– Soiuri de gutui -

DE
CONSTANTINOPOL
 Pare a fi originar din Turcia (Asia Mică).
 Pomul are vigoare mijlocie, cu coroană rară, sferic-turtită. Este productiv,
sensibil la ger, boli şi dăunători. Are pretenţii ceva mai mari faţă de căldură,
la noi fiind zonat mai mult în Dobrogea, lunca Dunării.
 Fructele sunt mijlocii, maliforme, cu 5 coaste largi, rotunjite, cu epicarpul
de culoare verde-gălbui la recoltare şi galben-limoniu la maturitatea de
consum. Pubescenţa este pieloasă. Cavitatea pedunculară largă şi potrivit de
adâncă, marcată de şanţurile dintre coaste, poate prezenta uneori un
mamelon. Cavitatea calicială este îngustă, cu pereţii cutaţi. Inima este mare,
bine delimitată de un strat de sclereide. Pulpa gălbuie, tare, destul de
suculentă, acidulat dulceagă, moderat astringentă, fin aromată, este foarte
bună pentru industrializare. La maturitate fructele cad din pom. Se
păstrează puţin şi cu pierderi mari.
 Maturitatea de recoltare – sfârşit de septembrie - începutul lunii
octombrie.
DE CONSTANTINOPOL
 MOLDOVENEŞTI
 Soi obţinut la SCPP Tg. Jiu prin selecţia hibrizilor naturali
proveniţi din nordul Moldovei. Omologat în 1982.
 Pomul de vigoare mică spre mijlocie, precoce şi productiv,
sensibil la monilioză, comportare bună la cloroză şi viroze,
tolerant la ger, bun polenizator, autofertil şi cu o bună
capacitate de autopolenizare.
 Fructele de mărime mijlocie, maliforme, uşor îngustate spre
cavitatea calicială, cu muchii largi. Epicarpul de culoare galben
portocalie, cu pubescenţă pâsloasă, cenuşie. Pulpa gălbuie, cu
sclereide puţine şi mici, potrivit de suculentă, cu gust echilibrat,
bună pentru industrializare. La fierbere, pulpa nu se destramă,
culoarea se accentuează, iar aroma se intensifică. Se pot obţine
compoturi dietetice, cu foarte puţin zahăr.
 Maturitatea de recoltare la începutul lunii octombrie, împreună
cu soiul De Constantinopol. În depozite se pot păstra până la
80 dr zile.
 BERECZKI

 Soi obţinut în Ungaria, în 1883.

 Pomul viguros, cu ramificare bună. Este parţial autofertil, bun
polenizator. Are plasticitate ecologică mare. Se cultivă mult în
Banat, Câmpia de Vest, Oltenia, Subcarpaţii Meridionali.
 Fructele mari sau foarte mari, larg piriforme sau invers-
ovoide, pronunţat asimetrice, cu coaste largi, cu suprafaţa
neregulată şi gâtul mai mult sau mai puţin delimitat. Epicarpul
de culoare galben-portocaliu, este acoperit cu o pubescenţă
fină roşietică. Cavitatea calicială este adâncă, îngustă, cu pereţii
cutaţi. Pulpa, gălbuie, suculentă, acidulat-dulceagă, intens
aromată, uşor astringentă, prezintă un strat de sclereide fine în
jurul ovarului. Este foarte bun pentru prelucrări industriale dar
se pretează şi la consum în stare proaspătă.
 Maturitatea de recoltare - în luna octombrie, fructele se pot
păstra până în luna ianuarie.
BERECZKI
 AURII
 Soi obţinut la SCPP Tg. Jiu prin selecţia hibrizilor naturali ai soiului
Berevzki din judeţul Gorj, omologat în anul 1982.
 Pomul de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, unghiuri de
ramificare mari, este sensibil la atacul de Monilinia linhartiana dar
manifestă toleranţă la boala petelor brune. Este precoce, productiv,
parţial autofertil, rezistent la ger (-270C) şi leagă fructe
partenocarpic.
 Fructele sunt mari şi foarte mari (450-500 g), piriforme, asimetrice,
puţin îngustate spre capete, cu coaste largi şi suprafaţa vălurată.
Epicarpul subţire, galben-portocaliu, prezintă o pubescenţă cenuşiu-
argintie. Pulpa gălbuie, cu sclereide fine, destul de densă şi suculentă,
cu gust dulce, plăcut acidulat, uşor astringente, cu aromă fină, bună
atât pentru consum în stare proaspătă, cât şi pentru industrializare
(gem, dulceaţă, compot, peltea). La maturitate fructele au o bună
rezistenţă la cădere.
 Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie. Se
consumă în perioada octombrie-decembrie.
 AROMATE

 Obţinut la SCPP Tg. Jiu prin selecţia individuală a populaţiilor soiului

Bereczki din nordul judeţului Gorj. Omologat în 1982.
 Pomul de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, potrivit de deasă
şi cu unghiuri mari de ramificare. Prezintă toleranţă la Monilinia. Este
productiv, precoce, parţial autofertil, producând şi pe cale
cleistogamă.
 Fructele mijlocii (375 g), variabile ca formă (piriforme, cilindrice sau
sferic-alungite), cu gâtul alungit, adeseori curbat, de regulă fără
coaste. Epicarpul subţire, galben-limonie, cu pubescenţă fină. Pulpa
galben-deschis, consistentă, cu gust dulce-acidulat, intens aromată.
Fructele sunt foarte bune pentru consum în stare proaspătă şi pentru
industrializare. La maturitate nu cad din pom.
 Maturitatea de recoltare: sfârşit de septembrie – început de
octombrie. Se consumă din octombrie până în ianuarie. Se pot păstra
până în aprilie.
 CHAMPION

 Soi obţinut în S.U.A. şi difuzat în cultură în anul 1870.

 Pomul viguros, cu coroană sferică, cu frunze mari, rotund ovate.
Este productiv, longeviv, parţial autofertil. Foarte răspândit la noi în
est şi sud-est.
 Fructele sunt mari sau foarte mari, scurt-piriforme sau invers-ovoid,
cu partea centrală aproape cilindrica şi suprafaţa aparent costată, cu
sau fără excrescenţă în cavitatea de prindere. Epicarpul este galben-
limoniu, uşor verzui pe partea umbrită, cu pubescenţă fină, prăfoasă,
argintie. Cavitatea calicială destul de largă şi cu pereţii cutaţi. Pulpa,
gălbui-albicioasă, tare, fibroasă, potrivit de suculentă, dulce-acrişoară,
intens aromată, slab astringentă, este foarte bună pentru
industrializare. La supramaturare, astringenţa scade mult iar pulpa se
desface uşor.
 Maturitatea de recoltare - în luna octombrie, iar fructele se pot
păstra şi consuma până în decembrie.
 DE PORTUGALIA

 Pare a fi originar din Portugalia.

 Pomul este de vigoare supramijlocie, cu coroana scurt-conică,
are frunze mari, ovate. Este productiv, parţial autofertil,
pretenţios faţă de condiţiile edafice şi climatice. Cultivat în
special în sudul Olteniei.
 Fructele sunt mari, piriforme, cu gâtul destul de bine
delimitat, adeseori curbat, cu coaste largi, în special spre
caliciu. Epicarpul de culoare galben-pai, prezintă o pubescenţă
pieloasă, cenuşie. Cavitatea calicială este adâncă şi potrivit de
largă. Pulpa alb-gălbuie, tare, puţin suculentă, dulce-acidulata,
intens aromată, destul de astringentă, cu sclereide puţine, este
bună pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare - în octombrie, iar fructele se pot
păstra până în ianuarie.
 DE LESKOWATZ
 Se presupune a fi originar din Leskovatz (Jugoslavia).
 Pomul viguros, rezistent la ger şi secetă, cu frunze mari,
ovate. Parţial autofertil.
 Fructele sunt mari sau foarte mari, aproape sferice,
uşor îngustate spre cavitatea calicială, cu coaste largi,
slab evidente Epicarpul de culoare galben-deschis, cu
pubescenţă fină. Cavitatea pedunculară este largă,
superficială şi adeseori prezintă un mamelon cărnos.
Cavitatea calicială este adâncă şi potrivit de largă. Pulpa,
gălbuie-deschis, aproape albă, suculentă, dulce, plăcut
acidulată, fin aromată, bună pentru industrializare,
prezintă multe sclereide în jurul ovarului.
 Maturitatea de recoltare - în octombrie. Fructele se
pot păstra până în ianuarie.
 DE HUŞI
 Soi autohton răspândit în centrul pomicol Huşi.
 Pomul viguros, rezistent la ger şi secetă, cu coroana
deasă, cu frunze mijlocii, ovate, parţial autofertil.
 Fructele mici, maliforme, cu coaste largi, puţin
evidente. Epicarpul de culoare galben-aurie; prezintă
puncte verzi, mai vizibile către cavitatea pedunculară ce
prezintă pereţii ondulaţi. Cavitatea calicială este mare,
largă, adâncă cu pereţii puternic încreţiţi. Pulpa, galben-
deschis la culoare, potrivit de, suculentă, cu gust dulce,
acidulat şi uşor astringent, este aproape lipsită de
sclereide. În timpul păstrării devine vinurie, plăcută la
consum.
 Maturitatea de recoltare - în octombrie, iar cea de
consum, din noiembrie până în februarie.
 DE PLOIEŞTI
 Selecţie.
 Pomul de vigoare mijlocie, parţial autofertil.
 Fructele mici spre mijlocii, piriforme, galben-pai
la maturitatea de consum, prezintă pubescenţă
fină, prăfoasă. Pulpa gălbuie, tare, dulce şi
plăcut acidulată, astringente şi cu sclereide mari
în zona centrală a fructului. Au capacitate bună
de păstrare.
 Maturitatea de recoltare - în octombrie, iar
cea de consum, din noiembrie până în februarie.