Apendicita

BOALĂ A SISTEMULUI DIGESTIV

 Ce este apendicita?

 Apendicita este o inflamatie a apendicelui, care poate

determina ruperea acestuia. Apendicele este un organ mic,
situat in zona in care intestinul gros si intestinul subtire se
unesc in cadranul inferior drept al abdomenului, nu
departe de osul soldului drept. Cand apendicele devine
inflamat, simptomele de apendicita, cum ar fi durerea
brusca, incep in partea de jos a abdomenului sau in
apropierea ombilicului. Durerea migreaza apoi in partea
dreapta jos. Pe masura ce inflamatia se agraveaza, durerea
devine mai severa.
Apendicita poate fi:
1. Apendicita acută-Apendicita acuta este cel mai frecvent tip de
apendicita. Debutul are loc de obicei in termen de 24 de ore.
Apendicita reprezinta o urgenta medicala si trebuie evaluata rapid.
Apendicele se poate rupe in timpul apendicitei, iar riscul ca acest
lucru sa se produca creste dupa 48-72 de ore de la debutul
simptomelor.
2. Apendicita cronică-Apendicita cronica este mai putin frecventa,
insa dureaza mai mult decat apendicita acuta. Apendicita cronica
provoaca o durere mai putin severa, continua, care dureaza mai
mult decat perioada obisnuita de 1-2 zile. Durerea poate dura
saptamani, luni sau chiar ani. Spre deosebire de apendicita acuta,
specialistii nu considera apendicita cronica o urgenta medicala.
 Apendicita acuta – cauze si factori de risc

In multe cazuri, cauza exacta a apendicitei nu este cunoscuta. Expertii cred ca se

dezvolta atunci cand o parte a apendicelui este obstructionata sau blocata.
Apendicele poate fi blocat de mai multe lucruri, printre care:
 materii fecale acumulare
 foliculi limfoizi mariti
 viermi intestinali
 tumori
Oricine poate dezvolta apendicita, insa exista oameni care pot avea un risc mai
mare de a dezvolta aceasta afectiune decat altii. Factorii de risc pentru apendicita
sunt:
 Varsta. Cei mai afectati de apendicita sunt adolescentii si persoanele in jurul
varstei de 20 de ani.
 Sex. Apendicita este mai frecventa la barbati decat la femei.
 Istoricul familial. Persoanele care au rude care au avut apendicita prezinta un
risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
 Simptome
durere bruscă în partea dreapta a abdomenului inferior;
durere bruscă în jurul ombilicului (buricului) care adesea se
deplasează spre partea din dreapta jos a abdomenului;
balonare;
flatulența;
durere care se agravează daca tușiți, mergeți sau faceți alte
mișcări trepidante;
greață si vărsături;
constipație sau diaree;
pierderea poftei de mâncare;
febra scăzută care se poate agrava pe măsură ce boala
avanseaza;
 Diagnosticul de apendicită

În primă fază, medicul examinează pacientul și îl întreabă ce

simptome are. Apoi, poate aplica presiune pe zona abdominală
inferioară pentru a vedea dacă presiunea agravează durerea.
Medicul pune diagnosticul de apendicita daca descopera in
urma acestei examinari ca pacientul prezinta semnele si
simptomele tipice afectiunii. In caz contrar, ar putea
recomanda anumite teste, cum ar fi:
analize de sange pentru a detecta o posibila infectie
RMN, CT sau ecografie pentru a vedea daca apendicele este
inflamat
teste de urina pentru a identifica o potentiala infectie la
rinichi sau vezica urinara
 Tratamentul chirurgical al apendicitei

În majoritatea cazurilor tratamentul apendicitei acute constă in îndepărtarea chirurgicală a

apendicelui inflamat, operație numită apendicectomie.
Inaintea intervenției chirurgicale pacientului i se pot administra antibiotice. Apendicectomia
poate fi efectuata prin mai multe metode, in functie de stadiul bolii, de aparatura disponibila in
spital etc:
 apendicectomia deschisa, clasica, presupune efectuarea unei incizii oblice de 4-6 cm in zona
abdominala corespunzatoare localizarii apendicelui. Aceasta interventie se recomanda cand
apendicita este insotita de complicatii precum perforarea apendicelui cu raspandirea infectiei
in abdomen (peritonita) sau formarea unui abces apendicular (o colectie purulenta in jurul
apendicelui). Pacientul poate fi anesteziat total sau doar in jumatatea inferioara a corpului.
 apendicectomie prin interventie laparoscopica este practicata in peste 90% din cazurile de
apendicita acuta. Apendicele inflamat este indepartat prin intermediul unor incizii mici, de
cativa milimetri, aceasta metoda avand avantajul ca pacientul se recupereaza mai repede
comparativ cu metoda clasica. Interventia laparoscopica nu poate fi practicata in cazul
apendicitei complicate.
 Complicații

1. Peritonita-prin perforarea apendicelui, peritoneul (membrana subtire

care captuseste la interior abdomenul) se infecteaza cu bacterii,
producandu-se in acest fel peritonita. Peritonita este o complicatie grava,
amenintatoare de viata. Tratamentul peritonitei trebuie initiat de urgenta
si consta in administrarea de antibiotice si indepartarea chirurgicala a
apendicelui.
2. Abcesul apendicular-O alta complicatie a apendicitei acute este
abcesul apendicular, care consta in formarea unei pungi cu puroi la
nivelul apendicelui, datorita necrozei si proliferarii bacteriene de la acest
nivel. Abcesul apendicular poate fi diagnosticat cu ajutorul investigatiilor
imagistice. Cel mai frecvent abcesul apendicular poate fi tratat cu
antibiotice dar, uneori, poate fi necesara si interventia chirurgicala.
 Sfaturi pentru prevenție

Nu exista o modalitate sigura de a preveni apendicita. Cu toate

acestea, puteti reduce riscul de a dezvolta aceasta afectiune
consumand alimente bogate in fibre. Desi sunt necesare mai
multe cercetari cu privire la rolul potential al dietei in
prevenirea apendicitei, aceasta afectiune este mai putin
frecventa in tarile in care oamenii consuma alimente bogate in
fibre. Alimentele bogate in fibre sunt:
 fructele
 legumele
 lintea, mazarea, fasolea si alte leguminoase
 fulgi de ovaz, orez brun, grau integral si alte cereale integrale
Vă mulțumesc pentru
vizionare!<3