SIGURANȚA ȘI EFICACITATEA TERAPIEI

ELECTRO-CONVULSIVANTE ÎN SCHIZOFRENIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: ABSOLVENT:

CONF. UNIV.DR.BĂCILĂ IONUȚ-CIPRIAN
 CE ESTE
SCHIZOFRENIA?
 SCHIZOFRENIE FACTORI DE RISC DIAGNOSTIC TRATAMENT

Psihoză severă care Necesită prezența a două

produce limitări sau mai multe simptome Antipsihoticele
semnifcative în capacitatea • Istoricul familial;
• Malnutriție maternă; pentru cel puțin o lună de reprezintă baza
de funcționare; zile dintr-un
tipic apare în adolecența • Boli apărute în cursul tratamentului
sarcinii. interval >6 luni. farmacologic.
târzie sau la vârsta
adultului tânar.
 POZITIVE

• Delir;
• Halucinații;
• Gândirea sau vorbirea dezorganizată;

SIMPTOME
• Comportament dezorganizat sau catatoni.

NEGATIVE
• Retragere socială;
• Aplatizare efectivă;
• Lipsa voinței;
• Apatie;
• Anhedonia;
• Sărăcirea vorbirii.
 CE ESTE TEC-UL?
Este un tratament medical utilizat în principal pentru
tulburările psihice severe, depresie majoră, tulburare
bipolară și schizofrenie, atunci când alte forme de
tratament nu au fost eficiente sau nu sunt recomandate.
TERAPIA ELECTRO-CONVULSIVANTĂ

FUNCȚIONARE TEHNICĂ?
Procedura TEC implică aplicarea unei descărcări electrice
pe scalp, care provoacă convulsii controlate în creierul.
Este efectuată sub anestezie generală și cu relaxante
musculare.

FUNCȚIONARE BIOLOGICĂ?
Mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, dar se crede
că influențează chimia și funcționarea creierului.
 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE STUDIULUI

01 Identificarea tipului de schizofrenie;

02 Distribuţia lotului în funcţie de categoria de vârstă;

03 Stabilirea modului de aplicare al impulsului;

04 Evaluarea reacțiilor adverse post TEC;

05 Distribuţia comparativă a pacienţilor cu și fără reacţii adverse, pe categorii de vârstă;

06 Frecvența și tipurile de reacții adverse pe categorii de vârstă și sexe;

07 Remisia simptomatologiei în funcţie de tipul schizofreniei, genul și vârsta.

 MATERIAL ȘI METODĂ
CRITERII DE INCLUDERE
Pacienţii
TIPUL DE STUDIU PERIOADA
schizofrenici, de
Studiu descriptiv şi 2021 - 2023
acord, cu vârsta
analitic între 18-80 de ani
observaţional

LOTURI – DIAGNOSTIC
PRINCIPAL
CRITERII DE EXCLUDERE Pacienții diagnosticați cu
GEN NUMĂRUL schziofrenie care au urmat
Pacienţii fără acord, PACIENȚILOR ședințele TEC.
18 de gen masculin vârsta <18 ani, > 80 INCLUS ÎN STUDIU
de ani; cu tulburări
32 de gen feminin similare schizo, cu 50 persoane
consum de
substanțe toxice
 LOTUL DE STUDIU PE CATEGORIE DE VÂRSTĂ ȘI TIP SCHIZOFRENIE

CATEGORIE DE VÂRSTĂ TIP SCHIZOFRENIE LOTUL DE STUDIU

25

16% 10% 18% 20

20

15

52% 10
10

30% 5
7

3 3 3
2 2

74% 0
18-30 0 30-50 >50

Schizofrenie Schizofrenie Schizofrenie

18-30 30-50 >50
Schizofrenie Schizofrenie Schizofrenie
paranoidă hebefrenică reziduală
paranoidă hebefrenică reziduală
 TIPUL ȘI FRECVENȚA REACȚIILOR ADVERSE
REACŢII ADVERSE FRECVENŢĂ REACŢII ADVERSE
6%
10% 20%
30%
4%

80% 50%

fără confuzie cefalee hipomnezie confuzie cefalee hipomnezie

 FRECVENŢA REACŢIILOR ADVERSE ÎN DISTRIBUŢIA COMPARATIVĂ A PACIENŢILOR CU REACŢII
FUNCŢIE DE GRUPA DE VÂRSTĂ ADVERSE ŞI FĂRĂ REACŢII ADVERSE, PE CATEGORII DE VÂRSTĂ

2.5 35 33
30
2
2 2 2
25

1.5
20

1
1 1 1 1 15

10

5
0.5

5 4 4 3
0 0 1
0
18-30 ani 30-50 ani >50 ani 0
18-30 ani 30-50 ani >50 ani

RA-prezente RA-absente
confuzie cefalee hipomnezie
 FRECVENŢA REACŢIILOR ADVERSE ÎN FUNCŢIE DE GRUPA DE
VÂRSTĂ IN FUNCȚIE DE TIPUL DE REACȚIE

CONFUZIE CEFALEE HIPOMNEZIE

20%
33%
40%
50% 50%
67%
40%

18-30 ani 30-50 ani 18-30 ani 30-50 ani

>50 ani 18-30 ani 30-50 ani >50 ani >50 ani
 DISTRIBUŢIA REACŢIILOR ADVERSE PE SEXE
3.5
3
3

2.5
2 2
2

1.5
1 1 1
1

0.5

0
masculin feminin

confuzie cefalee hipomnezie

 DISTRIBUŢIA REACŢIILOR ADVERSE PE SEXE

CONFUZIE CEFALEE HIPOMNEZIE

33%
40%
50% 50%
60% 67%

masculin feminin masculin feminin

 REMISIA SIMPTOMATOLOGIEI ÎN FUNCŢIE DE TIPUL SCHIZOFRENIEI

SCHIZOFRENIE PARANOIDĂ SCHIZOFRENIA HEBEFRENICĂ SCHIZOFRENIA REZIDUALĂ

11%
27%
31% 11%
53%

69% 20%
78%

Remisie totală Remisie parţială

Remisie totală Remisie parţială Fără remisie Fără remisie Remisie totală Remisie parţială Fără remisie
 REMISIA SIMPTOMATOLOGIEI ÎN FUNCŢIE DE GRUPA DE VÂRSTĂ

REMISIA LA GRUPA DE VÂRSTĂ REMISIA LA GRUPA DE VÂRSTĂ REMISIA LA GRUPA DE

18-30 DE ANI 30-50 DE ANI VÂRSTĂ >50 DE ANI
5%

20%
25%
30%

20% 60%
65%
75%

Remisie totală Remisie parţială Remisie totală Remisie parţială

Remisie totală Remisie parţială Fără remisie Fără remisie Fără remisie
 REMISIA ÎN FUNCŢIE DE GEN

REMISIA LA GENUL MASCULIN REMISIA LA GENUL FEMININ

10%
10%

25% 23%

65% 67%

Remisie totală Remisie parţială Fără remisie

Remisie totală Remisie parţială Fără remisie
 CONCLUZII

Rezultatele studiului susțin eficacitatea și siguranța terapiei electroconvulsive în

tratamentul schizofreniei. TEC a demonstrat capacitatea sa de a reduce și a ameliora
semnificativ simptomele pacienților diagnosticați cu această tulburare psihotică.
 1. Semple, D., & Smyth, R. (2019). Oxford Handbook of Psychiatry (4th ed.), Chapter 5, p. 180.

2. World Health Organization. (2019). ICD-10: F20 Schizophrenia. Disponibil la: https://icd.who.int/browse10/2019/en#/F20

3. National Center for Biotechnology Information. (n.d.). Bookshelf: Medical Genetics Summaries:Schizophrenia. Disponibil
la: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519704/table/ch3.t22/

4. Lam, M., Hill, W. D., Trampush, J. W., Yu, J., Knowles, E., Davies, G., ... Deary, I. J. (2019). Pleiotropic meta-analysis of
cognition, education, and schizophrenia differentiates roles of early neurodevelopmental and adult synaptic pathways.
American Journal of Human Genetics, 105(2), 334-350. doi: 10.1016/j.ajhg.2019.06.012

5. Schobel, S. A., Chaudhury, N. H., Khan, U. A., & Cook, S. C. (2019). Imaging biomarkers of glutamate neurotransmission in
schizophrenia: From animal models to clinical studies. Biological Psychiatry: Cognitive Neuroscience and Neuroimaging,

BIBLIOGRAFIE
4(6), 503-511. doi: 10.1016/j.bpsc.2018.12.008

6. Selten, J. P., Van der Ven, E., Rutten, B. P. F., & Cantor-Graae, E. (2019). The social defeat hypothesis of schizophrenia: An
update. Schizophrenia Bulletin, 45(2), 222-230. doi: 10.1093/schbul/sby106

7. He, M., Ban, J., Zhang, Y., & He, X. (2020). Association between prenatal exposure to air pollution and risk of
schizophrenia in offspring: A systematic review and meta-analysis. Environmental Pollution, 260, 113998. doi:
10.1016/j.envpol.2019.113998

8. Rees, E., Owen, M. J., & O'Donovan, M. C. (2020). Genomic insights into the causes of schizophrenia. Genome Medicine,
12(1), 51. doi: 10.1186/s13073-020-00774-y

9. Tognin, S., Pettersson-Yeo, W., Valli, I., Hutton, C., Woolley, J., Allen, P., ... Fusar-Poli, P. (2021). Default mode network
connectivity in individuals with schizophrenia and their siblings: A comparison with individuals with autism spectrum
disorder and their siblings. Translational Psychiatry, 11(1), 27. doi: 10.1038/s41398-020-01169-5

10. Javitt, D. C. (2020). Glutamate and schizophrenia: Phencyclidine, N-methyl-d-aspartate receptors, and dopamine-
glutamate interactions. International Review of Neurobiology
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!