DOCUMENTE ȘCOLARE ȘI

INSTRUMENTE DE LUCRU UTILIZATE

ÎN UNITĂȚILE DE EDUCAȚIE TIMPURIE

:
• Cadrele didactice din educația timpurie utilizează o serie de documente pentru înregistrarea copiilor în
instituție/la grupă, pentru înregistrarea prezenței zilnice a acestora, a activităților cu copiii și a rezultatelor
obținute cu aceștia, precum și pentru proiectarea fiecărei activități în parte, respectiv:
 
 Condica de evidență a activității didactice din educația timpurie/Planificarea săptămânală;
 Catalogul grupei
 Caietul de observații privind progresele copiilor;
 Fişele de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în clasa pregătitoare;
 Proiectele tematice;
 Proiecte didactice pentru toate tipurile de activități, cu mențiunea că pentru proiectele de activitate integrată
sunt necesare și scenarii de activitate;
 Planificarea și documentarea activităților derulate pentru dezvoltare profesională, pentru activitatea cu părinţii,
pentru activitatea cu grădinița, pentru activitățile extracurriculare.
 
• Suplimentar, cadrele didactice din unitățile de educație timpurie, vor adăuga portofoliului lor profesional
următoarele materiale:

 Materialele didactice confecţionate, fişe de lucru şi de evaluare, modele de lucrări artistico-plastice şi practice;
 Proiecte educative, protocoale de colaborare, studii de specialitate;
 Portofoliile copiilor;
 Mapa cu materiale-suport pentru temele de consiliere – concepute sau preluate din diverse surse, pentru a putea
veni în sprijinul părinţilor;
 CV – Curriculum vitae;
 Copii ale documentelor de studii.
CE ESTE PROIECTAREA DIDACTICĂ?

= ansamblul operațiilor de anticipare a obiectivelor,

conținuturilor, strategiilor didactice și strategiilor de
evaluare, precum și a relațiilor dintre acestea.

• Proiectarea demersului didactic se referă la ansamblul de

procese și operații de anticipare, de fixare mentală a
pașilor care urmează a fi parcurși la nivelul procesului de
învățământ, cât și la nivelul unităților de învățare sau al
unităților tematice și al activităților didactice concrete.
(Bocoș&Jucan, 2017)
 DOMENIILE DE DEZVOLTARE

Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenţionale, necesare din raţiuni

pedagogice, pentru asigurarea dezvoltării plenare, complexe, ca şi pentru
observarea evoluţiei copilului.

DEZVOLTARE
A
SOCIO-
EMOȚIONALĂ

DEZVOLTAREA
FIZICĂ, DEZVOLTAREA
SĂNĂTATE ŞI COGNITIVĂ ȘI
IGIENĂ CUNOAȘTEREA
PERSONALĂ LUMII
Între toate domeniile
există dependenţe şi
interdependenţe, astfel că
fiecare achiziţie dintr-un
DEZVOLTAREA
LIMBAJULUI, A CAPACITĂȚI ȘI domeniu influenţează
COMUNICĂRII ȘI ATITUDINI ÎN semnificativ progresele
PREMISELE ÎNVĂȚARE
copilului în celelalte domenii.
CITIRII ȘI SCRIERII
DOMENIUL DE DIMENSIUNI ALE COMPORTAMENTE
DEZVOLTARE DEZVOLTĂRII VIZATE

1. Exersează, cu sprijin, respectarea unor

principii de bază specifice unei alimentaţii
sănătoase
Motricitate grosieră și 2. Manifestă deprinderi de păstrare a
motricitate fină în igienei personale
contexte de viaţă 3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie
familiare faţă de obiecte şi situaţii periculoase
4. Utilizează reguli de securitate fizică
personală

DEZVOLTAREA 1.Utilizează simţurile (văzul, auzul, simţul

FIZICĂ, tactil, mirosul etc.) în interacţiunea cu
-Conduită senzorio-
SĂNĂTATE ŞI motorie, pentru
mediul apropiat.
2.Se orientează în spațiu pe baza
IGIENĂ orientarea mișcării simțurilor.
PERSONALĂ 3. Își coordonează mișcările în funcție de
ritm, cadență, pauză, semnale sonore,
melodii.

1. Exersează, cu sprijin, respectarea

Sănătate (nutriție, unor principii de bază specifice unei
îngrijire, igienă alimentaţii sănătoase
personală) și practici 2. Manifestă deprinderi de păstrare a
privind securitatea igienei personale
3. Demonstrează abilităţi de autoprotecţie
personală faţă de obiecte şi situaţii periculoase
4. Utilizează reguli de securitate fizică
personală
 PROIECTAREA ANUALĂ

Definiție:
Planificarea calendaristică anuală este o proiectarea
eșalonată, care se materializează în planificarea proiectelor
tematice și a temelor săptămânale pentru cele 6 teme anuale
de studiu și a conținuturilor care vor fi asociate acestora.
TEME ANUALE DE STUDIU CINE ŞI CUM
PLANIFICĂ/ORGANIZEA
CUM ESTE/A FOST ŞI VA ZĂ O ACTIVITATE?
CINE SUNT/ SUNTEM?
FI AICI PE PĂMÂNT? O explorare a modalităţilor în care
O explorare a naturii comunitatea/individul îşi planifică
umane, a
CÂND/CUM ŞI O explorare a evoluţiei şi îşi organizează activităţile,
convingerilor şi DE CE SE vieţii pe Pământ, cu precum şi a caracteristicilor
valorilor personale, a ÎNTÂMPLĂ? identificarea factorilor produselor activității/ muncii şi,
corpului uman, a care întreţin viaţa, a implicit, a modalităţilor prin care
stării de sănătate O explorare a lumii problemelor lumii acestea sunt realizate.
proprii şi a familiei, a fizice şi materiale, a contemporane (poluarea, O incursiune în lumea sistemelor
grupului de prieteni, universului apropiat încălzirea globală, şi a comunităţilor umane, a
a comunităţii de sau îndepărtat, a suprapopularea etc.) specificului activităților umane şi a
apartenenţă, a relaţiei cauză-efect, O explorare a orientării profesiilor/ ocupațiilor, a rolului
culturilor cu care a fenomenelor noastre în spaţiu şi timp, capacităţilor antreprenoriale.
venim în contact, a naturale şi a celor a istoriilor noastre
drepturilor şi a produse de om, a personale, a istoriei şi
responsabilităţilor anotimpurilor, a geografiei din perspectivă CUM EXPRIMĂM CEEA
proprii, a ceea ce domeniului ştiinţei şi locală şi globală, a CE SIMŢIM?
înseamnă să fii om. tehnologiei. căminelor şi a călătoriilor
noastre, a descoperirilor,
a contribuţiei oamenilor şi O explorare a felurilor în care ne
CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU? civilizaţiilor la evoluţia descoperim şi ne exprimăm ideile,
noastră în timp şi spaţiu. sentimentele, convingerile şi
O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor, a gândurilor şi năzuinţelor noastre valorile, atât în relaţiile
de dezvoltare personală și profesională. interpersonale, cât şi prin limbaj şi
O incursiune în universul jocului, învățării și al muncii, al naturii şi al valorilor prin arte.
personale și sociale ale acestora. O incursiune în lumea
O incursiune în lumea profesiilor, a activităţii umane în genere, în vederea patrimoniului cultural naţional şi
descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei universal.
de sine.
CONDIȚII ÎN REALIZAREA PLANIFICĂRII ANUALE
• analiza atentă a Curriculumului pentru educația timpurie, acesta fiind
documentul care fundamentează planificarea
• planificare echilibrată, respectând particularitățile de vârstă și individuale ale
preșcolarilor, cunoștințele lor anterioare și în raport cu temele anuale de
studiu
• interesul pe care îl manifestă majoritatea copiilor
• resursele materiale necesare realizării temei
• un anumit echilibru între sursele de proveniență a subiectelor abordate
(literatură, știință, istorie, viață socială, anotimpuri, sărbători etc.)
• Pentru nivelul 3-5 ani, nu este obligatoriu să se parcurgă toate cele șase
teme pe parcursul unui an şcolar. În acest context, cadrul didactic se poate
opri la cel puțin 4 teme anuale, în funcţie de nivelul grupei şi de dimensiunile
de dezvoltare avute în vedere. În situaţia grupelor cu copii de 5-6 ani se
recomandă parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
PROIECTAREA TEMATICĂ
Definiție:
Proiectul tematic constă într-o structură coerentă de activități de învățare ce au ca finalitate
un scop comun: achiziționarea de către copii a unor cunoștințe și abilități pe o anumită temă. El
este o extindere, o investigație amănunțită asupra temei generale (fenomene, obiecte, evenimente
etc.). Presupune un demers mult mai elaborat decât planificarea calendaristică, necesitând o bună
pregătirea a cadrului didactic în ceea ce privește utilizarea conceptelor și a conținuturilor științifice.

• Pornind de la temele anuale, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele/activitățile

tematice care urmează a se derula cu copiii.
• Într-un an şcolar, la nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte
tematice cu o durată maximă de 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de
proiecte de mai mică amploare (ceea ce este recomandat), variind între 1-3
săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru
tema respectivă.
• De asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect,
dar în care sunt stabilite teme săptămânale independente, de interes pentru ceea ce
copiii vor să studieze. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi (teme concurente) şi/sau
proiecte transsemestriale.
PLANIFICARE ANUALĂ-NIVEL I
SEMESTRUL al-II-lea
SEMESTRUL I ,,Când, cum și de ce se ,,Magia ,,Iarnă, iarnă eşti frumoasă”
Tema anuală de Subtemele proiectului/Tema întâmplă ?” iernii”
Tema proiectului
studiu saptamanii
  ,,Jocurile iernii”
  Bine te-am găsit,
grădiniţă!”
,,Cum este, a fost și va fi ,,Pisica” ,,Pisica şi prietenii ei din
    ,,Sunt copil de grădiniţă” aici, pe pământ?” curtea bunicului~
„Cine   ,,Grădiniţa- lumea ,,Cum este, a fost și va fi ,,Ursul” ,,Ursul şi prietenii lui din
sunt/suntem?” copiilor” aici, pe pământ?” pădure”
„Cine ,,Eu sunt ,,Acesta sunt eu” ,,Cum este, a fost și va fi   ,,Copiii-prietenii
sunt/suntem?” unic” ,,Sunt curat şi sănătos” aici, pe pământ?” animalelor”
„Cine   ,,Eu şi familia mea” ,,Cu ce și cum exprimăm   ,,Mărţişoare pentru mama”
ceea ce simțim?
sunt/suntem?”
,,Ce şi cum vreau să fiu?” ,, Doctorul- ,, Vreau să fiu doctor”
,,Când, cum și de   ,,Întâlnire cu toamna” prietenul
ce se întâmplă ?” meu”
,,Când, cum și de ,,Mărul” ,,Mărul din livada ,,Când, cum și de ce se   „Primavara-vine, vine”
ce se întâmplă ?” toamnei” întâmplă ?”
,,Când, cum și de ,, Morcovul” ,,Morcovul din grădina ,,Când, cum și de ce se ,,Vestitorii ,, Ghiocelul-vestitorul
ce se întâmplă ?” toamnei” întâmplă ?” primăverii” primăverii”
  ,,Barza- vestitorul
,,Când, cum și de   ,,Povestea toamnei”
ce se întâmplă ?” primăverii”
,,Cum este, a fost și va fi ,,Puișorul” ,,Puișorul pufos”
Cu ce și cum ,, Lumea ,, Lumea poveştilor” aici, pe pământ?”
exprimăm ceea ce poveştilor” ŞCOALA ALTFEL
simțim?
Cum este, a fost și ,,Bucuria ,,Moş Nicolae şi Cum este, a fost și va fi ,, Hai la ,,Automobilul”
va fi aici pe sărbărilor de povestea lui” aici pe pământ?” drum!”/ ,,Avionul”
pământ?”  
iarnă” ,,Ne pregătim de ,,Barca”
  sărbători” Cu ce și cum ”Lumea copiilor”
exprimăm ceea ce
,,Moş Crăciun te simțim?
aşteptăm!”
Când, cum și de ce se   ,,Vara”
întâmplă ?”
 PLANIFICARE ANUALĂ-NIVEL II SEMESTRUL al-II-lea
SEMESTRUL I ,,A venit iarna drăguța”
,,Iarna în cuvinte și
Subtemele „Când, cum și de ce se
Tema anuală de imagini”
Tema proiectului proiectului/Tema întâmplă?” Hai la joacă afară”
 
studiu
saptamanii
,,Cum este, a fost și va fi aici, pe
  ,,Grădiniță, bine te- pământ?”   ,,Hello, London!”
 
am găsit!”
  Grădinița – o căsuță ,,Cum este, a fost și va fi aici, pe ,,Călătorim în ,,Călătorie în Țara Zăpezii”
de poveste pământ?” jurul Pământului” ,,Călătorie în junglă”
,,Suntem diferiți, ,,Când, cum și de ce se
„Cine sunt/suntem?” „Eu și familia mea” întâmplă?”
  ,,Semne de primăvară”
dar egali”
  ,,Pe cărările toamnei” ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce ,,Dăruire, prețuire,
   
,,Farmecul simțim?” recunoștință”
„Când, cum și de ce se ,,Toamna în grădină
toamnei” și-n livadă” ,,Ce și cum vreau să fiu?” ,,Munca, o ,,Muncă și răsplată”
întâmplă?”   comoară de preț” ,,Vreau să fiu…”
,,Toamna – mireasmă
și culoare” ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce   ,,Paștele, sărbătoarea
simțim?” creștinilor”
ȘCOALA ALTFEL
,,Cine și cum ,,Cum este, a fost și va fi aici, pe ,, Să ne cunoaștem ,,Pământul – planeta
,,Percep și cunosc pământ?” planeta” albastră”
planifică/ organizează  
lumea înconjurătoare” ,,
o activitate?” ,,Biodiversitate”
,,Cu ce și cum ,,Cu ce și cum exprimăm ceea ce    
,,Mă îngrijesc – sunt simțim?” ,,Bunele maniere”
exprimăm ceea ce  
sănătos”
simțim?”     ,,Oaspeții primăverii”
,,Cu ce și cum ,,Când, cum și de ce se ,,E primăvară, ,,Natura e în floare”
exprimăm ceea ce   ,,Cartea” întâmplă?” iarăși primăvară”
,,În grădina de legume”
simțim?”
,,Când, cum și de ce se   ,,Vai, ce zumzet se aude!”
  ,,Moș Nicolae, Moșul întâmplă?”
,,Cu ce și cum bun”
exprimăm ceea ce ,,Magia ,,Cine sunt/ suntem?” ,, ,,Universul copilăriei”
,,Crăciunul,
simțim?” sărbătorilor de ,,Cum este, a fost și va fi aici, pe ,,Timpul” ,,Timpul”
sărbătoarea bucuriei”
iarnă” pământ?”
,,Datini și obiceiuri
de Anul Nou” ,,Ce și cum vreau să fiu?”   ,,În curând voi fi școlar”
 CONCEPEREA ȘI ELABORAREA PROIECTULUI TEMATIC
 Alegerea subiectului
– poate fi sugerat de copii, ales de educatoare sau convenit de educatoare împreună
cu copiii;
– trebuie să fie vast (să permită o investigație de cel puțin o săptămână), să fie legat
de experiența de zi cu zi a copilului, să permită o abordare integrată, să fie potrivit pentru a
putea fi investigat în grădiniță
Întocmirea unei hărți tematice împreună cu copiii, cu aspectele principale ale conținuturilor
ce vor fi abordate
Stabilirea obiectivelor (reale, măsurabile, aplicabile) și a comportamentelor vizate
Alcătuirea unui inventar al problemelor, al lucrurilor pe care copiii le știu și al celor pe care
nu le știu și doresc să le afle despre subiectul ales
Identificarea resurselor materiale (existente în grădiniță și procurate de copii), temporale
(limitele de timp între care se desfășoară proiectul) și umane (totalitatea membrilor
implicați în proiect)
Conceperea unor scrisori de intenție pentru a expune obiectivele proiectului
Amenajarea centrului tematic
Planificarea activităților ce se vor derula pe parcursul proiectului, respectându-se planul de
învățământ pentru nivelul de grupă la care se derulează
Proiectarea strategiilor didactice: metode și procedee, mijloace, forme de organizare
REALIZAREA PROIECTULUI TEMATIC

Parcurgerea materialelor puse la dispoziție de către cadrul

didactic (planșe, machete, cărți, activități)
Organizarea activităților de învățare (cât mai diverse), în care
jocul este metoda de bază

EVALUAREA PROIECTULUI TEMATIC

Se afișează rezultatele obținute - finalitatea (o acțiune amplă, în care sunt
antrenați toți factorii implicați): expoziții, un act umanitar, un obiect de decor
pentru grădiniță, un poster, un afiș, un regulament, un spectacol etc.
Progresele și achizițiile înregistrate trebuie să fie vizibile în atitudinile,
comportamentele, deprinderile copiilor, toate fiind reflectate de portofoliul
proiectului (materiale cu conținut informativ vizând tema proiectului, harta
proiectului, scrisorile de intenție, lucrări realizate cu copiii, imagini sugestive din
timpul derulării proiectului, materiale confecționate, albume, cărți, fotografii etc.)
 PROIECTUL TEMATIC
Grupa/Nivel de vârstă:
Tema anuală de studiu:
Tema proiectului:
Subteme:
Perioada proiectului:
Alegerea temei:  
Dimensiuni ale dezvoltării
Comportamente vizate:

Ce știu copiii? Ce nu știu copiii și vor să afle?

Inventar de probleme  

Resurse:
a.Umane
b.Materiale
c.De timp
Harta proiectului

Evaluare
 HARTA PROIECTULUI TEMATIC: ,,MĂRUL”
NIVEL I

ÎNSUŞIRI
PĂRŢI
COMPONENTE CULOARE
FORMĂ
MIROS
-COAJĂ, GUST
MIEZ,
SÂMBURI
IMPORTANȚĂ

SĂNĂTATE
MĂRUL SUNT BOGATE
ÎN VITAMINE
MOD DE
CONSUM

STARE NATURALĂ NORME DE

ACHIZIŢIE
COMPOT IGIENĂ
DULCEAȚĂ
SUC LIVADA
MAGAZIN
SPĂLATE
PIAȚĂ
ÎNAINTE DE
CONSUM
HARTA PROIECTULUI TEMATIC: ,,PRIMĂVARA IAR SE ARATĂ”
NIVEL II
 PLANIFICAREA SĂPTĂMÂNALĂ

• Planificarea calendaristică a activităților se face săptămânal, de către fiecare

cadru didactic sau grup de cadre didactice de la o grupă.
• Planificarea se realizează pe baza planului de învățământ pentru educația
timpurie (pagina 6-7 in Curriculum pentru educație timpurie, 2019) și a
planificării anuale. Tematica activităților este realizată în funcție de tipul
programului grădiniței (normal sau prelungit) și în funcție de particularitățile de
vârstă.
• În planificarea activităților educatoarea va avea in vedere corelarea
conținuturilor cu nivelul de vârstă al copiilor, cu tema proiectului tematic sau a
săptămânii independente, cu subtema proiectului tematic și va lua in calcul resursele
pe care le are la dispoziție (materiale și umane) și faptul că iși asumă
responsabilitatea unui parcurs didactic prin care copiii trebuie să ia contact cu toate
tipurile de activităti de invățare, toate domeniile experiențiale și cu toate mijloacele
de realizare a activitătilor.
 PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE
Intervalul de Categorii/Tipuri de activități Nr ore de activități de Numărul total de
vârstă de invățare învățare desfășurate cu ore activități de
copiii zilnic/tură învățare/săptămână
37 – 60 luni Jocuri și activități liber-alese 2h 10 h
(3,1 – 5 ani)
Activități pentru dezvoltarea 2h 10 h
personală
Activităţi pe domenii 1h 5h
experiențiale
TOTAL   25 h
61 – 72/84 luni Jocuri și activități liber-alese 2h 10 h
(5,1 –6/7 ani)
Activități pentru dezvoltarea 1½h 7½h
personală
Activităţi pe domenii 1½h 7½h
experiențiale
TOTAL   25 h

In contextul noului curriculum educatoarea nu iși va indrepta atenția către un

număr de activități dat de planul de învățământ(ca in precedentul curriculum),
pentru că NU MAI EXISTĂ O ASTFEL DE LIMITARE NUMERICĂ, în schimb, va
avea in vedere asigurarea unui echilibru in planificarea tuturor tipurilor de
activități și a mijloacelor de realizare a acestora, atât zilnic, cât și săptămânal.
Categoriile/Tipurile de activităţi de învăţare prezente în planul de învăţământ la
nivel preșcolar sunt:
Activităţi pe domenii experiențiale (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline),
Jocuri şi activităţi liber-alese
Activităţi pentru dezvoltare personală.
ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENȚIALE

Activitățile pe domenii experiențiale - ADE (nivel preșcolar) sunt activităţi

integrate sau pe discipline, desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte tematice sau în
cadrul săptămânilor independente, planificate în funcţie de temele mari propuse de
curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
Se vor avea în vedere toate domeniile experiențiale și asigurarea unui echilibru în
planificarea mijloacelor de realizare a activităților zilnice și săptămânale. Selectarea,
structurarea logică a mijloacelor de realizare a acestor activități trebuie să ţină cont de
tipul de activitate: de comunicare de noi cunoștințe și formare de deprinderi şi priceperi,
de consolidare/sistematizare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, de verificare –
evaluare.
În cazul activităților integrate, mijloacele de realizare se succed și alternează în
funcție de obiectivele de atins, de temă, de alte variabile sau determinanți, cum ar fi:
vârsta și potențialitățile copiilor.
DOMENIUL LIMBĂ ȘI
COMUNICARE (DLC)
 -activități de educare a limbajului

DOMENIUL ȘTIINȚE  -activități matematice

(DȘ) -activități de cunoaștere a mediului

 -activități de educație pentru societate

DOMENIUL OM ȘI
-activități practice
SOCIETATE (DOS)

DOMENIUL ESTETIC  -educație muzicală

ȘI CREATIV (DEC) -activități artistico-plastice

DOMENIUL PSIHO-
MOTRIC (DPM) -activități de educație fizică
 Durata activităţilor poate varia, în funcţie de particularităţile copiilor,
de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea, de conţinutul
activităţilor, precum şi în funcţie de maniera de desfăşurare.
În medie, o activitate cu copiii durează între 15 şi 30 de minute (de
regulă, 15 minute la grupa mică și până la 35 minute la grupa mare). În
funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă și
de specificul situațiilor educative, cadrul didactic va decide care este timpul
efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.
În cazul în care, în funcție de particularitățile de vârstă și de dezvoltare
ale copiilor din grupă, se optează pentru o durată mai mică a activităților pe
domenii experiențiale (< 1 h, < 1½ h ) diferența de timp poate fi alocată
celorlalte tipuri de activități de învățare.
Conform prevederilor in vigoare, activitățile de învățare pe domenii
experiențiale alternează cu pauze de 10-15 minute pentru copii (pauzele pot fi
alocate jocului liber, jocurilor de mișcare, exercițiilor fizice, unei tranziții, unei
rutine)
În planificarea activităților pe domenii experiențiale trebuie avute în
vedere toate domeniile experiențiale și asigurarea unui echilibru în
planificarea mijloacelor de realizare a activităților zilnice și săptămânale!
 JOCURI ŞI ACTIVITĂŢI LIBER-ALESE

Jocurile şi activităţile liber-alese – ALA sunt cele pe care, de regulă,

copiii şi le aleg şi care îi ajută să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în
cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a
matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris etc.
Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar individual și pot fi
abordate, în manieră integrată, cu activitățile pe domenii experiențiale și cu
activitățile pentru dezvoltare personală.
În cadrul jocurilor şi activităţilor liber-alese, actualul plan de învățământ
alocă zilnic un timp de cel puțin 30 de minute jocului liber. În această perioadă,
în care copiii pot să-și aleagă jocul și jucăria preferată, pot să
analizeze/exploreze obiecte/mecanisme/ fenomene/ idei de care se simt atrași,
pot comunica și împărtăși impresii cu colegii etc.
Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor liber - alese depinde în mare
măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional.
Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu
trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau
cu tema proiectului aflat în derulare.
 Centrele de interes: Bibliotecă, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte,
Nisip şi apă etc.
În funcţie de spaţiul disponibil, cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel
puţin două centre de activitate, în care pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii.
Copiii trebuie să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc în funcţie de
disponibilitate şi nevoi.
Tema Jocurilor şi activităţilor liber-alese poate fi dată sub o formă generică şi comună
tuturor centrelor deschise sau se pot stabili teme diferite pentru fiecare centru de activitate,
corelându-se cu celelalte activităţi din programul zilei şi cu tema proiectului aflat în derulare,
având în atenţie atingerea obiectivelor planificate.
Exemplu:
Tema proiectului tematic: ,,Bogațiile toamnei”
Tema săptămânii: ,,Toamna în livadă”
ALA -,, Fructe de toamnă”- Artă-desen, Știință-rezolvare puzzle, Bibliotecă-elemente de
comunicare orală;
Sau
ALA Artă-,,Mere colorate”-desen, Știință-,,Livada cu mere” –rezolvare puzzle,
Bibliotecă-,,La cules de mere”-elemente de comunicare orală;
Jocurile şi activităţile liber-alese se desfăşoară simultan şi nu succesiv!
NU este obligatoriu ca fiecare copil să parcurgă zilnic toate sectoarele/centrele
deschise!!!
 ACTIVITĂŢILE PENTRU DEZVOLTARE PERSONALĂ

Activităţile pentru dezvoltare personală – ADP de la nivel preșcolar

includ :
 Rutinele
 Tranziţiile
 O parte a activităților liber-alese din perioada dimineții (când este
încurajată explorarea individuală a unui subiect de care este interesat
copilul)
 Activităţile de dezvoltare a înclinaţiilor personale/ predispozițiilor/
aptitudinilor din perioada după-amiezii (pentru grupele de program
prelungit sau săptămânal – nivel preșcolar),
 Activităţile opționale
 Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei.
Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a
acestuia.
Rutinele înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de
dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting
prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi
conţinuturi.

Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele

de rutină la activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în
diverse momente ale zilei.
Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în
funcţie de vârsta copilului, de contextul momentului şi de competențele cadrului
didactic (cântece, poezii, numărători, jocuri cu text şi cânt, ghicitori, povestioare).
  Pentru a folosi într-un mod constructiv aceste tranziţii, educatoarea trebuie să
cunoască, în primul rând, dinamica grupului de preşcolari, să adapteze tranziţiile la
particularităţile de vârstă, la tema proiectului propus.
În momentul în care educatoarea proiectează scenariul unei activităţi instructiv-
educative, tranziţiile vor fi menţionate clar în proiectul didactic, însă de multe
ori, situaţiile neprevăzute determină educatoarea să improvizeze.
 Activitatea opțională intră în categoria activităţilor de învăţare,
respectiv a celor pentru dezvoltare personală şi se includ în programul
zilnic al copilului în grădiniţă.
Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se
acordă o plajă orară de 0-1 activitate/săptămână, in acest context,
educatoarea poate să opteze, indiferent de nivelul de vârstă cu care
lucrează, pentru a derula sau nu o activitate opțională cu copiii grupei.

Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoare şi,

în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă
din oferta de programe opționale avizate de MEC sau de ISJ.
 
Activităţile opţionale se desfăşoară în conformitate cu prevederile
legale în vigoare. Cadrele didactice care desfăşoară activităţi opţionale au
libertatea de a-şi alege ziua, în funcţie de programul stabilit, timpul afectat
fiind cel destinat activităţilor cu preşcolarii, în funcţie de vârsta copiilor şi
specificul grupei. Activităţile opţionale au menirea de a descoperi şi
dezvolta înclinaţiile şi abilităţile copiilor.
ASPECTE IMPORTANTE DIN CURRICULUM PENTRU EDUCAȚIA TIMPURIE
În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment
de mişcare în aer liber(recomandat) sau în incinta grădiniței. (Exemple: joc de mişcare cu
text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive,
plimbare în aer liber etc.).
Activitatea/momentul de mișcare trebuie să se regăsească în Managementul
grupei, în planificarea zilnică (MM).

Deoarece lectura este una dintre cele mai educative, mai intense și mai indrăgite
activități și apropierea copilului de carte trebuie să se facă de la o vârstă cât mai fragedă,
prezentul curriculum introduce ca moment obligatoriu, de 10-15 minute/zi, Momentul
poveștilor.
Educatoarea are libertatea de a plasa acest moment în programul zilnic al copiilor, în
funcție de modul în care își gândește derularea activităților din zi, în funcție de temele
abordate, de disponibilitatea copiilor etc., respectiv: fie la Întâlnirea de dimineață, fie la
activitatea pe domenii experiențiale, fie ca moment de tranziție, fie la sfârșitul zilei sau a
primei părți a zilei - înainte de masă, înainte de somn, înainte de plecarea acasă.
Momentul poveștilor trebuie să se regăsească în Managementul grupei, în
planificarea zilnică (MP).

Activitățile recuperatorii individualizate sau pe grupuri mici pot fi diferite exerciții logopedice,
motorii, de coordonare oculo-motorie, de atenție, de memorie etc., determinate de nevoi
individuale ale unor copii din grupă și care pot fi derulate în funcție de disponibilitatea copiilor
la momentul respectiv din program.
 Activitățile extrașcolare reprezintă activitățile educative, culturale, artistice,
recreative etc. organizate, de regulă, în afara unității de învățământ și în afara
programului, de către profesorii pentru învățământ preșcolar, cu aprobarea
direcțiunii.
Ele se vor planifica şi desfăşura lunar, cu participarea părinţilor şi a altor
parteneri educaţionali din comunitate (autorităţi locale, biserică, poliție, agenţi
economici, ONG-uri etc).
Planificarea acestora trebuie să se regăsească Managementul grupei.

Activităţile care privesc educația rutieră, educația ecologică, educația

pentru sănătate, educația culturală, educația religioasă, educația financiară,
educația pentru valori, drepturile copilului intră în categoria activităților liber-
alese, după cum pot intra, la fel de bine, şi în categoria activităţilor de dezvoltare
personală și/sau a activităților pe domenii experienţiale; totul depinde de tipul şi
tema acestor activităţi şi de cât de bine se corelează cu tema proiectului sau cu
tema săptămânală; ele se desfășoară, alternativ, în fiecare săptămână.
 EXEMPLU DE PLANIFICARE PE O ZI LA GPP ȘI GPN – NIVEL I
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT GRADINITA CU PROGRAM NORMAL
Tema proiectului tematic: ,,Farmecul iernii” Tema proiectului tematic:,,Totul despre mine”
Tema săptămânii: ,,E iarnă iar” Tema săptămânii: ,,Familia mea”
Repere Activități de învățare
orare Repere  Activități de învățare
7.30- ADP-Primirea copiilor/ Activități recuperatorii / Activitate orare
9.30 individuală de explorare a unui subiect; 8.00 - ADP-Primirea copiilor/Activități recuperatorii /Activități
  ALA-Joc liber
  ADP- ÎD „Cine este iarna și ce ne-aduce ea?” (discuții libere); 9,00 individuale de explorare a unui subiect
elemente specifice ADP-ului ALA – Jocul liber
  ADP-Micul dejun 9.00- ADP- Î.D. „Părinții mei se numesc...” – exerciții de
9.30- ALA - ,,Iarna, anotimpul alb” (Ș-,,Gheața și zăpada”-experimente; 11,30 stimulare a comunicării; elemente specifice ADP-ului
11.30 A-,,Ninge pe strada mea”-desen, pictură; C-,,Castelul de gheață”-
  asamblare)
  A.I.: „FAMILIA MEA” ( DȘ+ -DOS+ DEC)
  Activitate integrată: Cu zăpadă ne jucăm ( DOS + DEC+ DȘ )   A.D.E. - D.Ş. – „O familie fericită” – lectură după
  ADE: DOS - ,,Fetița de zăpadă” (povestea educatoarei) – MP   imagini
  DEC - ,,Fulgi de nea” (modelaj)   D.O.S. - ,,Familia mea” – lipire
  DȘ - ,,Copiii și fulgii” (ex.cu mat.indiv. – formare de perechi)   D.E.C. – „Familia mea ”– predare cantec
11.30- ALA - „Bulgărele năzdrăvan” (joc de mișcare) – MM
12.30 - ,,Rece-cald” (joc de atenție)   ADP-Rutine- Gustarea, deprinderi igienico-sanitare
  ADP-Opțional-dacă există- se desfășoară doar pe o singură tură(sau   A.L.A. - „Familia mea” - A– desen; JR– „De-a mama”;
dimineață sau după-amiază, sau alternativ), o dată pe săptămână B– elemente de comunicare scrisă
ADP - Masa de prânz 11,30- A.L.A. - „Cine ajunge primul ” – joc de miscare (MM),
12.30 - ,,Scufita Rosie” –vizionare poveste (MP)
12.30- ALA - ,,Sărim peste nămeți” (joc distractiv)   ADP-Opțional-dacă există- se desfășoară o dată pe
15.30 ADP - Somn/relaxare   săptămână
  ALA – Activități recuperatorii- ,,Întâlnire cu iarna” (puzzle) 12.30- ALA- Jocul liber
  ADP-Gustarea
15.30- ADE- DOS - ,,Fetița de zăpadă” (repovestire) - MP 13.00 ADP - Plecarea copiilor
17.30 DEC - ,,Fulgi de nea” (pictură-amprentare)
  DȘ - ,,Găsește perechea!” (joc didactic)
  ALA – „Baba Iarnă” (joc distractiv), ,,Prinde fulgul!” (joc de
  mișcare) – MM
  ADP- Opțional-dacă există- se desfășoară doar pe o singură tură(sau
  dimineață sau după-amiază, sau alternativ), o dată pe săptămână
ALA – Jocul liber
ADP – Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este
interesat copilul;
ADP - Plecarea copiilor
 EXEMPLU DE PLANIFICARE PE O ZI LA GPP ȘI GPN – NIVEL II
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT
GRADINITA CU PROGRAM NORMAL
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se întâmplă?”
Tema proiectului tematic:,,Farmecul toamnei”
Tema proiectului tematic:,,Farmecul toamnei”
Tema săptămânii: ,,Coșul toamnei”
Tema săptămânii: ,,Coșul toamnei”
Repere Categorii de activități de învățare
orare Repere Categorii de activități de învățare
7.30-9.30 ADP- Primirea copiilor/ Activități recuperatorii /Activități individuale orare
  de explorare a unui subiect de care este interesat copilul 8.00 – ADP- Primirea copiilor/ Activități recuperatorii /Activități
  ALA- Jocul liber 9.30 individuale de explorare a unui subiect de care este interesat
  A.L.A. – „Hărnicia toamnei” (JR– „La piață”; C -,,Cămara cu rafturi”-   copilul
  asamblare; B -,,Rețete pentru murături”-elemente de comunicare   ALA- Jocul liber
  scrisă)   A.L.A. – „Hărnicia toamnei” (JR– „La piață”; C -,,Cămara cu
9.30-11.30 ADP- Micul dejun   rafturi”-asamblare; B -,,Rețete pentru murături”-elemente de
  ADP- Î.D. ,,Ce ne-a adus toamna?” (brainstorming); gimnastica de 9.30- comunicare scrisă)
  înviorare (MM) 11.30 ADP- Î.D. ,,Ce ne-a adus toamna?” (brainstorming);
  A.I.: „BOGĂȚIA TOAMNEI” ( DȘ+ -DOS+ DEC)   gimnastica de înviorare (MM)
  A.D.E. D.Ş. – „Coșul toamnei” – convorbire cu suport intuitiv   A.I.: „BOGĂȚIA TOAMNEI”
  D.E.C. - ,,Fructe și legume” - desen   ( DȘ+ -DOS+ DEC)
11.30- D.O.S. – „Sănătate de la toate”– memorizare   A.D.E. - D.Ş. – „Coșul toamnei” – convorbire cu suport
12.30 A.L.A. - ,,Povestea împăratului Mere verzi” –lectura educatoarei (MP)   intuitiv
  ,,Salata toamnei” - joc distractiv   D.E.C. - ,,Fructe și legume” - desen
ADP-Opțional-dacă există- se desfășoară o dată pe săptămână 11.30- D.O.S. – „Sănătate de la toate”– memorizare
ADP - Masa de prânz 12.30 ADP-Rutine- Gustarea, deprinderi igienico-sanitare
  A.L.A. - ,,Povestea împăratului Mere verzi” –lectura
  educatoarei (MP)
12.30- ALA - ,,Atinge mărul!” (joc de mișcare) – MM
12.30- ,,Salata toamnei” - joc distractiv
15.00 ADP - Somn/relaxare
13.00 ADP-Opțional-dacă există- se desfășoară o dată pe săptămână
  ALA – Activități recuperatorii- ,,Ce se potrivește?” (joc de asociere)
ALA- Jocul liber
  ADP-Gustarea
A.D.P.-Plecarea copiilor
  A.D.E. D.Ş. – „Toamna cea bogată” – joc didactic
15.00- D.E.C. - ,,Fructe și legume” – finalizarea lucrărilor
17.00 D.O.S. – „Sănătate de la toate”– repetarea poeziei
  ALA – ,,Mărul certăreț” (teatru de marionete) -MP
  ADP- Opțional-dacă există- se desfășoară doar pe o singură tură (sau
  dimineață sau după-amiază, sau alternativ), o dată pe săptămână
17.00- ALA – Jocul liber
17.30 ADP – Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este
  interesat copilul;
ADP - Plecarea copiilor
 PROIECTUL DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Este un demers anticipativ, adecvat situațiilor de învățare, capabil să conducă la

rezultatele scontate.
 
ETAPELE PROIECTĂRII DIDACTICE
Precizarea obiectivelor
1.CE VOI FACE?
educaționale ale activității
2. CE VOI FACE?
didactice/
Conținuturilor

3.CU CE VOI FACE?

Analiza resurselor educaționale

4.CUM VOI FACE? Elaborarea strategiei

educaționale

5.CUM VOI ȘTI DACĂ

AM REALIZAT CE MI- Stabilirea metodologiei de
AM PROPUS? evaluare
 Punctul de plecare în planificarea activităţilor îl constituie domeniile de
dezvoltare-dimensiuni ale dezvoltării-comportamente așteptate, deoarece
ele reprezintă reperele finale ale tuturor activităților din grădiniță.
În funcție de acestea cadrul didactic decide: - Obiectivele activității
- Conținuturile învățării
- Resursele materiale
- Metodele utilizate
Un rol foarte important in proiectarea didactică îl are stabilirea metodologiei de
evaluare.

Abordarea integrată este o împletire a conținuturilor învățării într-o manieră

atractivă, flexibilă, care conduce activitatea copilului spre investigare,
documentare, cercetare și aplicare practică a celor învățate.

Activitățile integrate sunt de patru feluri în funcție de elementele de conținut.

-activitate integrată care cuprinde toate activitățile din programul unei zile;
-activitate integrată care înglobează ALA și ADE/ADE-urile din ziua respectivă;
- activitate integrată care cuprinde ADE-urile dintr-o zi;
-activitate integrată în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din
ziua respectivă, în care sunt înglobate elemente din mai multe domenii
experiențiale.
 ACTIVITĂȚILE INTEGRATE PERMIT PREȘCOLARILOR:

 să se familiarizeze cu instrumentele cunoașterii, ajutându-i să învețe;

 să-și însușească deprinderile necesare luării unor decizii potrivite situațiilor
sociale în care se vor afla la un moment dat;
 să-şi dezvolte capacitatea de a lucra în echipă pentru îndeplinirea unor sarcini
didactice, precum și abilitatea de a preveni și rezolva conflicte, respectând
identitatea fiecărui membru al grupului de lucru;
 să-și dezvolte personalitatea, copiii fiind capabili să acționeze autonom și creativ;
 să-și formeze gândirea critică, spiritul de observație, responsabilitatea;
 să-și stimuleze dezvoltarea propriilor capacități intelectuale, fizice și simțul estetic,
într- un climat de bună înțelegere;
 să interacționeze cu situații noi, stimulative, într-un cadru plăcut, de joc.
 ÎN ELABORAREA SCENARIULUI ACTIVITĂȚII INTEGRATE, EDUCATOAREA
VA ȚINE CONT DE URMĂTOARELE CARACTERISTICI DEFINITORII:

 conținuturile curriculare vor fi selectate și abordate în strânsă relație cu nucleul de

integrare curriculară (tema săptămânii, tema anuală de studiu);
 activitățile care fac parte din activitatea integrată își pierd statutul de activități de sine
stătătoare, de această dată fiind elemente sau părți componente ale unui demers global; de
aceea, pentru activitatea integrată se va realiza un singur proiect didactic;
 proiectul didactic al activității integrate va include un scenariu didactic integrativ;
 fiecare dintre activitățile de învățare proiectate și desfășurate în cadrul activității integrate
va contribui la explicitatea, analiza, rezolvarea temei activității;
 activitatea integrată va viza antrenarea de abilități disciplinare și/ sau transferabile,
oferind copiilor ocazii de comunicare, cooperare, utilizare a unor surse variate de
informații, investigație, experimentare, identificare de soluții, testate de ipoteze;
 scenariul va cuprinde tot ceea ce se va desfășura în timpul activității (incluzând, alături
de activitățile clasice de învățare, elementele de joc, tranzițiile și rutinele – toate
denumite și redate în mod descriptiv și detaliat) acesteia, în ordine cronologică pentru
întregul demers integrat.
 PROBLEMELE COMPLEXE PE CARE LE
IMPLICĂ UN DEMERS INTEGRAT

 abilitatea metodologică a cadrului didactic;

 realizarea unei coordonări corecte între temele abordate din
perspectivă integrată și temele abordate clasic;
 stabilirea modalităților de evaluare a performanțelor
individuale;
 acomodarea corectă a proiectelor și abordării pe teme într-o
schemă coerentă;
 slaba implicare a cadrului didactic în elaborarea scenariilor
didactice zilnice.
 STRUCTURA UNUI PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
PROIECT DIDACTIC DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Data:
Educatoare:
Unitatea de învăţământ:
Nivelul/Grupa:
Tema anuală de învăţare:
Tema proiectului tematic:
Tema săptămănală:
Tema activităţii:
Elemente componente ale activităţii integrate (doar categoriile de activități de învățare
propuse în ziua respectivă)
ADE- Tema și mijlocul de realizare
ALA- Tema și mijlocul de realizare
ADP- Tema și mijlocul de realizare
Scopul activităţii:
Obiective operaţionale (trebuie să se formuleze obiective observabile și măsurabile
pentru toate activităţile de învăţare implicate):
Strategii didactice:
a. Metode şi procedee:
b. Resurse materiale
c. Forme de organizare: (în grupuri mici, frontal, individual, în perechi)
Elemente de joc:
Durata:
Bibliografie:
Scenariul activităţii:
Se prezintă la modul descriptiv, detaliat şi coerent modul de desfăşurare a activităţii integrate pe
parcursul intregii zile sau a segmentului de timp ales. Cuprinde fiecare verigă a activităţii propuse ce se va
desfăşura: întâlnirea de dimineaţă, jocurile și activitățile liber-alese, tranziţiile, rutinele şi evaluarea zilei,
într-o înlănţuire logică.

Este partea descriptivă a activităţii; poate fi redată sub formă de poveste.

Strategii didactice
Evaluare/
Nr. Metode şi Mijloace de
Etapele activităţii Conţinutul ştiinţific metode şi
crt. procedee învăţământ indicatori

1. Captarea atenției  

2. Anunțarea temei și a
obiectivelor
3. Prezentarea conținutului și
dirijarea învățării
4. Obținerea performanței
(facultativ, dacă activitatea o
permite)
5.
Întreaga
Evaluare
schemă trebuie să releve partea ştiinţifică a demersurilor
didactice şi corelaţiile dintre conţinut şi strategii, în fiecare etapă a activităţii.

Nu se trece in proiect ca etapă a activității MOMENTUL ORGANIZATORIC!

 EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI INTEGRATE
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”
TEMA PROIECTULUI: ,,MĂRUL”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ,,Mărul dulce și gustos”
DȘ - ,,Mărul”- observare
DLC - ,,Mărul”- memorizare
ALA - ,,Descoperim merele” (modelaj, elemente de comunicare scrisă, joc de masă)
ADP – tranziții: ,,Lanțul merelor”- joc de mișcare, ,,Prin livadă”- joc imitativ

Activitatea va debuta cu introducerea elementelor-surpriză: un coș cu mere adus de Vlad și niște brățări
frumoase. Acesta a cules merele împreună cu familia lui, cu o zi înainte, din livadă. Educatoarea le va propune
copiilor să descopere cât mai multe lucruri despre merele gustoase și sănătoase. Copiii vor fi invitați să-și aleagă un
măr și să se așeze pe scăunele, la măsuțe, în careu, pentru a observa mărul și a descoperi caracteristicile acestuia
(formă, culoare, gust), părțile componente, asemănările și deosebirile dintre mere; se vor enumera foloasele și
modurile de utilizare ale acestora. Pentru sinteza finală, cu ajutorul tranziției ,,Lanțul merelor”, copiii se vor așeza
pe covor, unde vor învăța poezia ,,Mărul”, apoi se vor îndrepta spre centrele deschise, în funcție de culoarea
merelor de pe brățări, pentru a modela mere din plastilină, a trasa codițele merelor și a juca jocul de
asociere ,,Găsește și potrivește!”. Plimbându-se ,,prin livadă” (tranziție), copiii vor recita poezia învățată, apoi,
așezându-se ,,la umbra pomilor” vor juca jocurile: ,,Spune mai departe!” și ,,De ce-mi plac merele?”.
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM
CEEA CE SIMȚIM?”
TEMA PROIECTULUI: ,,CĂLĂTORIM ÎN LUMEA POVEȘTILOR”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ,,Prietenii poveștilor”
ALA - ,,O lume minunată” (elemente de comunicare orală, construcții,
pictură)
DȘ - ,,Castelul fermecat”- joc didactic (numerația în limitele 1-3)
ALA - ,,În lumea poveștilor” – carnaval (prezentare, defilare)
ADP – tranziții: ,,Mergem ca detectivii”- joc imitativ; ,,Bagheta
magică”- joc de mimă

Copiii intră în sala de grupă pe fondul muzical al cântecului ,,O

lume a basmelor”, unde descoperă o scrisoare de la Prințesa Poveștilor.
Ei află că aceasta se simte foarte rău, deoarece câteva dintre
personajele ei preferate din povești au dispărut, fiind răpite de magul
Merlin. Magul le ține închise în castelul său și doar curajul și istețimea
unor copii le-ar putea elibera. Preșcolarii acceptă provocarea şi pornesc
într-o călătorie misterioasă pentru a elucida misterele și a elibera
personajele. Ei trec printr-o poartă magică, care îi va transforma în
detectivi. „Mergând ca detectivii” (T), copiii descoperă o răscruce de
drumuri ce-i va trimite pe trei trasee diferite până la centrele pregătite.
Aici, citesc imagini din cărți cu povești, pictează și construiesc castele.
Copiii pornesc mai departe în călătoria lor și ajung la castelul magului
Merlin, unde sunt închise personajele din povești despre care vorbea
Prințesa Poveștilor. Ei trebuie să-şi facă simţită prezenţa printr-un
anumit număr de bătăi din palme. Aceste sunete nu deschid ușile
castelului, ceea ce înseamnă că vor fi supuşi unor noi provocări.
Fiecare ușă este numerotată. Copiii trebuie să aleagă plicul în care se
află sarcinile probei în așa fel încât numărul inimilor de pe plic să
corespundă cu numărul ușii. La finalul rezolvării sarcinilor probei,
copiii primesc cheia care deschide ușa, eliberând astfel un personaj.
După eliberarea tuturor personajelor, copiii primesc, drept recompensă,
o baghetă magică. Cu ajutorul ei, fiecare se transformă într-un personaj
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CÂND, CUM ȘI
DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”
TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI: ,,Surprizele
toamnei”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ,,Culorile
toamnei”
DPM - ,,Pe aleile toamnei” – traseu aplicativ
(diferite tipuri de mers)
DȘ - ,,Frunzele toamnei” – ex. cu mat. indiv.
DOS - ,,Toamna în culori” – colaj
ADP – tranziții: ,,Foșnetul frunzelor”- joc
imitativ; ,,Ploaia”- cântec
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CINE SUNT/
SUNTEM?”
TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI: ,,Sunt sănătos, cresc
frumos”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ,,Sănătate-n farfurie”
DȘ - ,,Să mâncăm sănătos!” – convorbire
DLC - ,,La piață” – joc didactic
DOS - ,,Masca alimentelor sănătoase” – colaj
ADP – tranziții: ,,Parașuta colorată”- joc
distractiv; ,,Murdărel”- joc de mișcare
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CÂND, CUM ȘI DE CE
SE ÎNTÂMPLĂ?”
TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI: ,,Primul ghiocel”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ,,Vestitorul primăverii”
DȘ - ,,Ghiocelul” - observare
DOS - ,,Este mic și frumușel” – colaj
DEC - ,,Primul ghiocel” – cântec
ADP – tranziții: ,,La cules de ghiocei”- joc
imitativ; ,,Ștafeta ghioceilor”- joc distractiv
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM
CEEA CE SIMȚIM?”
TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI: ,,Oul de Paște”
TEMA ACTIVITĂȚII INTEGRATE: ,,Oul năzdrăvan”
DȘ - ,,Cât de proaspăt este oul?” - experiment
DEC - ,,Oul de Paște” – desen decorativ
DPM - ,,Ouăle la iepuraș!” – joc ștafetă
ADP – tranziții: ,,Cotcodac”- cântec; ,,Iepurașul”- joc
distractiv
 Caietul de observaţii (Observatorul)

Observatorul este un instrument care vine în sprijinul cadrelor didactice, în activitatea de

cunoaştere, evaluare și reflecție a dezvoltării individuale a copiilor. Acesta poate oferi câteva
puncte de reper în observarea și consemnarea unor comportamente ale copiilor.

Observațiile consemnate despre copil se referă la:

- modul cum acţionează cu obiectele ;
- modul cum interacţionează cu ceilalţi (educator, copii, alţi adulţi);
- relaţiile în cadrul grupului social al clasei.

Tehnici de înregistrare a datelor:

- Înregistrări factuale (ce s-a întâmplat; când s-a întâmplat; unde s-a întâmplat; care a fost
stimulul care a declanşat interesul pentru o anume activitate; care au fost reacţiile copilului;
cum s-a încheiat acţiunea);
- Înregistrări narative sau de tip jurnal (sunt aprecieri, impresii asupra activităţilor care
prezintă aspecte reuşite sau mai puţin reuşite şi se fac la sfârşitul zilei);
- Cuantumurile de frecvenţă şi mostrele temporale (de câte ori se manifestă un anume
comportament, de exemplu: „Andrei a plâns 10 minute înainte să adoarmă”).
Sugestii pentru desfăşurarea observării:
- Este bine să petrecem un timp în preajma copilului, fără să notăm, pentru ca acesta să se obişnuiască cu prezenţa noastră.
- Dacă unul din copii vă întreabă ce faceţi, îi puteţi spune „Scriu ceva ce trebuie să ţin minte”.
- Dacă nu avem suficient timp pentru cele 15 minute de observare, putem descrie primele 5 minute din activitatea copilului, apoi vom face notaţii succinte.
- Observarea se face mai bine: când sunt în clasă copii mai puţini (la sosire, la plecare); când în clasă mai este un adult care poate prelua responsabilităţile
(un părinte, profesoara de limbă străină); când în clasă e linişte; când copiii se joacă afară.
- Dacă formulaţi ipoteze finale prea devreme, fără a avea o imagine mai completă despre copilul observat nu puteţi să hotărâţi corect ce aveţi de făcut;
- Dacă, totuşi, credeţi că aveţi materialul necesar pentru formularea unei ipoteze, formulaţi-o sub formă de întrebare, nu ca şi afirmaţie. Exemplu : Oare
comportamentul negativist al lui Robert să fie cauzat de problemele prin care trece în legătură cu divorţul părinţilor ? Alte exemple de formulări
acceptabile : „S-ar părea că…”, „E posibil ca…”, „Observările date ar putea să ne sugereze că..”, „Aceasta ne spune, probabil că…

Pentru o observare reușită, este important:

• să stabilim exact scopul pe care ni-l propunem;
• să stabilim comportamentele care ne interesează;
• să ne concentrăm asupra câte unui copil pe rând;
• să alocăm un timp special (de exemplu, 10-15 minute la jocuri şi activităţi alese);
• să avem mijloace simple de înregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar să se bifeze);
• să avem în permanenţă la noi un carneţel sau post-it-uri şi un creion;
• să notăm cât mai exact faptele;
• să nu facem interpretări sau etichetări subiective;
• să notăm ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului;
• să observăm în condiţii cât mai variate, locuri diferite şi momente diferite, deoarece un comportament constant în situaţii diferite, e important pentru
interpretare;
• să utilizăm casetofonul, reportofonul pentru interviuri, dialoguri;
• să înregistrăm notiţele în caietul de observaţii;
• să interpretăm datele înregistrate pentru a diferenţia aspectele caracteristice de cele aparente;
• să consultăm următoarele documente: ,,Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani” (
https://www.edums.ro/invpresc/studiu_repere-fundamentale.pdf ) și ,,Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului, înainte de intrarea în
învățământul primar” (https://www.isjbn.ro/sites/default/files/documente/2019-09/1.Curriculum%20pentru%20educatie%20timpurie%202019.pdf )
 ,,Repere fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a
copilului de la naștere la 7 ani”
- document suport pentru completarea caietului Observator și pentru desfășurarea
activității didactice. Reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui copilul să știe și să
fie capabil să facă.
 Important!
- evaluarea copilului trebuie să se facă în raport cu el însuși;
- în Observator se vor completa date concrete, exacte, reale;
- după completarea datelor în Observator și realizarea evaluării (atunci când
este cazul) se vor completa fișele pentru aprecierea progresului individual
ale copiilor.

- prof Alina Sadoveac

 VĂ MULȚUMIM
PENTRU ATENȚIE !!!