGNOSTICULUI
• DIAGNOSTIC CLINIC
 pirozis (arsură retrosternală în regiunea inferioară):

- accentuată de decubitul dorsal
- apărută la aplecare, ridicarea de greutăţi
- după mese bogate cantitativ sau chiar copioase
- dacă se asociază cu esofagită se accentuează după roşii, citrice,
alcool
 regurgitaţii acide
 durere retrosternală asemănătoare anginei pectorale
 odinofagie (prin spasmul SEI)
 sialoree
 manifestări faringiene: senzaţie de corp străin, senzaţie de
constricţie cervicală, suprasternală, retrocricoidiană, declanşată de
înghiţirea salivei
 manifestări respiratorii: dispnee nocturnă, bronhospasm cu crize de
astm atipice (fără legătură sezonieră, nocturne, precedate de chinte de
tuse), bronşită cronică, pneumonii recurente (bazale drepte)
• DIAGNOSTIC PARACLINIC
- bariu pasaj: poziția Trendelenburg pune în evidență RGE
- scintigrafie
- pH-metrie: standardul de aur pentru diagnosticarea BRGE
BRGE = pH < 4 mai mult de 5% din 24 ore
- manometrie esofagiană: evidențiază peristaltica esofagului și presiunea SEI;
Indicații: spasm esofagian difuz, achalazie, esofagul spărgătorului de nuci
- esofagoscopie ± biopsie
- testul Bernstein
- clearance esofagian izotopic
BOALA DE REFLUX
GASTROESOFAGIAN
 ELABORAREA
DIAGNOSTICULUI
• Aspect endoscopic esofag:

BRGE
• Clasificarea Los Angeles a
esofagitei: gr. A, B, C, D
 Diagnostic pozitiv: pe baza simptomatologiei, examenului clinic şi explorărilor
paraclinice
 Diagnostic diferenţial:
- esofagită infecţioasă (herpes, candida, HIV, citomegalvirus), chimică ,
postiradiere , medicamentoasă
- cancer esofagian
- achalazia
- ulcer peptic
- boală Crohn
- angină pectorală
- astm bronșic
 EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
• Complicaţii:
- esofagită de reflux
- esofag Barrett
- ulcer esofagian
- stenoză esofagiană
- hemoragie digestivă superioară
Tratament:
 Măsuri generale:
- recomandări posturale
- evitarea ridicării de greutăţi
- evitarea hainelor strâmte
- evitarea medicamentelor care favorizează BRGE
 Tratament dietetic:
- mese reduse cantitativ
- evitarea alimentelor iritante
- regim hipocaloric la obezi
 TRATAMENT
 Tratament medicamentos:
- inhibitori ai pompei de protoni: omeprazol, lansoprazol, pantoprazol,
esomeprazol
- antagonişti ai receptorilor H2: ranitidină, famotidină, nizatidină
- prokinetice: metoclopramid, domperidon
- antiacide: sucralfat, dicarbocalm, maalox
®Tratament endoscopic:
®reducerea herniilor hiatale mici prin coagulare cu Argon plasmă
®utilizarea unor dispozitive endoscopice de cusut a herniilor hiatale (Esophyx, Stretta)
®rezolvarea complicațiilor BRGE: stenoze esofagiene, HDS esofagiene, esofag Barrett
 Tratament chirurgical: fundoplicatura Nissen

CANCERUL ESOFAGIAN
CANCERUL ESOFAGIAN  NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: tumoră malignă cu origine în epiteliul esofagian, mai ales la
nivelul 1/3 inferioare.
- Din punct de vedere histologic se disting:
- carcinomul scuamos (epidermoid – 80% în esofagul
proximal și mediu))
- adenocarcinomul (75% în esofagul distal)
• Vârsta: > 50 ani
• Sex: mai frecvent la bărbaţi (2-3/1)
• Etiologia: necunoscută
CANCERUL ESOFAGIAN  NOȚIUNI GENERALE
• Factori de risc:
pentru carcinomul scuamos: pentru adenocarcinom:

- consum de alcool: risc ↑ 3-5x - refluxul g-e: risc ↑ 4-8x
- fumat: risc ↑ 5-7x - esofagită de reflux
- consum de alimente fierbinţi , - esofag Barrett
condimente - obezitate ginoidă: risc ↑ 2-3x
- esofagită/stenoză postcaustică - consum de alcool
- infecţie cu virusul papilomatozei umane
- fumat: risc ↑ 2x
(HPV)
- deficit de fier, sindrom Plummer- Vinson - alți factori: sex masculin, diete
hipercalorice, sărace în fructe și legume
- achalazie
- enteropatie glutenică
- neoplazii în sfera ORL
CANCERUL ESOFAGIAN  ELABORAREA
DIAGNOSTICULUI
 Simptomatologie - similară în ambele tipuri de cancer:
- disfagie progresivă →la obstrucţie, cu imposibilitate de alimentare
- odinofagie
- scădere ponderală →caşexie
- greţuri, vărsături
- hematemeză
- regurgitaţii
- tuse (implicarea mediastinului)
- disfonie (compresiune pe nervul recurent)
- durerea retrosternală (apare tardiv)
DIAGNOSTICULUI
 Probe de laborator: - anemie, - VSH ↑, CRP ↑
 Esofagoscopie cu biopsie: metoda de elecție pt dg + citologie exfoliativă
 Bariu pasaj (cu pastă baritată)
 Pentru stabilirea invaziei ganglionare şi a prezenţei metastazelor:
- radiografie toracică
- ecoendoscopie: pt invazia locoregională, ganglionară, adâncimea tumorii
- CT torace: stadializarea tumorii
- bronhoscopie
- mediastinoscopie
- limfografie
- angiografie
- laparoscopie
DIAGNOSTICULUI
• Diagnostic pozitiv: pe baza simptomatologiei, a examenului clinic şi a
explorărilor paraclinice.
• Diagnostic diferenţial: cu alte afecţiuni în care apare ca simptom
disfagia:
 Disfagia de transfer: - boli neuromusculare:
- obstrucţii locale: - accidente vasculare cerebrale
- cancer bucal, lingual, faringian, gât - tumori cerebrale
- diverticul „de pulsiune” tip Zenker - scleroză mulziplă
- osteofite cervicale voluminoase - scleroză laterală amiotrofică
- miastenia gravis
- tireotoxicoză
DIAGNOSTICULUI
 Disfagie de transport:
- boli esofagiene: - tumori esofagiene benigne; - stricturi benigne
(postcaustice, postreflux); - sindrom Plummer- Vinson; - corpi străini
esofagieni; - esofagită de reflux; - tulburări de motilitate esofagiană
- compresiuni extrinseci:
- tumori mediastinale, bronhopulmonare
- compresiuni vasculare
Disfagia de evacuare:
- disfuncţii ale sfincterului esofagian inferior:
- achalazie
- cancer al cardiei sau al joncţiunii esofago-gastrice
CANCERUL ESOFAGIAN  EVOLUȚIE ȘI
COMPLICAȚII
• Evoluţie. Prognostic: nefavorabil; supravieţuirea la 5 ani - 15- 30% la
pacienţii la care se efectuează rezecţia tumorii
• Stadializarea cancerului seofagian: clasificarea TNM
• Complicaţii:
- imposibilitatea bolnavului de a se alimenta cu apariţia caşexiei
- fistulizarea
- metastazarea (ficat, plămân, ganglini limfatici subdiafragmatici,
vase supraclaviculare)
CANCERUL ESOFAGIAN  TRATAMENT
• Tratament:
 Cancerul esofagian precoce:
- esofagectomie
- tratament endoscopic (rezecție mucosală sau disecție submucosală a tumorii)
 Cancerul esofagian avansat:
- Tratament chirurgical
- Tratament endoscopic paleativ:
- dilatări esofagiene
- tunelizări esofagiene
- proteze esofagiene
- Chimioterapie/ radioterapie
GASTRITELE
GASTRITELE  NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: inflamaţia acută sau cronică a mucoasei gastrice
GASTRITELE  NOȚIUNI GENERALE
Tipul de gastrită Morfopatogeneză Etiologie
Nonatrofic Helicobacter pylori
Atrofic Autoimună Autoimună

Cu atrofie multifocală Helicobacter pylori
Factori de mediu
Forme speciale Chimică Iritaţie chimică
Bilă
Antiinflamatoare nesteroidiene

De iradiere Iradiere

Limfocitică Medicamente
Mecanisme autoimune
Idiopatică
Asociată intoleranţei la gluten

Boală Crohn
Neinfecţioasă granulomatoasă Sarcoidoză
Granulomatoza Wegener

Eozinofilică Alergică

Alte infecţii Bacterii (bacil Koch, anaerobi, treponema pallidum)
Virusuri (citomegalvirus, herpes simplex)
Fungi
Paraziţi

GASTRITELE ELABORAREA DIAGNOSTICULUI
- sindrom dispeptic: epigastralgii, greţuri, vărsături, anorexie
- sensibilitate la palparea abdomenului
- poate debuta prin una dintre complicaţii (hemoragie digestivă superioară)
- probe de laborator: anemie
- test serologic, coprologic, respirator sau bioptic pentru depistarea
Helicobacter pylori (HP)
- chimism gastric
- endoscopie digestivă superioară+biopsie
GASTRITELE  EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
• Diagnostic diferenţial:
- între diversele tipuri de gastrite
- ulcer gastric
-cancer gastric
• Evoluţie. Prognostic: favorabile
• Complicaţii:
- anemie
- maldigestie (deficit de HCl, pepsină)
- stare preneoplazică
GASTRITELE  TRATAMENT
• Tratament:
- tratament igieno- dietetic: regim de cruţare mecanică, termică şi
chimică, în funcţie de toleranţa personală.
- tratament etiologic: înlăturarea agenţilor etiologici sau favorizanţi
(AINS, alcool, fumat, HP)
- patogenetic (vezi tratamentul ulcerului peptic)
- substitutiv (HCl, pepsină, preparate cu fier, Vitamina B12)
ULCERUL PEPTIC
ULCERUL PEPTIC  NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: boala ulceroasă - un dezechilibru dintre factorii de
agresiune clorhidro-peptici şi mecanismele de apărare ale mucoasei
gastrice, având ca rezultat apariţia craterului ulceros.
• Vârstă:
- ulcer gastric: incidenţa maximă 40- 65 ani
- ulcer duodenal: 25- 75 ani
• Sex:
- ulcer gastric: egal la ambele sexe
- ulcer duodenal: la bărbaţi mai frecvent decât la femei
• Clasificare:
 ulcer gastric
 ulcer duodenal
- ulcer bulbar
- ulcer postbulbar
 ulcer esofagian
 ulcer pe mucoasă ectopică
- ulcer esofagian pe epiteliul Barrett
- ulcer în diverticul Meckel
• Etiopatogenie:
 La baza etiopatogeniei bolii ulceroase: apariţia dezechilibrului dintre factorii de agresiune
şi apărare:
- factori de agresiune:
- HCl, pepsină prin: ↑ nr de celule parietale, ↑stimulării secreției
- factori exogeni (AINS, alcool, fumat, stress)
- factori endogeni (salivă, săruri biliare, enzime pancreatice)
- factori de apărare ai mucoasei:
- bariera mucus-bicarbonat de sodiu
- celule epiteliale/ factor epitelial de creştere
- secreția locală de prostaglandine (PGE2)
- fluxul sanguin gastric ↓ (îndepărtarea H+, O2-, cu rol trofic)
 Helicobacter pylori - responsabil în 80% din cazurile de ulcer ce nu se
datorează consumului de AINS
® Consumul de AINS în doze mari sau repetate
® o tumoră secretoare de gastrină (< 1% dintre cazuri)
® dacă nu poate fi decelată nici una dintre aceste cauze se consideră
idiopatic
® fumatul dublează riscul apariţiei ulcerului
ULCERUL PEPTIC  ELABORAREA
DIAGNOSTICULUI
®asimptomatic: la vârstnici, uneori după consum de AINS
® simptomatic:
- durere epigastrică sau în hipocondrul drept
- iradiere spre dreapta în UD, spre stânga în UG sau posterior în ulcer penetrant
- intensitate medie → severă
- respectă mica periodicitate: durerea apare după 1-2 h postprandial în UG, în UD
după 3-4 ore şi nocturn (foame dureroasă)
- respectă marea periodicitate: simptomele apar primăvara şi toamna
- hipersalivație/sialoree
- pirozis
- regurgitaţii acide
DIAGNOSTICULUI
- greţuri, vărsături acide
- constipaţie, diaree
- balonări postprandiale și senzație de plenitudine postalimentar precoce
- modificarea comportamentului alimentar:
- ulcer gastric: teama de alimentaţie cu ↓ G
- ulcer duodenal: foame dureroasă cu ↑ G
La examenul obiectiv - sensibilitate la palparea abdomenului – pct epigastric
și/sau pct piloro-duodenal
- 10% din cazuri: debut prin una din complicaţile bolii ulceroase
- în prezenţa unor simptome alarmante : scădere marcată în G, HDS, anemie,
răspuns slab la tratament → evaluare mai amănunţită
DIAGNOSTICULUI
Probe de laborator:
- anemie posthemoragică acută sau feriprivă cronică
- teste pentru evidenţierea HP (serologice, coprologice, testul
respirator, testul ureazei)
- titrul gastrinei - ↑ în sindromul Zollinger-Ellison
Bariu pasaj cu vizualizarea nişei benigne – nu se mai utilizează
Endoscopia digestivă superioară: standardul de aur în diagnosticul

ulcerului peptic + biopsie (UG, test HP, polipoză gastrică, etc)
ULCERUL PEPTIC 
ELABORAREA
DIAGNOSTICULUI
DIAGNOSTICULUI
- alte afecţiuni gastrice: boală de reflux gastro-esofagian, esofagită,
hernie hiatală, gastrită/duodenită, dispepsie funcţională, tumori benigne,
cancer gastric
- afecţiuni digestive extragastrice: afecţiuni ale colecistului, afecţiuni
pancreatice, boala Crohn, ischemia mezenterică
- afecţiuni extradigestive: angina pectorală/ infarct miocardic,
pneumonia bazală, saturnismul
ULCERUL PEPTIC  EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII
• Evoluţie. Prognostic:
- periodică
- benignă
• Complicaţii:
- hemoragie digestivă superioară: - exteriorizată prin hematemeză şi/ sau melenă
- hemoragii oculte
- penetraţie
- perforaţie
- stenoză pilorică
- malignizare
- ulcer recurent
ULCERUL PEPTIC  TRATAMENT
• Măsuri generale:
- înlăturarea şi combaterea agenţilor etiologici (AINS, alcool, fumat)
- evitarea stressului
• Tratament igieno-dietetic: în funcţie de toleranţă, regim de cruţare
termică, mecanică şi chimică
• alimente-tampon: biscuiți, lapte, pireuri și eliminare celor excito-secretorii
(acrituri, condimente)
• mese fracționate (5-6/zi)
• excluderea băuturilor alcoolice
• Tratament medicamentos:
®Antagonişti ai receptorilor histaminici H2:

- cimetidină
- ranitidină
- famotidine
- roxatidină
 Inhibitori ai pompei de protoni:
- omeprazol
- pantoprazol
- lansoprazol
- esomeprazole
- rabeprazol
 Antiacide:  Prostaglandine:
- dicarbocalm - misoprostol
- malox - emprostil
- antacid
- sucralfat  Prochinetice:
- subcitrat de bismut coloidal - metoclopramid
- domperidon
- cisaprid
 Terapie antimicrobiană pentru combaterea H. pylori
• dublă terapie: amoxicilină+ omeprazol; claritromicină+ omeprazol;
metronidazol+ bismut coloidal
• tripla terapie: amoxicilină+ claritromicină+ IPP; amoxicilină+
metronidazol+ IPP; tetraciclină+ metronidazol+ IPP
• cvadruplă terapie: amoxicilină+ metronidazol+ IPP + subcitrat de bismut
®Tratament endoscopic - în cazul apariției complicațiilor ulcerului:
• în HDS: aplicarea de hemoclipuri, coagulare cu argon plasmă, cogulare cu
laser (ND Yag)
• în perforație: închidere cu clipuri tip OVESCO, cusutul craterului cu
sistemul OverStitch
• Tratament chirurgical: f rar, cazul ulcerelor refractare la tratament,
care se prezintă cu complicaţii ale ulcerului şi variază în funcţie de
localizarea ulcerului
- vagotomie: tronculară, selectivă și supraselectivă
- rezecţie şi anastomoză termino-terminală (Pean- Bilroth I) sau
anastomoză termino-laterală (Bilroth II)
CANCERUL GASTRIC
CANCERUL GASTRIC  NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: tumoră malignă care poate fi localizată oriunde la nivelul
stomacului.
• Incidenţă: locul 2 ca şi mortalitate datorată cancerului cu > 600 000 de
decese anual. Incidenţa variază geografic de la 5/100 000 de cazuri în SUA
până la 35/100 000 în Japonia.
• Vârsta: decada a şasea şi a şaptea de viaţă
• Sex: mai frecvent la bărbaţi decât la femei.
• Factori genetici:
- este de 2- 4 ori mai frecvent la rude de gradul I
- mai frecvent la cei cu grupa sanguină A2
• Etiologia: - implicaţi factori genetici, de mediu, infecţioşi şi alţi factori exogeni
• Factori de risc:
- dieta bogată în carbohidraţi, în alimente conservate în sare, în general alimente foarte sărate şi
condimentate; şdiet[ săracă în fructe şi legume proaspete
- infecţia cu Helicobacter pylori
- aclorhidria
- gastrita atrofică
- metaplazia intestinală
- anemia pernicioasă
- status post rezecţie gastrică
- fumat
- etnia: japonezi
- condiţii socio-economice precare
- polipi gastrici
- polipoza familială
• Anatomopatologic:
- adenocarcinom 90%
- limfom gastric, inclusiv limfom MALT 5%
- sarcom < 5%
CANCERUL GASTRIC 
ELABORAREA DIAGNOSTICULUI
- asimptomatic în fazele iniţiale
- epigastralgii continue, nu cedează la antiacide, exacerbate de
ingestia de alimente, ameliorate de post
- saţietate precoce
- anorexie
- meteorism
- greţuri
- vărsături
- scădere ponderală marcată
- rar la debut hemoragie digestivă superioară sau stenoză
• Examenul obiectiv - normal sau poate decela:
- tegumente şi mucoase palid-teroase (pierderi de sange)
- adenopatie (supraclavicular stânga- semnul Virchow- Troisier)
- hepatomegalie (metastazare)
• Prezența de sindroame paraneoplazice:
- acanthosis nigricans
- anemie hemolitică microangiopatică
- tromboză arterială sau venoasă
- dermatită seboreică
- dermatomiozită
 Probe de laborator:
- anemie
- albumină < 3%
- hemoragii oculte în scaun
®Bariu pasaj
- nişa malignă sau defecte de umplere:
Cancer gastric la nivelul fornixului
Cancer gastric antral
®Endoscopie digestivă superioară cu biopsie - vizualizarea tumorii și
stabilirea tipului histologic al tumorii
• Pentru stadializare sunt necesare o serie de investigaţii suplimentare:

- ecoendoscopie digestivă (gradul de penetrare în profunzime al
tumorii)
- tomografie computerizată (CT) + substanță de contrast
- rezonanţă magnetică nucleară (RMN) + SDC
- tomografie cu emisie de pozitroni (PET CT)
CANCERUL GASTRIC
Endoscopie
• 1 – CG tip protruziv
• 2 – CG tip ulcerat
• 3 – CG tip infiltrativ
3
CANCERUL GASTRIC
• Ecoendoscopia: permite stadializarea T şi N

CANCERUL GASTRIC
• Diagnostic pozitiv: pe baza simptomatologiei, a examenului clinic şi a explorărilor
paraclinice.
- ulcer gastric
- gastroenterită etanolică
- gastrita hipertrofică Ménétrier
- neoplasm de colon
- dispepsie funcţională
- neoplasm de corp/coadă de pancreas
- angiodisplazia colonului
- boala Crohn
- limfom al intestinului subțire
CANCERUL GASTRIC
• Prognostic: rezervat.
- în majoritatea cazurilor simptomatologia apare tardiv,
neoplasmul fiind diagnosticat în stadii avansate.
- Supravieţuirea la 5 ani: cca 35%- 45% la cei cu tumori complet
rezecabile, doar 5% la cei cu intervenţii chirurgicale paleative.
• Complicaţii:
- metastazare la distanţă: hepatic, cerebral, pulmonar
- anemie
- stenoză pilorică
CANCERUL GASTRIC  TRATAMENT
• Tratament:
 Tehnici endoscopice: în stadii precoce:
- rezecţie mucoasă endoscopică (EMR): tumora invadează doar mucoasa
- disecție endoscopică summucosală (ESD): tumora invadează submucoasa, fără
invadarea muscularei proprii, ambele cu intenție de radicalitate
- paleativ (rezecţie laser a tumorii, coagulare laser/APC a hemoragiilor).
 Chirurgical:
- gastrectomie totală cu excizia ganglionilor locali
- gastrectomie subtotală cu gastrojejunosanastomoză sau gastroduodenoanastomoză,
eventual splenectomie şi pancreatectomie distală asociată
- intervenţii paleative
 Chimioterapie: 5- fluorouracil, doxorubicin, cisplatin
 Radioterapie
BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE
• Definiţie: BII - reprezentate de colita ulcerativă (CU) = inflamaţia afectează
mucoasa şi submucoasa colonului, şi de boala Crohn (BC) = inflamaţie
transmurală şi care poate cuprinde oricare segment, sau chiar toate
segmentele tubului digestiv, localizare predilectă ileo-colonică.
• Incidenţă:
- colita ulcerativă: 2-10 şi 35-100/100 000 de cazuri
- boala Crohn: 1-6 şi 10-100/100 000 de cazuri
• Vârstă: două vârfuri: între 15 - 25 de ani şi între 55 - 65 de ani.
• Sex: aproximativ aceeaşi incidenţă la ambele sexe.
• Etiopatogenia BC și CU: încă neprecizată, dar intervin o serie de
factori:
 factori genetici:
- 50% din pacienţii cu BII au rude de gradul I cu BII
- mai frecvent la gemenii monozigoţi decât la dizigoţi
- la partenerii bolnavilor cu BII nu se constată apariţia bolii =>
factorii de mediu nu influenţează incidenţa bolii în familie
- incriminate Ag de histocompatibilitate: HLA-DR1 în BC şi HLA- DR2
în CU
 potenţiali triggeri
- dovezi ale activării imune, dar triggerii – necunoscuţi; implicate
virusuri (virusul varicelei?) şi bacterii (micobacterium paratuberculosis)
- Ag alimentare/Ag microbiene - în mod normal nepatogene
Aceşti triggeri activează un răspuns imun anormal la nivelul mucoasei
- autoantigen produs de către epiteliul intestinal al pacientului
 factori imuni:
- ↑ secreţia de IgG şi IgM
- ↑secreţia de : IL-1, IL-6, IL-8, TNF-α
 Colita ulcerativă:
- diaree
- tenesme rectale
- rectoragie
- dureri abdominale (pot lipsi în formele uşoare)
- în formele severe: febră, tahicardie, ↓G, greţuri, vărsături, astenie, hTA ortostatică
• Examenul obiectiv:
- normal în formele uşoare şi moderate
- în formele severe: abdomen sensibil la palpare cu zgomote intestinale accentuate,
rigidiatate la palparea colonului descendent şi sigmoid
- distensia abdominală, timpanism abdominal la percuţie, silentium abdominal la
auscultaţia zgomotelor intestinale - suspiciune de megacolon toxic
Clasificarea colitei ulcerative
 Forma severă:  Forma uşoară:
- diaree: > 6 scaune diareice/zi, cu - diaree: < 4 scaune/zi, cu urme de sânge
sânge - fără febră
- febră: temperatura medie vesperală - fără tahicardie
≥ 37,5° C minim 2 din 4 zile pe perioada - anemie moderată
zilei
- VSH < 30 mm/h
- tahicardie: minim 90 bătăi/minut
- anemie: hemoglobină < 7,5 g/dl
 Forma moderată: intermediar între sever
- VSH > 30 mm/h şi uşor
 Boala Crohn:
- Simptome în funcţie de localizarea bolii:
- afectarea cecului şi ileonului terminal (40% din cazuri)
- afectarea intestinului subţire (30% din cazuri)
- afectarea colonului (25% din cazuri)
• Examenul obiectiv:
- abdomen sensibil la palpare, masă palpabilă, împăstare dureroasă
- leziuni perianale polimorfe: ulceraţii cutaneo-mucoase, abcese,
fistule, stenoză fibroasă
- HB ↓, trombocite ↑
- VSH, proteina C reactivă ↑
- albumine serice ↓
- electroliţi: hipopotasemie
- alcaloză metabolică
- examen de scaun: sânge, mucus, steatoree (în BC)
- coprocultură (pentru a exclude o enterită infecţioasă)
- examen coproparazitologic (pentru excluderea unei parazitoze intestinale)
- markeri serologici: Ac pANCA la 60% din pacienţii cu CU, AC anti Saccharomyces
cerevisiae (ASCA) la 60% din pacienţii cu BC
 Examen endoscopic cu biopsie:
- forme uşoare: eroziuni superficiale, distrugerea vascularizaţiei,
granuloame, exudaţie, friabilitate
- forme severe: ulceraţii întinse, denudări de mucoasă
- cronic: apariţia de pseudopolipi
 Bariu pasaj (util în decelarea fistulelor şi stricturilor)
 Radiografie abdominală pe gol (nivele hidroaerice în obstrucţie,
pneumoperitoneu în perforaţii)
 Ecografie abdominală (detectarea abceselor)
 Tomografie computerizată (detectarea abceselor)
 Rezonanţă magnetică nucleară (detectarea abceselor)
BOLILE INFLAMATORII
INTESTINALE
 ELABORAREA
DIAGNOSTICULUI
• Colită ulcerativă
– aspect endoscopic
BOLILE INFLAMATORII
INTESTINALE
 ELABORAREA
DIAGNOSTICULUI
• Boală Crohn
– aspect endoscopic
®Examen scintigrafic (decelarea extensiei zonelor de inflamaţie
intestinală)
®Radiografie coloană/bazin: spondilită, sacroileită
 Ecografie hepato-biliară, scintigrafie biliară, colangiopancreatografie
(litiază biliară în BC, colangită sclerozantă, colangiocarcinom)
 Urografie intravenoasă (fistule colo-vezicale, litiază renală)
 Examenul histopatologic al piesei bioptice - diagnosticul diferenţial
între CU și BC
Diagnostic pozitiv: pe baza simptomatologiei, a examenului clinic şi a explorărilor
paraclinice.
• Diagnostic diferenţial: • Diagnostic diferenţial:

Colita ulcerativă: Boala Crohn:
- sindrom diareic infecţios
- sindrom diareic infecţios
- apendicită acută
- cancer colorectal - cancer cec, colon ascendent
- colită radică - carcinom /limfom intestin subţire
- colită ischemică - ileocolite radice
- gastroenterită eozinofilică
- colită pseudomembranoasă
- afecţiuni inflamatorii tubo- ovariene
- polipi colonici - tumori ovariene
- colon iritabil
• Complicaţii: Boala Crohn:
Colita ulcerativă: - locale: leziuni perianale, leziuni
- locale: megacolon toxic, orale, ocluzii sau subocluzii,
perforaţie, supuraţii perianorectale, perforaţii, fistule, abcese, megacolon
hemoragii masive, stenoze, cancer toxic, cancer de intestin subţire,
colo-rectal cancer colo-rectal
- generale: articulare: artrita şi - generale: aceleaşi ca la CU
spondilita colitică, oculare: irita,
uveita, episclerita, cutanate: Evoluţie. Prognostic: caracteristica
pyoderma gangrenosum, stomatita evolutivă a BII - tendinţa la recidivă
aftoasă, candidoză, hepatice:
colangita sclerozantă
 TRATAMENT
• Tratament:
 Igieno-dietetic:
- dietă echilibrată: alimente bogate în fier, calciu, magneziu, vitamina
B12, săracă în lipide
- în puseele acute de mare severitate: alimentaţie parenterală totală
 TRATAMENT
 Medicamentos:
- preparate de acid 5- aminosalicilic: sulfasalazină (Salofalk), mesalamină (Asacol),
olsalazină
- glucocorticoizi: prednison, metilprednisolon, budesonid
- agenţi imunosupresori: azatioprină, 6- mercaptopurină, metotrexat, ciclosporină
- antibiotice: metronidazol, ciprofloxacin
- anticorpi monoclonali anti TNF-α: infliximab (Remicade), adalimumab (Humira)
- factor de stimulare al coloniilor granulocitar (Sargramostim)
- agenţi antidiareici: terapie adjuvantă, contraindicaţi în megacolonul toxic
- suplimenţi nutritivi: calciu, magneziu, acid folic, fier, vitamine A, D, E
- terapie locală: microclisme care conţin preparate de 5-ASA şi glucocorticoizi.
DIVERTICULOZA COLONULUI
DIVERTICULOZA COLONULUI  NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: prezenţa diverticulilor = dilataţii sacciforme la nivelul peretelui
colonului. Diverticulii colonici tipici se formează prin hernierea mucoasei
colonului prin zone dintre fibrele musculare, pe unde trec vasele de sânge care
îl irigă (vasa recta). Diverticulii nu prezintă strat muscular.
• Diverticulita = inflamaţia simptomatică a diverticulilor, debutează ca o
peridiverticulită cauzată de microperforaţii ale colonului.
• Incidenţă: 33- 50% din populaţia cu vârsta > 50 de ani în ţările industrializate.
• Vârsta: rareori apare < 40 de ani, frecvent în decada 6 și 8 de viaţă.
• Sex: ambele sexe în mod egal
• Etiologia:
- puțin cunoscută
- poate fi asociată cu sindromul colonului iritabil
- posibil defecte ale motilităţii intestinale
- segmentarea colonului prin contracţii nepropulsive ce creează
mici camere cu presiune crescută
- alterarea texturii peretelui colonic cu vârsta
- dieta săracă în fibre
- 85% dintre pacienţi - asimptomatici
- durere abdominală intermitentă
- balonări
- diaree/ constipaţie
- 3/4 din restul de 15% dezvoltă diverticulită, 1/4 din diverticuli pot
sângera
 Diverticulita:
- durere abdominală cu debut brusc, deobicei în etajul abdominal inferior, mai ales în
stânga
- sensibilitate la palpare
- posibil masă tumorală palpabilă
- febră, frison
- anorexie, greţuri, vărsaturi
- ileus (zgomote intestinale reduse, abdomen destins)
- apărare musculară
- constipaţie/diaree
- disurie în cazul afectării vezicii urinare
- pneumaturie, fecalurie dacă apar fistule colonovezicale
- tuşeul rectal dureros, evidenţiază inflamaţie/masă palpabilă la nivelul rectului
- leucocitoză, VSH ↑ în diverticulită
- anemie în caz de sângerări
- examen de urină: leucociturie, hematurie, piurie în caz de fistule
colono-vezicale
- urocultură pozitivă în fistula colono-vezicală
- hemocultură pozitivă în diverticulita cu peritonită
Explorări imagistice:
®Radiografie abdominală pe gol (în suspiciunea clinică de perforaţie)
®Irigografie – evidențiază diverticulii
®Colonoscopie/sigmoidoscopie pune diagnosticul de diverticuloză
®Tomografie computerizată în cazul abceselor, a fistulelor
 Cistoscopie în fistulele colono-vezicale

• Diverticuloză colonică - irigografie
• Diverticuli colonici - colonoscopie
• Diagnostic pozitiv: pe baza simptomatologiei, a examenului clinic şi a explorărilor
paraclinice.
- colon iritabil
- intoleranţă la lactoză
- neoplasmul de colon distal
- colita ulceroasă
- boala Crohn
- angiodisplazie
- colita ischemică sau infecţioasă
- apendicita acută
• Evoluţie. Prognostic: Prognosticul: favorabil dacă diverticuloza e depistată precoce,
urmărită periodic şi se încearcă prevenirea şi tratarea complicaţiilor.
• Complicaţii:
- hemoragii
- perforaţii
- peritonită
- ocluzie intestinală
- abcese paracolice, subhepatice, subfrenice
- fistule colovezicale, colovaginale, colocutanate
- malignizare
DIVERTICULOZA COLONULUI  TRATAMENT
• Tratament:
- diverticuloza necomplicată: suplimentarea dietei cu alimente bogate în fibre sau
suplimenţi nutritivi pe bază de fibre
 Diverticulită:
- dietă: - nutriţie parenterală
- sondă de aspiraţie nazo-gastrică
- antibiotice intestinale neresorbabile: rifaximina
- antibiotice cu spectru larg: ampicilină, gentamicină, cefalosporine de generaţia a III-a,
metronidazol, ciprofloxacin, norfloxacin
- combaterea durerii: antispastice (No-Spa, mebeverină, trimebutină), antalgice
(algocalmin)
- tratamentul diareei şi constipaţiei
DIVERTICULOZA COLONULUI  TRATAMENT
 Tratament chirurgical: rezecţia porţiunii de colon afectate cu anastomoză
termino-terminală, anus contra naturii în caz de rezecţie extinsă
• Indicaţiile intervenţiei chirurgicale:
- perforaţii
- abcese
- fistule
- obstrucţie
- hemoragii severe
- diverticulită recurentă
- imposibilitatea de a exclude neoplasmul
COLONUL IRITABIL
COLONUL IRITABIL  NOȚIUNI GENERALE
• Definiţie: afecţiune caracterizată prin dureri abdominale, cu alterarea
tranzitului intestinal, modificări ale aspectului scaunului, influenţate
de starea emoţională a pacientului, fără un substrat organic.
• Incidenţă: 14% din populaţie din care doar un sfert se prezintă la
medic.
• Vârsta: cel mai frecvent < 45 ani, dar apare atât la adolescenţi cât şi la
vârstnici.
• Etiopatogenie: alterarea funcţiilor motorii și senzitive ale colonului,
disfuncţii ale sistemului nervos central, şi o serie de alţi factori
(gastroenterită bacteriană, boală celiacă etc)
COLONUL IRITABIL  NOȚIUNI GENERALE
Factori favorizanţi:
• Factori psihici: • Factori alimentari:
- personalitate particulară - alimentaţie săracă în fibre
- nevroză depresivă, anxioasă - mese neregulate
- emoţii, stres - consumul de alcool
- stări conflictuale - fumat
- frustrări - intoleranţă la lactoză
- alterarea axei intestine-creier - alergie alimentară
- sensibilitate ↑ la durere - alterarea microbiotei intestinale
COLONUL IRITABIL
 Durere abdominală: întotdeauna prezentă, recurentă, cel puțin 1 zi/săpt în
ultimele 3 luni
- localizare: frecvent în fosa iliacă stângă sau hipogastru, + colicativă, +
migratorie
- exacerbată de alimentaţie
- asociată cu 2 sau mai multe dintre criteriile:
-legată de defecaţie
- asociată cu modificarea frecvenței scaunelor sau modificarea aspectului
scaunelor
- însoţită sau nu de meteorism abdominal
COLONUL IRITABIL
 Modificarea tranzitului abdominal:
- constipaţie: scaun fragmentat, cu senzaţie de evacuare incompletă,
tenesme rectale
- diaree: scaune moi, imperioase, de volum normal, emisii matinale,
declanşate de stres, sau de alimentaţie
- alternanţă de diaree şi constipaţie
- scaun cu conţinut mare de mucus
 Apariţia simptomelor de alarmă: rectoragii, diaree nocturnă, malabsorbţie,
a scăderii marcate în greutate, anemie, hemoragii oculte în scaun, obligă la
investigaţii mai amănunţite pentru a nu trece cu vederea o afecţiune organică.
COLONUL IRITABIL
 Tuşeul rectal:
- durere
- plenitudine/semiplenitudine a ampulei rectale
 Probe de laborator: normale - confirmă diagnosticul de colon iritabil
 Investigaţii imagistice pacienţilor vârstnici cu simptome recente, la cei la care
simptomele nu cedează la terapie, şi la pacienţi cu simptome alarmante
(hemoragii, anemie, scădere ponderală):
- irigografie
- rectosigmoidoscopie
- colonoscopie totală + biopsie mucoasă
COLONUL IRITABIL
• Diagnostic pozitiv: utilizează criteriile Roma IV, astfel:
 durere abdominală recurentă (în medie, cel puțin o zi pe săptămână în ultimele trei luni)
asociată cu două sau mai multe dintre următoarele:
- este legată de defecație;
- asociată cu o modificare în frecvența scaunului;
- asociată cu o modificare în forma (consistența) scaunului (conform scalei Bristol);
- simptomele sunt prezente de cel puțin 6 luni, rezultând patru subtipuri de bolnavi
a. cu constipație: >25% constipație
b. cu diaree: > 25% diaree
c. formă mixtă: > 25% constipație și diaree
d. neclasificat
COLONUL IRITABIL  TRATAMENT
• Tratament:
 Tratament dietetic:
- regim echilibrat adaptat individual
- regim bogat în fibre
- sărac în grăsimi
- evitarea legumelor şi fructelor ce produc gaze: fasole, conopidă,
brocoli, dovleac, struguri, prune
- excluderea alcoolului şi fumatului
- constipaţie:
- tărâţe, pectină de măr
- laxative de volum, osmotice
- diaree: loperamid, colestiramină, Smecta
- antispastice: no-spa, papaverină, mebeverină, drotaverină
- prokinetice: metoclopramid, domperidonă
- absorbante de gaze: cărbune medicinal, Eucarbon, Carbovita
- reglatoare ale motilităţii: trimebutină
 Tratamentul factorilor psihici:
- tranchilizante, anxiolitice, barbiturice
- psihoterapie
- tehnici de relaxare
- hipnoză.
CANCERUL COLORECTAL
CANCERUL COLORECTAL  NOȚIUNI GENERALE
Definiţie: tumoră malignă care ia naştere la suprafaţa luminală a colonului,
rectului şi anusului.
Forme histopatologice:
• adenocarcinom
• carcinoid
• carcinom cu celule scuamoase
• melanom
Incidenţă: > 150 000 de cazuri noi/an.

• Vârsta: mai frecvent la cei > 50 de ani, vârf al incidenţei în decad a 7-a de
viaţă.
• Sex: ambele sexe afectate în egală măsură.
• Etiologia: necunoscută, intervin o serie de factori:
- factori de mediu:
• regim alimentar bogat în grăsimi de natură animală
• regim sărac în fibre
• consum de alcool
• ↓ riscul de cancer colorectal: consumul de peşte marin, alimente bogate
în folaţi, antioxidanţi de tipul vitaminelor A, D, E
- factori genetici:
• boli genetice care reprezintă factori de risc: polipoza familială, cancerul colorectal nonpolipoid
ereditar
• instabilitate cromozomială
• istoric familial de cancer colorectal (mai ales la persoane < 45 de ani sau implicarea mai
multor persoane din familie)
- boli asociate cu risc crescut de cancer colorectal:

• colită ulcerativă, boală Crohn
• radioterapie pelvină pentru neoplasm cervico-uterin
• ureterosigmoidostomie pentru neoplasm vezical
• bacteriemie cu streptococi de grup D
• infecţie cu Schistostoma haematobium
• acromegalie
CANCERUL COLORECTAL 
• se dezvoltă lent, o lungă perioadă de timp - asimptomatic
• simptomele - deobicei la apariţia complicaţiilor:
• obstrucţie: durere abdominală intermitentă, greţuri, vărsături, distensie
abdominală, constipaţie
• hemoragie: rectoragii, testul de hemoragii oculte pozitiv, paloare, astenie,
tahicardie
• invazie locală: tenesme rectale, pneumaturie, infecţii urinare recurente,
obstrucţie ureterală, abdomen acut datorită perforării colonului, fistule între
colon şi stomac sau intestin subţire, ascită datorată invaziei peritoneale
• sindrom de emaciere: scădere ponderală→caşexie, ↓ masei musculare
• semnele datorate metastazării la distanţă: hepatic, pulmonar
Explorări paraclinice:
• probe de laborator:
• anemie
• modificări ale testelor hepatice (în caz de metastaze hepatice)
• titrul antigenului carcinoembrionar ↑ dar nu este strict specific pentru cancerul
colorectal
• Irigografie cu dublu contrast
• colonoscopie cu biopsie este investigaţia de elecție, cea mai sigură
• examenul histopatologic/imunohistochimie – confirmă diagnosticul și
stabilește tipul de cancer
• CT/RMN abdomen și pelvis cu SDC - determinarea metastazelor
Diagnostic pozitiv: pe baza simptomatologiei, a examenului clinic şi a
Diagnostic diferenţial:
• stricturi de altă natură ( ischemice, boală Crohn, diverticuloză)
• alte neoplasme (prostată, sarcoame, leiomioame)
• leziuni infecţioase/inflamatorii (TBC)
• hemoroizi
• abcese, chiste pseudochiste, flegmon
CANCERUL COLORECTAL
Evoluţie. Prognostic: prognosticul cancerului colorectal - în funcţie de
extinderea tumorii. Cea mai utilizată clasificare: Dukes, revizuită pentru
practica clinică astfel:
• Carcinom intramucos: leziunea nu ajunge la musculara mucoasei
• Stadiul A: tumora ajunge la submucoasă
• Stadiul B1: tumora ajunge la musculara propria
• Stadiul B2: extindere dincolo de seroasă
• Stadiul C1: adenopatie ( 1-4 limfonoduli)
• Stadiul C2: > 4 limfonoduli implicaţi
• Stadiul D: metastazare la distanţă
CANCERUL COLORECTAL
Metastazarea.
Ocluzia
intestinală
Metastazarea
CANCERUL COLORECTAL
Carcinomul intramucos - curabil daca este rezecat endoscopic.
Supravieţuirea la 5 ani pentru pacienţii cu adenocarcinom:
în stadiul Dukes A de 95-100%; Dukes B 80-85%; Dukes C 50-70%; Dukes
D 5-15%.
• Complicaţii:
• ale tumorii propriu-zise: obstrucţie, hemoragie, invazie locală, caşexie,
metastazare la distanţă
• post rezecţie: infecţia plăgii, stenoza anastomozei
• ale chimio- şi radioterapiei: stomatită, proctită, diaree, alopecie
CANCERUL COLORECTAL  TRATAMENT
• Tratament:
Tratament endoscopic:
• rezecţie endoscopică a polipilor cu dispazie înaltă/joasă
• rezecție endoscopică mucosală și disecție endoscopică submucoasă în
cancerele limitate la mucoasă/submucoasă
Tratament chirurgical:
• hemicolectomie dreaptă/stângă
• rezecţia metastazei hepatice sau pulmonare unice
Tratament chirurgical paleativ la cazurile depăşite
• chimioterapie şi radioterapie: adjuvant, pentru reducerea riscului
recidivei postoperatorii a cancerului colorectal, sau pentru a micşora
tumora preoperator pentru a o face rezecabilă.

Bolile Aparatului Digestiv

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bolile Aparatului Digestiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIA TUBULUI DIGESTIV

BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN

 pirozis (arsură retrosternală în regiunea inferioară):

• Aspect endoscopic esofag:

 Tratament chirurgical: fundoplicatura Nissen

pentru carcinomul scuamos: pentru adenocarcinom:

Endoscopia digestivă superioară: standardul de aur în diagnosticul

®Antagonişti ai receptorilor histaminici H2:

• Pentru stadializare sunt necesare o serie de investigaţii suplimentare:

• Ecoendoscopia: permite stadializarea T şi N

• Diagnostic diferenţial: • Diagnostic diferenţial:

®Irigografie – evidențiază diverticulii

®Colonoscopie/sigmoidoscopie pune diagnosticul de diverticuloză

®Tomografie computerizată în cazul abceselor, a fistulelor

 Cistoscopie în fistulele colono-vezicale

Incidenţă: > 150 000 de cazuri noi/an.

- boli asociate cu risc crescut de cancer colorectal:

S-ar putea să vă placă și