Moara cu noroc

de Ioan Slavici

Publicata in anul 1881 in volumul Nuvele din popor, nuvela realista de factura psihologica, Moara cu noroc devine una din scrierile reprezentative pentru viziuea autorului aspura lumii si asupra vietii satului transilvanean. Specia literara in care se incadreaza este nuvela, o specie epica narativa care datorita framantarilor de constiinta ale personajului principal ce surprind conflictul interior si folosirea de catre autor a unor tehnici de investigare psihologica (monologul interior, stil indirect liber, scene dialogate insotite de notatia gesticii si mimicii), este considerata psihologica. Ca si curent literar este o nuvela realista prin tema familei si a dorintei de inavutire, obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice pentru o categorie sociala (carciumarul, jandarmul), verosimilitatea si tehnica detaliului in descriere si portretizare (Lica). Tema sustine atat caracterul realist (oglindirea vietii sociale) cat si pe cel psihologic (consecintele nefaste si dezumanizante ale setei de inavutire). Viziunea despre lume in opera lui Ioan Slavici are caracter clasic, moralizator, el este adeptul ideei de om sarac, dar fericit, predominanta in nuvelele sale. Titlul este ironic, carciuma numita Moara cu noroc inseamna defapt Moara cu ghinion, care aduce nenorocirea, pentru ca usurinta castigurilor de aici ascunde abateri etice grave (nelegiuirea si crima). Perspectiva narativa este obiectiva, intamplarile sunt relatate la persoana a III-a de catre un narator detasat, omniscient si omniprezent. Apare tehnica punctlui de vedere in interventiile simetrice ale batranei. Modurile de expunere sunt descrierea, dialogul si naratiunea obiectiva. Simetria incipit-final se realizeaza prin interventiile batranei din incipitul si din finalul nuvelei Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca-i vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit si asa le-a fost data!.. care puncteaza cele doua teze morale ale nuvelei, formulate in polog si epilog. Astfel personajul principal se va abate de la norma morala enuntata la inceputul nuvelei si de aceea va evolua inevitabil spre un deznodamant tragic. Locul si timpul actiunii sunt clar precizate, carciuma se afla la rascruce de drumuri intr-un spatiu geografic real din Ardeal; actiunea se desfasoara pe parcursul unui an, de la Sf. Gheorghe pana la Pastele din anul urmator. Compozitional nuvela este alcatuita din 17 capitole, cu prolog si epilog si un subiect centrat. Persoanjele sunt reduse ca numar, nuvela este focalizara asupra a doua personaje complexe care par sa aiba un destin prestabilit: protagonistul Ghita care se afla in opozitie cu antagonistul Lica. Actiunea se desfasoara cronologic si cauzal. Doua episoade care infatiseaza tema sunt intriga si deznodamantul. Bun meserias, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, Ghita ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc. Aparitia lui Lica Samadaul, seful porcarilor si al turmelor de porci din imprejurimi constituie intriga nuvelei. Conflictul central este unul moral, psihologic, conflictul interior al personajului principal care oscileaza intre dorinta de a ramane un om cinstit pe de o parte si dorinta de a se inavuti pe de alta parte, a castigului nemuncit alaturi de Lica. Conflictul interior se reflecta in plan exterior, in confruntarea dintre Ghita si Lica. Dandu-si seama ca sotia l-a inselat, Ghita o ucide pe Ana, fiind la randul lui omorat din ordinul lui Lica. Un incendiu provocat de Lica mistuie Moara cu noroc, iar pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide izbindu-se intr-un copac. Nuvela are final moralizator, sanctionarea personajelor este pe masura faptelor, iar singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copii, fiintele morale si inocente. Stilul nuvelei este sobru, concis iar limbajul naratorului si al personajelor valorifica aceleasi registre stilistice: limbajul regional, ardelenesc, limbajul popular, oralitatea. Moara cu noroc este o nuvela realista, psihologica, din care reiese pregnant viziunea autorului asupra vietii satului transilvanean. Opinie: Nuvela ilustreaza o teza morala: goana dupa inavutire cu orice pret distruge echilibrul interior si linistea familei. Coreland printr-un stil simplu, clar si concis descrierea realista (prin care obtine efectul de iluzie al vietii) si analiza psihologica (ce ii serveste in sondarea interioritatii personajelor), Ioan Slavici poate fi

considerat un precursor al prozei cu tematica rurala din literatura secolului XX, de la Liviu Rebreanu si pana la Marin Preda.