Definitie

• Toate tehnicile si procedurile minim

invazive efectuate sub control imagistic.
• Fluoroscopie, ecografie, CT, RMN
 Istoric

Wilhelm Conrad Röntgen

27.03.1845 – 10.02.1923
• 1895 W.C.ROENTGEN – descopera radiatile X
• 1896 prima arteriografie pe mana amputata
(miniu de plumb)
• 1920 folosirea accidentala a primei substante de
contrast iodate (tratament al sifilisului cu iodura
de sodiu)
• la inceputul anilor 50 s-a descoperit SC cu trei
atomi de iod legati de un nucleu benzenic. cu o
toxicitate redusa (amidotrizoat).
Radio-imagistica
interventionala
• Un nucleu benzenic cu trei atomi de iod
este definit ca fiind o SC “mer”
• (un monomer contine un astfel de nucleu
benzenic cu trei atomi de iod,
• un dimer contine doua asfel de structuri)
• 1960 T. Almen propune o sinteza a monomerilor
si oligomerilor non ionici triiodati
• Primul monomer non ionic a fost produs de o
companie norvegiana de SC, Nyegaard & Co
(Nycomed Imaging SA).
• Descoperire raze X → interventionala
(angiografia)
• 1964 – I angioplastie
Charles Theodore Dotter (1920-1985)
Momente cruciale ale dezvoltarii IR
• 1964 Angioplastia
• 1966 Embolo-terapia pentru
tratarea tumorilor si a
malformatiilor vasculare de
la nivelul maduvei spinarii
blocand fluxul arterial
• 1967 Tehnica Judkins de
coronarografie, tehnica cel
mai des folosita si acum
• 1967 Inchiderea ductului arterial patent
• 1967 Infuzie vasoconstrictiva selectiva
pentru hemoragii, astazi folosita pentru
ulcere hemoragice, hemoragii GI si
arteriale
• 1969 Tehnica de stentare cu ajutorul
cateterelor si prototipe de stenturi
• 1960-74 Instrumente pentru interventii,
cum ar fi ghiduri heparinizate, injector de
contrast, ace pentru catetere si
schimbatoare de film radiotransparente
• 1970’s Extractia percutana a calculilor
biliari din CBP
• 1970’s “coils” ocluzive
• 1972 Embolizare arteriala selectiva pentru
hemoragii GI
• 1973 Embolizari pentru traume pelvine
• 1974 Tromboliza arteriale selectiva
(infarcte, trombi,…)
• 1977-83 Embolizarea simpla si
chemoembolizarea pentru tratamentul
CHC si a metastazelor hepatice
• 1980 Crioablatia tumorilor hepatice
• 1980’s Stenturi biliare ce permit evitarea
interventiei chirurgicale de bypass biliar
• 1982 TIPS (transjugular intrahepatic
portosistemic sunt) pentru a imbunatati
simptomatologia din HTP
• 1982 Dilatatori pentru urologia interventionala,
extractia percutana a calculilor renali
• 1983 Stenturi expandabile cu ajutorul unui balon
• 1985 Stenturi autoexpandabile
• 1990 Extractie percutana a calculilor din vezica
biliara
• 1990 Tehnica ablatiei prin radiofrecventa pentru
tumorile hepatice - Se bazeaza pe depunerea
locala de energie termica cu ajutorul unui ac-
antena de unde de radiofrecventa generate de
aplicarea unui curent alternativ de inalta
frecventa (generator)
• 1990’s Tratarea tumorilor osoase si renale prin
embolizare
• 1990’s RFA pentru tumori de tesuturi moi,
osoase, mamare, renale, pulmonare si hepatice
• 1994 Stentul coronarian expandabil cu ajutorul
unui balon folosit astazi
• 1997 Transportul intra-arterial al unor
virusuri “tumor-killing” si vectori terapeutici
genetici spre ficat
• 1999 Transport percutan al insulelor
celulare pancreatice spre ficat pentru
transplant cu scopul de a trata DZ
• 1999 Dezvoltarea tehnicii de ablatie laser
endovenoase pentru a trata varicele
venoase si bolile venoase
Proceduri interventionale
Ghidarea manoperelor percutane:

• “ în orb
”
•
Fluoroscopică
• US

• CT

• RMN
Radio-imagistica interventionala
Evaluarea pacientului
Contraindicatii
Factori de risc
Complicatii
Pregatirea bolnavului
Tehnici standard
Indicatii
Materiale folosite
Substanta de contrast
Clasificarea tehnicilor vasculare
Interventiile nevasculare : Biopsia percutana
Drenajul
Interventii gastrointestinale
Interventii sistem biliar
Interventii aparat uro-genital
 Clasificarea tehnicilor
vasculare
- angioplastia
- endarterectomia
- stentarea
- tromboliza
- trombectomia
- emboloterapia (embolizarea arteriala,
chemoembolizarea, radioembolizarea, embolizare portala
preoperatorie, etc)
- filtre cave
- extragerea corpilor straini
Interventii
nevasculare
- biopsie percutana

- drenaj percutan

- interventii gastrointestinale

- interventii pe sistemul biliar

- interventii urologice si pe sistemul genital

 Interventii pe sistemul biliar

- colangiografia transhepatica
- drenaj percutan biliar
- tratamentul stenozelor biliare benigne
- tratamentul stenozelor biliare maligne
- tratamentul litiazei biliare
- proceduri combinate
 Interventii gastrointestinale

- gastrostomie, gastrojejunostomie percutana

- jejunostomie percutana
- tub nazo-jejunal
- dilatare strictura
- stent esofagian
- cecostomie percutana
- dilatare cu plasare de stent colonic
Interventii pe aparatul uro-genital

- nefrostomie percutana
- interventii pentru litiaza renala
- plasare stent ureteral
- dilatare strictura ureterala
- interventii pe rinichi transplantat
- aspirare chist renal
- sclerozare chist renal
 PREINTERVENTIONAL
Orice manoperă intervenţională - consult între
medicul intervenţionist şi clinician/chirurg
“back-up coverage”

• istoricul clinic,
• obiectivele procedurii intervenţionale,
• privire de ansamblu asupra aspectelor
imagistice ale leziunii,
• evaluarea fezabilităţii tehnice a procedurii
• stabilirea necesitatii sedarii si analgeziei
• majoritatea procedurilor la adult – sedare
constienta
• proceduri dureroase (ex. dilatare tract biliar)
sau pacient necooperant anestezie generala
sau regionala (necesar anestezist)
• Examinarea – care va urmari (pt procedurile
vasculare):
• locul de punctie pt contraindicatii (infectii
locale, anevrism de artera femurala comuna,
hernie suprapusa, incizii recente, rani recente)
• toate pulsurile extremitatii inferioare (sonda
Doppler)
• situatia extremitatilor (culoare, perfuzie,
prezenta edemelor, ulceratii)
• TA brat bilateral si pulsurile extremitatii
superioare
• Contraindicatii relative pt • Factori de risc pentru
proceduri angiografice nefropatia indusa de
• MSOF (insuficienta multipla subst. de contrast:
de organ)
• disfunctie renala
• alergie severa la subst. de preexistenta (creatinina
contrast-factori de risc: serica > 1.5mg/dL)
• episoade anterioare
• diabet
• alergie la alte medicam.
• deshidratare
• astm
• alergii cutanate • varsta inaintata
• insuficienta renala • medicam. nefrotoxice
• infarct miocardic recent • doza de subst. de
contrast mare
• aritmie cardiaca severa
• rinichi unic
• coagulopatie incorectabila
• sarcina
• Ba rezidual in abdomen
• incapacitatea de a sta in
decubit dorsal
Anamneza si examenul obiectiv

• I discutie: stabilirea obiectivelor,

explicarea procedurii, reducerea anxietatii
• istoria problemelor actuale
• APP pertinente
• revizuire a sistemelor: cardiac, pulmonar,
renal, hepatic, hematologic (ex.
coagulopatie, status hipercoagulant)
• istoric de alergii
• medicatia actuala
 • Hipercoagulopatii majore:
• Factori de risc pentru
sangerare:
• medicatie anticoagulanta
• boli hepatice
• istoric de diateza
sangvina
• trombocitopenie
• hipertensiune maligna
• malnutritie
• malignitati hematologice
• splenomegalie
• CID (coagulare
intravasculara
diseminata)
Primare:
• deficit antitrombina III
• deficit antifosfolipid
• deficit proteina S sau C
• policitemia vera
• anomalii ale cascadei
fibrinolitice
Secundare:
• trombocitopenie heparin-
indusa
• coagulopatie malign-asociata
• sarcina
• sindrom nefrotic
• contraceptive orale
• anomalii trombocitare
• homocistinurie
• E necesar acceptul pacientului
• Informare asupra potentialelor efecte
adverse:
• accesul – hematom, pseudoanevrism, fistula
arterio-venoasa, tromboza, disectie pt cazurile
vasculare
• manipularea cateterelor sau ghidurilor –
sangerare, embolizare, disectie, perforatie,
tromboza, aritmii, infarct
• agentii de contrast – reactii alergice si
nefrotoxicitate
• sedative si analgezice – depresie respiratorie,
hipotensiune
• medicatia folosita in timpul procedurii (ex.
anticoagulante)
 Teste de laborator
• verificarea parametrilor normali ai
coagulării (corectarea coagulopatiei la toţi pacienţii
al caror nivel TP> 15s sau TPT> 45s, nr. Tr. valori sub
50.000/mm).
• verificarea funcţiei renale (creatinina serica
<1.5 mg/dL)
•creatinina <2.0 mg/dL:
• LOCM
• CO2 sau gadolin
• angio-RM
Pregatirea pacientului (preinterventional)

- medicatie de baza

- tratamentul preventiv a reactiilor adverse la s.c.

- profilaxia antibiotica

- corectarea tulburarilor de coagulare

In timpul interventiei

- radioprotectie

- profilaxia infectiei

- monitorizare (TA, saturatia oxigenului, puls,

frecv.respiratorie, EKG)
- hidratare

- sedare: - benzodiazepine (midazolam)

- narcotic: fentanyl (sublimaze)

- tratarea reactiilor adverse

 Date
generale

Principiul de actiune al produselor de contrast iodate

- se bazeaza pe relatia direct proportionala cu continutul lor in

iod 🡪
🡪 mareste atenuarea Rx (numar atomic ridicat );

=> cresterea densitatii structurilor luate in studiu fata de zonele

adiacente.
 Clasificarea in functie de osmolaritate
1) HOCM ( high osmolality contrast
media )
2) LOCM ( low osmolality contrast media )

3) IOCM ( iso osmolality contrast media )

 Caracteristici
generale
- molecule de dimensiuni scazute => trecerea prin endoteliul vascular;

- incolore;

- hidrosolubile

- conservarea: - la adapost de: Q, lumina, Rx.

- vascozitate redusa 🡪 nu adera la peretele vascular;

- fara metabolizare si ciclu organic;

- eliminare 95-95% pe cale renala;

 Efecte
secundare
1) Efecte de ordin general
- deplasarea apei + reactiile anafilactoide;
- atragerea apei din interstitiu in spatiul intravascular => trecerea apei
din spatiul intracelular in cel extracelular => deshidratare celulara;
- clinic: hipotensiune, urticarie difuza, edem facial si periorbitar, bronchospasm,
laryngospasm, edem pulmonar acut, soc anafilactic
 2) Efecte locale

Renale: - IRA;

Cardiace ( la injectarea intracoronara si intraventriculara ):

- ↓ frecv cardiace;
- deprimarea conducerii;
- vasodilatatie coronariana 🡪 debit bifazic: diminuare apoi crestere;
- potentiala ischemie miocardica;

SNC: - greata si varsaturi;

- cefalee tardiva;
- +/- convulsii.

Hematologice: - rigiditate + modif. agregabilitatii hematiilor;

- efect antiagregant tranzitoriu ( ! produsele ionice ); =>
=> efect anticoagulant;
- tromboze in cazul injectarii intraarteriale ( produse iodate );
 Reactii de
intoleranta
1) Reactii minimale: - nu necesita tratament;
- greturile, episod unic de varsatura;
- raguseala, tuse, stranut, congestie nazala;
- vertij, cefalee pasagera;
- urticarie localizata;

2) Reactii moderate: - rezolutia rapida a simptomelor;

- nu necesita tratament sau tratament simplu
ambulator;
- urticarie generalizata;
- varsaturi repetate;
- palpitatii, dispnee, crize de astm;
- dureri toracice si abdominale;
- cefalee severa;
- edem peribucal si periorbital;
- modificari moderate ale TA.

Aceste 2 categorii sunt considerate INCIDENTE !

3) Reactii grave - pun in discutie prognosticul vital;
- tratament specializat 🡪 conduita de reanimare;
- accident respirator grav;
- hTA prelungita;
- IMA, tulburari severe de ritm, stop cardiac;
- edem pulmonar acut;
- insuficienta renala acuta;
- alterari ale constientei, convulsii;

4) Decesele: - survin in primele 15 minute de la injectare;

- 1 / 100000 de examinari;

Aceste 2 categorii sunt considerate ca fiind

ACCIDENTE !
 Prevenirea accidentelor de
intoleranta

1) Alegerea potrivita a produsului 🡪 medii de contrast cu osmolaritate scazuta;

2) Doza maxima – 1g Iod / kg;
3) Pauza de 5 zile intre 2 examinari care necesita contrast;
4) Atentie la incompatibilitatea fizico-chimica cu alte produse;
 Tratamentul accidentelor de intoleranta
Accidentul respirator

În caz de accident grav se va face intubarea pacientului !

Pot exista 2 tipuri de manifestari: - bronhospasmul,

- edemul laringian.

Tratamentul initial: - OXIGEN + VENTOLIN (în bronhospasm);

- ADRENALINĂ s.c. (în edem laringian şi bronhospasm
sever)
 Accidentul circulator

Manifestare clinica: - hTA cu bradicardie;

Tratamentul iniţial : OXIGEN + REFACERE VOLEMICĂ

OXIGENUL: - in debit liber la inceputul accidentului;

- în reacţii moderate în doză de 3 litri/minut.

Refacerea volemica: - ser fiziologic 0,9%;

- rapidă şi masivă;
- calea venoasă periferică iniţială +/- altă cale
periferică sau calea venoasă femurală
 Alte reactii secundare

Edemul pulmonar acut: - oxigen administrat în poziţie ridicată;

- o doză de furosemid de 20-40 mg i.v.

Convulsiile: - 5-10 mg diazepam i.v.

Angorul: - derivaţi nitraţi sub formă de spray, pulverizaţi sub limbă, de 1-2 ori la 3 min.
 SOCUL ANAFILACTIC

Semne cardio-vasculare: Semne respiratorii:

• puls filiform; • polipnee, dispnee laringială,
• tensiune arterială prăbuşită, chiar bronhospasm;
nemăsurabilă (diferenţiala micşorată);

Semne cutaneo-mucoase: Semne digestive:

• prurit, urticarie, rash, edem Quincke; • greţuri, vărsături;
• extremităţi calde. • dureri abdominale, diaree.
 Atitudinea terapeutica

• oprirea administrării substanţei • hidrocortizon: 500 mg I.V.D. repetat la

presupus cauzatoare; fiecare 4 ore;

• oxigenoterapie pe mască; • luarea repetată a pulsului şi tensiunii

arteriale;
• abord venos periferic (14-16 G);
• supraveghere: monitorizare, ECG,
• adrenalină: saturaţia parţială a oxigenului.
-0,5 ml
intramuscular, nediluat
(jumatate de fiola)
- se repeta la nevoie
 Observaţia post-intervenţională a
Pacientului
• este o regulă, iar pacientul trebuie să o privească
normal, ca pe un act de rutină

• imediat post-intervenţional

• la 1h-2h şi respectiv 12-24h în cazul puncţiilor cu

“risc”

• la cererea medicului curant sau a pacientului în

cazul apariţiei unei simptomatologii suspecte

• durerea persistentă ne-cedând la analgezice,

cădere tensională, ameţeală, reacţie peritoneală
 Tehnici
standard
- cateterism retrograd

- cateterism anterograd

- cateterism axilar si brahial

- punctia translombara

- cateterism al venei femurale

- cateterism al v. jugulare interne

Complicatii cateterism a. femurala
• hemoragie minora – 6-10%

• pseudoanevrism – 1-6%

• hemoragie importanta - <1%

• ocluzie (tromboza, disectie) - <1%

• perforatie sau extravazare - <1%

• embolizare distala - <0.1%

• fistula arterio-venoasa – 0.01%

Materiale
folosite
- ace

- ghiduri

- sonde
 Reactii adverse in timpul procedurii
• reactie vaso-vagala ← atropina hipertensiune
• reactie la sedative si analgezice ← oxigen
← proclorperazina
← naloxon
← flumazenil
• reactii usoare la substanta de contrast ←anti-
H1(difenilhidramina)i.m., anti-H2 (cimetidina)i.v.
• reactii moderate la subst. de contrast ← oxigen,
bronhodilatator inhalat, hidratare (i.v.) si dopamina
• reactii severe la subst. de contrast
←epinefrina iv, infuzie rapida de fluide iv,
oxigen
• hipoglicemia la pacient diabetic ←50ml
bolus iv de dextroza 50% urmata de
perfuzie 5% sau 10% dextroza
• aritmii cardiace ←retragere cateter,
adenozina, lidocaina
ANGIOGRAFIA
Tehnici
ARCADIS AVANTIC- SIEMENS
 Sistem cu brat C
1. Unitatea
2. Coloana de
ridicare
3. Panou de
comanda
4. Brat de sustinere
5. Brat C
6. Intensificator + TV
7. Tub de raze X
Rotirea bratului C
Angulatia bratului C
Deplasarea circulara a bratului
C
PANOU DE COMANDA
MASA DE ANGIOGRAFIE
INJECTOMAT
ANGIOGRAFIA CLASICA

ANGIOGRAFIA CU
SUBSTRACTIE DIGITALA
Angiografia- Tehnici
Seldinger, Sven-Ivar (1921-1998)
Tehnica Seldinger 1953
 Evaluarea si managementul
pacientului
• - semne si simptome
• - APP: - interventii chirurgicale, IM, AVC,
diabet, HTA
• - functia renala
• - alergii
• - expunere anterioara la substanta de
constrast iodata
 Examen obiectiv local

• Statusul sistemului vascular

• Selectarea locului de acces vascular

Palparea pulsurilor bilateral
- incizii chirurgicale recente
- cicatrici
- semne de celulita
- modificari trofice tegumentare
- scaderea pilozitatii
- modificari ale temperaturii
- ulceratii
- gangrena
Celulita Stafilococica
Incizie Chirurgicala
Modificari trofice tegumentare
 - a jeun (6 h)
- buna hidratare !!!
- linie venoasa
 Examinari de laborator

• numarul de trombocite
:150.000-400.000/µl
• INR
• PT (timpul de protrombina): 10-13 s
• aPTT timp de tromboplastina partial
activata : 30-40 s
• Creatinina serica: 0,6-1,2 mg/dl
> 1,5 mg/dl – subst
nonionica
 ATENTIE LA DIABETICI !!!

• Metformin→ acidoza
• tratamentul se intrerupe cu 48 h inainte
• reluarea tratamentului dupa 48 h
Atentie la Radiatii !
 PREMEDICATIA
• Benzodiazepine: - midazolam 0,5-1mg iv,
30min
- diazepam 1-3 mg iv, 6-10 h
• Opioide: - fentanyl 25-50 µg iv, 30-60 min
- morfina 1-3 mg iv, 3-4 h
- petidina (mialgin) im
• Antiemetice:- droperidol 0,625-1,25mg iv, 2-4h
- zofran 4mg iv, 4-8 h
SCOPUL: ANXIOLIZA/SEDARE MODERATA
 Pregatirea pacientului
• linie venoasa – pt administrare de
medicamente
• manseta pt controlul TA
• raderea si dezinfectia (betadina/alcool izopropil)
tegumentelor la locul punctiei
• pacient acoperit de campuri sterile
• profilaxie cu antibiotice?? – NU
- exceptii rare:
›splenectomie
›neutropenie severa
 CONTROLUL TENSIUNII
ARTERIALE
TA sistolica < 170 mmHg:
- pentru a preveni ischemia
cardiaca
- pentru a facilita hemostaza

In majoritatea cazurilor valorile tensiunii

arteriale se normalizeaza dupa sedare
adecvata.
 Punctia Arteriala.
Criterii de selectie a locului de acces.
• Artera patenta
• Calibrul:medie/mare
• Puls papabil
• Localizare superficiala
deasupra unui plan osos
• Comunicarea cu artera de
interes
• Tegument intact la locul
punctiei
Punctia arterei femurale comune
 ARTERA FEMURALA COMUNA
• Se continua din artera iliaca externa
• Se extinde: ligamentul inghinal → marginea
inferioara a capului femural
• Diametru: 6-9 mm
• Lungime: 5-7 cm
• Se bifurca in : AFP+AFS
• “Bifurcatie inalta”- la nivelul capului femural
• Raporturi: V. Femurala, medial
Nervul femural, lateral
• Cuprinsa in teaca femurala
 ANESTEZIE LOCALA

• Lidocaina 1-2%
• se infiltreaza pielea +
teaca arterei femurale
• rol: punctie nedureroasa
• ↓ incidenta spasmului art
• incizie tegumentara
 ACE

● marimi diferite
● grosime diferita
● pentru AFC= 18-21gauge
Locul ideal pentru punctie
Bifurcatie inalta. Punctia AFS
 Punctia arterei femurale
profunde
Artera femurala pofunda Ideal AFC
 PUNCTIA
RETROGRADA/ANTEROGRADA
PUNCTIA RETROGRADA
 Tehnici de punctionare
- double walled

- single walled
PASUL 2
 Introducerea ghidului metalic
Ghidul poate fi:

- extravascular
- subintimal
- cudat din cauza unei
obstructii
Punctia peretelui anterior
Single walled
Disectie iatrogena in cadrul
punctiei retrograde si
anterograde
Ghiduri metalice
Ghiduri metalice
Pasul 3
Pasul 4
Introducer - Teaca
CATETERE
 Catetere
COBRA/PIGTAIL/DAVIS
Alegerea Cateterului Selectiv
 Hemostaza

• se verifica: TA, pulsurile distale, coloratia

tegumentelor, temperatura extremitatilor.
• pacienti anticoagulati- Protamin sulfat
(10mg/1000 U heparina)
• compresiune la locul punctiei AFC
• 15 minute
• pansament compresiv (24 h)
• repaus la pat 24 h
 Hemostaza

• Risc de sangerare:
- pacientii anticoagulati
- TAS > 200 mm Hg
- calcifieri vasculare importante
 Complicatii
2.Legate de manipularea
1.Legate de punctie:
ghidului/cateterului:

- Hemoragii
- Perforatii vasculare
- Hematoame
- Disectii ale intimei
- Pseudoanevrisme
- Spasm
- Fistule
- Embolizari si tromboze
arteriovenoase
- Trombi postpunctie
3.Legate de substanta
- Embolii
contrast
 Punctia Axilara/Brahiala inalta
• Cale alternativa la
AFC
• RISCURI:
- spasm arterial
- hematom
- compresia nervilor
- AVC
• Pozitie incomoda
 Alte cai de abord

• ARTERA RADIALA:
- complicatii ↓
- nu necesita repaus la pat
- test Allen normal: ocluzia arterei
radiale apare in procent redus
 TESTUL ALLEN
• pacientul ridica mana
• este rugat sa stranga
pumnul 30 s
• Compresie pe
arterele ulnara si
radiala
• Se deschide pumnul
• Se sisteaza
compresia arterei
ulnare
 Alte cai de abord
• ARTERA POPLITEE
- fosa poplitee
- ghidaj US
- punctie
antero/retrograda
- vena poplitee de
evitat
INDICATII:
- angioplastie: stenoza
AFS
 Punctia translombara
Aorta Abdominala
• Ghidaj fluoroscopic
• Dezavantaje:
- angiografia selectiva dificila
- pozitia incomoda: decubit ventral
• Complicatii majore:
- hematom retroperitoneal
- hemopneumotorax
- leziuni ale arterelor viscerale
 Punctia translombara Aorta
Abdominala
• Contraindicatii:
- HTA necontrolata
- coagulopatii
- anevrism aortic
- scolioza importanta
- calcifieri aortice circumferentiale
importante
 2 TIPURI DE PUNCTII

• Punctia inalta: T12-L1

• Punctia joasa: L2-L3

 Bibliografie
• 1. Michel Henry, Max Amor - Ninth International
Course Book Of Peripheral Vascular Intervention –
Paris May 1998
• 2. Carmen Sfrangeu, Arteriopatiile Membrelor
Inferioare. Probleme De Diagnostic Si Tratament –
Editura Medicala Universitara “Iuliu Hatieganu” Cluj
Napoca 2000
• 3. A. Mironiuc, S. Radulescu, A. Molnar – Arteriopatia
Cronica A Membrelor Inferioare – Risoprint
Cluj Napoca 2002
• 4. John A. Kaufman, Michael J. Lee – The Requisites.
Vascular And Interventional Radiology – Elsevier 2004