SIGURANȚA ÎN ȘCOLI

IA ATITUDINE, spune STOP VIOLENȚEI!

Subinspector de poliție
NICOLAIE Manuela-Nicoleta
 Hai să ne cunoaștem!
Direcția Siguranța Școlară este unitatea operativă centrală cu atribuții în domeniul
prevenirii și combaterii criminalității în incinta și în zona adiacentă a unităților de învațământ, în
scopul creșterii gradului de siguranță a elevilor și a cadrelor didactice.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor de specialitate și funcționale, Direcția relaționează cu: -
Inspectoratele Școlare Județene (ISJ);
- Centrele Județene de Resurse și Asistență Educaționale (CJRAE)/
Centrul Munincipiului București de Resurse și Asistență Educațională
(CMBRAE);
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP);
- Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP);
- Organizațiile de elevi;
- Asociațiile de părinți.
 Ce este violența școlară?

 Violența în şcoală cuprinde orice formă de manifestare a unor

comportamente precum: violență verbală (poreclire, tachinare,
amenințare); violență fizică; comportamente care intră sub incidența legii
(viol, consum/comercializare de droguri, furt); ofensă adusă
statutului/autorității cadrului didactic; alte tipuri de comportament
deviant în relație cu şcoala.
 Ce este bullying-ul?
Cercetările pe această temă au propus diferite definiții ale acestui fenomen,
având drept scop o descriere cât mai exactă a acestui comportament. Printre cele
mai cunoscute și des utilizate definiții ale comportamentului de tip bullying este
cea a lui Olweus (1999) care caracterizează acest comportament cu ajutorul a trei
criterii:

(1) este un comportament agresiv sau o acțiune de a face rău intenționat;

(2) este un comportament care se repetă în timp;
(3) relațiile interpersonale se caracterizează printr-un dezechilibru de putere.
 Forme ale comportamentului de tip bullying

Analiza acestui fenomen i-a condus pe cercetători la identificarea mai multor forme de bullying. Astfel, Olweus
(1993) şi de Rigby (1996), Limber (2002) realizează un model de clasificare a formelor comune de bullying întâlnite la
elevi. Potrivit acestor autori se pot identifica trei forme ale comportamentului de tip bullying:

1. forme verbale ale comportamentului de tip bullying: tachinarea, jignirea (bullying direct) şi bârfirea (bullying
indirect);
2. forme fizice ale comportamentului de tip bullying: lovirea, îmbrâncirea, distrugerea sau furtul obiectelor
personale (bullying direct) şi convingerea unui prieten să atace pe cineva în locul tău (bullying indirect);
3. forme socio-emoționale ale comportamentului de tip bullying: amenințarea, gesturi obscene (bullying direct)
şi excluderea altora dintr-un grup, manipularea prietenilor, (bullying indirect).
 Cyberbullying
Cyberbullyingul reprezintă un comportament agresiv și intenționat al cărui scop este
să provoace durere și disconfort.

Acesta implică un dezechilibru

de putere între agresor și victimă.
Se manifestă repetitiv,
folosind dispozitive tehnologice.

Cyberbullyingul se poate întâmpla oriunde: în vacanță, la școală sau în weekend.

 Ce efecte negative poate avea
comportamentul de tip bullying
asupra victimei?
 Anxietate;
 Depresie;
 Izolare socială;
 Răni la nivel fizic;
 Apariția unui sentiment de rușine;
 Tulburări ale somnului;
 Modificări ale obiceiurilor alimentare și ale poftei de mâncare;
 Scăderea stimei de sine și a stării de bine;
 Performanțe școlare reduse;
 Scaderea capacității de concentrare.
 Ce efecte negative poate avea comportamentul de tip
bullying asupra agresorului ?

 Performanțe școlare slabe;

 Absenteism școlar;
 Creșterea riscului de consum abuziv de droguri și alcool;
 Riscul de a-și abuza familia și copii;
 Dificultatea de a se integra profesional pe piața muncii.
Cu toții suntem diferiți, iar apariția anumitor conflicte poate fi uneori inevitabilă,
având în vedere unicitatea gândurilor, sentimentelor și a punctelor de vedere.
Important este să rezolvăm aceste conflicte cu calm, într-o manieră funcțională,
care să ne ajute să ne înțelegem reciproc și să ne respectăm unul altuia nevoile,
preferințele și ideile.
 Se poate întâmpla, în anumite situații din școală, precum cele în care
avem de-a face cu fenomene precum violența fizică, verbală sau bullying-
ul, să nu știm care ar fi cel mai potrivit mod în care să-i abordăm pe cei
implicați.
Acest lucru nu este anormal, deoarece avem parte de situații cu totul noi,
care implică o multitudine de emoții și gânduri, însă, atunci când
cunoaștem anumite elemente de comunicare, ne este mai ușor să ne
adaptăm astfel încât să ne implicăm pentru a-i ajuta pe ceilalți, fără ne
producem nouă situații neplăcute.
 Emitent

În primul rând,
cum se realizează
Comunicare
comunicarea?

Receptor
 Așadar...
Ce este comunicarea?

După cum afirma Denis Mquail, “comunicarea reprezintă

transmiterea informațiilor, ideilor, atitudinilor sau emoțiilor de
la o persoană la alta sau de la un grup la altul. ”
Cum comunicăm cu agresorii sau cu victimele fenomenului violență
școlară - bullying?

Comunicarea asertivă
Hai să învățăm
câte ceva despre
trei dintre Comunicarea non-asertivă
stilurile de
comunicare:
Comunicarea agresivă
 directă

Comunicarea deschisă
asertivă
fără a leza integritatea
celorlalți

Conform teoriei lui Lange și Jacubowski (1976), “asertivitatea implică apărarea drepturilor
personale și exprimarea gândurilor, sentimentelor și convingerilor în mod direct, onest și adecvat,
fără a leza drepturile altei persoane”.
 exces de amabilitate

Comunicarea teama de eșec

non-asertivă
nevoile altora sunt mai importante
 ton ridicat

Comunicarea nu contează dacă îi lezează pe alții

agresivă
nevoile sale sunt mai importante
Este important să conștientizăm faptul că avem dreptul să refuzăm ceva ce
nu ne place, să reacționăm asupra comportamentelor pe care le
considerăm nedrepte față de noi, însă, pentru a nu leza integritatea celor
cu care comunicăm și pentru a nu ne pune pe noi în situații neplăcute,
este necesar să acordăm atenție asupra felului în care ne exprimăm
ideile și trăirile.
 Știm că, deși atunci când o persoană ne vorbește pe un ton ridicat, agresiv, sau când ne
adresează cuvinte menite să ne rănească, insulte sau lezeze, prima tendință ar fi să i se
răspundă într-o manieră asemănătoare.
Deși această primă reacție reprezintă un mod de acțiune al creierului uman pentru a se
apăra, nu este indicat să răspundem comportamentelor violente folosind aceeași monedă.
Pentru a lua atitudine împotriva violenței în școală, este indicat să ne păstrăm calmul, să
spunem ce ni s-a întâmplat unui profesor, unui părinte sau adult de încredere care să ne
sprijine, iar, dacă dorim să ajutăm pe cineva care se confruntă cu o astfel de situație, să
intervenim comunicând cu acesta într-o manieră asertivă, arătându-i că înțelegem prin ce
trece și îndrumându-l să apeleze la persoanele care îl pot ajuta.
Vă mulțumesc pentru atenție!
 Bibliografie

• Lange, A., & Jakubowski, P. (1976). Responsible Assertive Behavior: Cognitive / Behavioral Procedures
for Trainers. Champaign, IL.: Research Press.
• McQuail D. (2000). Mass Communication Theory. Sage Publications, London.
• Olweus, D., Limber, S., & Mihalic, S. F. (1999). Blueprints for violence prevention, book nine: Bullying
prevention program. Boulder, CO: Center for the Study and Prevention of Violence.
• Owens, L., Skrzypiec, G., & Wadham, B. (2014). Thinking patterns, victimisation and bullying among
adolescents in a South Australian metropolitan secondary school. International Journal of Adolescence
and Youth, 19(2), 190-202.
 Hai să învățăm practic, prin câteva exemple!
Să citim următoarele situații de violență
școlară. Care dintre variantele de reacții
propuse, din exemplele de mai jos, credeți că
ar fi cea mai potrivită?
Tocmai ce ai ajuns la școală, mai devreme decât
de obicei, și observi că doar câțiva dintre colegii tăi
sunt deja aici. Te îndrepți către sala ta de clasă când
auzi, din dreptul clasei de lângă, vocea șefului clasei
strigând “Lăsați-mă în pace, nu eu v-am pârât
domnului diriginte când ați plecat de la ora de
matematică!”. Decizi să te apropii și vezi cum un grup
de trei băieți din acea clasă îl îmbrâncesc pe șef,
aruncându-i ochelarii pe jos și adresându-i amenințări
cu bătaia. Ce ar trebui să faci?
a) Intri și tu în conflictul lor, amenințându-i că îi lovești dacă nu îl
lasă în pace. Tu ești prieten cu șeful clasei lor și știi că nu ar
pârî niciodată pe cineva, astfel că nu poți accepta să i se facă
această nedreptate.
b) Aștepti ca ei să se liniștească și să îl lase să plece, ca apoi să te
duci la el să îl consolezi. Băieții aceia sunt recunoscuți ca fiind
agresivi, însă consideri că nu aveți ce face în această privință,
este problema lor. Dacă îi evitați, vă faceți viața mai ușoară.
c) Cauți un profesor căruia să îi spui ce se petrece și care să vă
ajute. Știm cu toții că în aceste situații este important să apelăm
la grupul de acțiune antibullying sau la comisia pentru
prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar, atât pentru
soluționarea situației actuale, cât și pentru prevenirea altor
posibile cazuri.
d) Nu faci nimic, deoarece conflictul nu te privește pe tine și ai
risca doar să se amplifice dacă te-ai implica și tu. Este problema
lor, pe care o vor rezolva împreună.

Ieri, în pauză, ai observat câteva grupuri de
elevi care se uitau la tine și chicoteau, iar acest lucru
te-a neliniștit. Ai decis să mergi la una dintre
colegele tale să le întrebi dacă se întâmplă ceva, însă
aceasta ți-a răspuns scurt că nu știe nimic, afișând un
zâmbet ușor ironic, iar apoi a plecat către clasă.
Când ai ajuns acasă și ai verificat notificările
conturilor de socializare, ai văzut că ai fost
etichetată într-o poză postată de Maria, colega ta de
bancă, pe care ți-a făcut-o fără să știi în timp ce te
schimbai în vestiarul sălii de sport. Te simți rușinată,
umilită și totodată, revoltată. Toți colegii de la școală
au văzut poza și s-au amuzat, iar tu nu știai nimic.
Ce ar trebui să faci?
a) Te duci la Maria și îi spui răspicat că este o colegă rea și
că trebuie să șteargă imediat poza aceea de pe Facebook,
altfel postezi și tu pozele cu ea pe care le-ați făcut într-o
excursie, când se împiedicase și căzuse în noroi.
b) Nu îi spui Mariei nimic, însă o abordezi pe prietena ei cea
mai bună și îi propui să vă înscrieți împreună la un curs
de pictură, la care știi că și-ar dori foarte mult să meargă,
însă Maria nu dorește să o însoțească. Astfel o vei apropia
de tine, lucru ce ar afecta-o foarte tare pe Maria. Nici nu
va ști ce a lovit-o când va realiza că își pierde prietena cea
mai bună.
c) Preferi să eviți situația cât mai mult, astfel că îți
dezactivezi toate conturile de socializare. La școală
oricum nu mai trebuie să mergi așa des, clasa a VIII-a este
pe sfârșite, iar tu urmează să începi un nou capitol, cu alți
colegi, la liceu.
d) Chiar dacă situația te face să te simți neplăcut, decizi să
mergi la domnul diriginte/un părinte și să povestești ce s-
a întâmplat. Știi că astfel de situații nu sunt normale și că
aceștia te vor ajuta.

Tocmai ce te-ai mutat, împreună cu familia ta, în
alt oraș. Școala la care te-ai înscris este cunoscută ca
fiind una din cele mai bune din oraș, așadar te-ai
pregătit temeinic și ți-ai recapitulat toate lecțiile
parcurse până acum, iar ținutele ți le-ai ales cu grijă,
pentru a face o impresie bună noilor profesori și colegi.
Cu toate acestea, elevii te marginalizează și chicotesc
pe la spatele tău, nici măcar nu vor să te adauge în
grupul de WhatsApp al clasei voastre, deoarece ești nou
și nu te consideră “de-al lor”. Mai mult, ți-au pus chiar
și porecla “the alien”. Te simți total dezamăgit,
deoarece îți făcusei speranțe mari și erai entuziasmat.
Ce ar trebui să faci?
Ce ar trebui să faci?
a) Mergi supărat acasă și le ceri părinților să te mute la altă
școală din oraș, deoarece aici toată lumea e răutăcioasă și
nu are niciun rost să mai rămâi în compania lor.
b) Vizualizezi conturile de pe rețelele de socializare ale noilor
colegi și le trimiți poze prietenilor din vechea școală,
pentru a vă amuza împreună pe seama lor. Până la urmă,
nu le faci nicun rău, ei nu vor afla, iar tu te vei simți mult
mai bine când îi întâlnești în clasă. Nu doar ei se amuză pe
seama ta, acum și tu faci același lucru cu ei.
c) Decizi să discuți această situație cu părinții și dirigintele,
deoarece te simți incomod în fiecare zi într-o clasă în care
nu îți găsești locul. Ești încrezător în faptul că totul se va
rezolva, deoarece ai luat cunoștință de atribuțiile grupului
de acțiune antibullying din școală și știi că aceasta este o
formă de bullying, așadar urmează să se ia atitudine.
d) Nu faci nimic, e doar o perioadă de timp în care mai ai de
suportat astfel de situații, apoi se vor obișnui cu tine și vei
deveni prietenul lor. Mereu se întâmplă așa, nu e cazul să
stai supărat.