NANISM HIPOFIZAR

Biologie
Olaru Luca
 CUPRINS
1. Ce este Nanismul?
2. Cauzele Nanismului Hipofizar
3. Tratamentul Nanismului
4. Nanismul Disproporționat
5. Nanismul Proporțional
6. Diagnosticul Nanismului
7. Simptomele Nanismului
CE ESTE NANISMUL?
Nanismul este o afecțiune medicală care este
caracterizată printr-o statură cu mult mai mică decât cea
medie. Nu există criterii universale de definire, dar, de exemplu, în
SUA se referă la adulți care au sub 147 cm.
În limba română, cei care suferă de această afec țiune sunt
numiți în mod popular „pitici”. Ea este foarte vizibilă și poartă
deseori conotații negative în societate .
CAUZELE NANISMULUI HIPOFIZAR
Cauzele pot fi diverse, printre ele fiind anomalii
genetice, disfuncții endocrine, schimbări metabolice.
Circa 70% din cazuri sunt cauzate de
acondroplazie, care este o tulburare a creșterii oaselor.
TRATAMENTUL NANISMULUI

Tratamentul acestei afecțiuni este unul substitutiv, se

administrează GH (hormon uman de creștere). Dacă la baza
acestei afecțiuni stă o tumoră hipofizară se impune iradierea sau
extirparea chirurgicală pentru a se evita complica țiile oftalmologice
și intracerebrale.
NANISMUL DISPROPOR ȚIONAT
Nanismul disproporționat se caracterizează prin
membre scurte sau trunchi scurtat. În acondroplazie,
cineva are un trunchi de mărime medie, cu membre
scurte și o frunte mai mare. Caracteristicile fe ței sunt
adesea afectate și anumite păr ți ale corpului pot avea
probleme asociate cu acestea.
NANISMUL DISPROPOR ȚIONAT

Stenoza (îngustarea) coloanei vertebrale, infec ția urechii

și hidrocefalia (acumularea anormală de lichid cefalorahidian) sunt
frecvente. În caz de disostoză spinală, cineva are un trunchi mic,
cu membre de mărime medie.
NANISMUL PROPOR ȚIONAL

Nanismul proporțional este marcat de un trunchi scurt cu

membre scurte, conducând astfel la o înăl țime care este
semnificativ sub medie. Pot exista perioade lungi fără o cre ștere
semnificativă. Acest tip de nanism este cauzat de o tulburare
endocrină și nu de o displazie (dezvoltare anormală a unui țesut )
osoasă.
DIAGNOSTICUL NANISMULUI

Nanismul este adesea diagnosticat în copilărie pe baza

simptomelor vizibile. O examinare fizică poate fi de obicei
suficientă pentru a diagnostica anumite tipuri de nanism, dar
testele genetice și imagistica de diagnosticare pot fi folosite pentru
a determina starea exactă. În tinere țea unei persoane, diagramele
de creștere care urmăresc înăl țimea pot fi folosite pentru a
diagnostica forme subtile de nanism.
SIMPTOMELE NANISMULUI
Efectele mentale variază, de asemenea, în func ție de
sindromul de bază specific. În majoritatea cazurilor func ția mentală
nu este afectată. Cu toate acestea, există sindroame care pot
afecta structura craniană și cre șterea creierului, afectând grav
capacitatea mentală. Cu excep ția cazului în care creierul este
afectat direct de tulburarea de bază, există șanse mici sau deloc de
afectare mentală care pot fi atribuite nanismului.
 BIBLIOGRAFIE
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Nanism

• https://www.corpul-uman.com/2013/01/nanismul-hipofizar.html

• https://meddoctors.info/ro/articles/Nanismul-682