Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- M
-
O
I
A
O
R
A
A
N
C
S
U
L A
N
V
O
I
R
C
O
I
C
-
-
Se urmaresc stari sufletesti si trairi aparte: frica, alienarea, erosul, obsesia, toate surprinse
prin procedeul analizei psihologice, ca mijloc de investigare a psihologiei umane.
Conflictul interior este puternic si surprins in opera in detrimetul celui exterior.
Tehnica detaliului
Titlul operei, din punct de vedere morfologic este alcatuit din doua substantive
comune.
In sens denotativ, face referire la un spatiu amenajat pentru a se macina cereale.
In sens conotativ, titlul ilustreaza in primul rand, ironia naratorului pentru soarta
personajului principal. Locul luat in arenda, o fosta moara transformata in han ar
trebui sa aduca prosperitatea celui care se muta acolo, insa norocul in acel loc nu si-l
face hangiul ci ii este impus de catre Samadau. Deci, moara cu noroc, este un loc
nefast care datorita influentei negative exercitate in special de Samadau, isi va pune
amprenta si asupra personajului principal care parcurge toate treptele decaderii.
P E R S P E C T I VA N A R AT I VA
Obiectiva
Narator omniscinet
Focalizare zero
Viziune “dindarat”
CONFLICT
In incipit, personajul secundar, mama Anei(batrana) povesteste despre faptul ca nu banii
conteaza ci linistea sufleteasca, dar nu se baga in viata tinerilor, lasand totul in voia destinului.
Ea defapt simtea frica de schimbare, de ceea ce va urma, mentionand “mi-e greu sa parasesc
coliba in care mi-am petrecut viata…ma cuprinde un fel de spaima”, dar nu-si paraseste copiii
si incearca sa se obisnuiasca cu ideea “si-mi vine sa rad cand mi-o inchipuiesc ca
circiumarita”. Inceputul este simetric cu finalul deoarece se regaseste in aceeasi ipostaza.
Finalul este reprezentat de reluarea incipitului prin faptul ca batrana pune seama
intamplarilor pe voia sortii si a destinului care isi urmeaza cursul.. Batrana se regaseste din
nou la Moara cu noroc, impreuna cu copiii, dar de data asta regretand situatia in care se afla.
S TAT U T G H I TA
Talhar
Necrutator cu tradatorii
Apariţia lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc tulbură echilibrul familiei, dar şi pe
cel interior, a lui Ghiţă. Acesta, cu toate că este conştient de pericolul pe care-l
reprezintă Lică, nu se poate sustrage ispitei malefice pe care acesta o exercită
asupra sa. Ghiţă devine temător, suspicios, ezitant şi îşi pierde liniştea. Temerile îl
fac să îşi ia măsuri de precauţie (îşi ia câini, pistoale şi o slugă).
Este brutal cu Ana şi copiii, este violent, ursuz, crispat şi mohorât. În mintea şi
sufletul lui Ghiţă încolţesc tentaţiile (îi pare chiar rău că are familie şi nu-şi poate
asuma riscuri mai mari).
Ghiţă devine laş, fricos şi subordonat în totalitate lui Lică.
E VO L U T I E
Ultima treaptă a degradării morale a lui Ghiţă are loc când, orbit de
furie şi de dorinţă de răzbunare, o foloseşte pe Ana ca momeală,
aruncând-o în braţele lui Lică şi în cele din urmă o ucide. La rândul
său, el este omorât de Răuţ, din ordinul lui Lică.
Finalul nuvelei il aduce pe Lica in aceeasi ipostaza, de hot, talhar si
criminal, demn insa in fata sortii pe care si-o poate singur calauzi spre
actul final al mortii pentru a nu da satisfactie legii. Format in
nelegiuire, va muri cu ea in suflet.
CONCLUZIE
Ambii sunt firi puternice, insa Lica este mai abil decat Ghita.