Grasimi

Grasimile alimentare
Free Powerpoint Templates
Dupa provenienta:
-Animale (untul, smantana, untura de porc);

-Vegetale (ulei rafinat);
-Hidrogenate -conditionate tehnologic- (margarina);
Page 1
Untul
-Tip extra – 83% lipide;

-Tip superior – 80% lipide;
-Tip de masa A – 74% lipide;
-Tip de masa B – 65% lipide;
Proprietati organoleptice – se evalueaza in puncte (maxim

20); daca una dintre caracteristici acumuleaza 0 puncte sau
produsul nu intruneste numarul minim de puncte – produsul
este necorespunzator!
Page 2
Evaluarea in puncte a caracteristicilor organoleptice ale untului
A.Culoare:
-naturala, uniforma in toata masa, lucioasa – 2 pct.;
-alba sau galbena, slab lucioasa sau mata, cu striuri – 1 pct.;
-marmorata, cu pete de mucegai - 0 pct.;
B. Aspect (in sectiune):

-suprafata continua, fara goluri de aer sau impuritati – 3 pct.;
-picaturi mici de apa limpede, cu goluri accidentale de aer, fara
impuritati – 2.5 pct.;
-picaturi mari de apa tulbure, rare goluri de aer, urme de
impuritati izolate – 2 pct;
Page 3
- picaturi mici de apa tulbure, goluri de aer mici, rare

impuritati – 1 pct;
- picaturi mari de apa tulbure, impuritati frecvente – 0 pct;
C. Consistenta (10-12 grade Celsius):

- onctuoasa, compacta, omogena – 2 pct.;
- mai putin onctuoasa, suficient de compacta, putin unsuroasa,
nesfaramicioasa – 1 pct.;
- moale, neomogena, unsuroasa sau sfaramicioasa – 0 pct.;
D. Miros:
- placut, aroma bine exprimata – 3 pct.;
- miros satisfacator, fara nuante straine – 2 pct;
- aroma bine exprimata, satisfacatoare – 1 pct;
- nuante de acru, afumat, ranced, mirosuri straine – 0 pct.;
Page 4
E. Gust:
-placut, aromat, de smantana fermentata – 10 pct.;

-satisfacator, suficient de aromat, fara gust strain – 9 pct.;
-slab pronuntat, fara nuante straine, usor acrisor – 8 pct.;
-fad, nespecific, usor acrisor, fara nuante straine – 7 pct;
-usor acrisor, caramelizat, cu nuante, de furaje, ulei, seu,
metalic – 6 pct.;
-gust mai pronuntat de de furaje, ulei, seu, metalic , slabe
nunate datorita oxidarii, amarui – 5 pct.;
-amar, ranced, iute, afumat, alte nuante evidente de gust
strain – intre 4 si 0 pct.;
Page 5
Numarul minim de puncte al probelor de unt
Extra – 19 puncte (din care puncte pt. gust minim 9 pct.);

Superior - 17 puncte (din care puncte pt. gust minim 9 pct.);
Tip A - 15 puncte (din care puncte pt. gust minim 8 pct.);
TIP B - 13 puncte (din care puncte pt. gust minim 8 pct.);
Page 6
Smantana
Dupa modul de preparare:
dulce (pentru frisca) – omogena, fluida, fara aglomerari de

grasime, alba pana la alb galbuie, miros si gust dulceag, de
smantana proaspata;
si fermentata - omogena, vascoasa, fara aglomerari de

grasime, alba pana la alb galbuie, miros si gust slab acrisor, de
fermentatie lactica;
Page 7
Untura de porc: se livreaza in doua clase - calitate superioara si

calitatea I;
La 20 grade Celsius: masa alifioasa, omogena sau fin granulata

(pentru calitatea I);
In stare topita – transparenta;
Culoare – alb imaculat (alb galbuie pentru calitatea I);
Miros si gust caracteristice, de untura de porc (slab miros si
gust de prajit la calitatea I);
Page 8
Grasimi vegetale – ulei rafinat
La 60 grade Celsius – lichid limpede, fara

suspensii sau sediment;
Culoare – galbena (floarea soarelui), galbuie

pana la roscat (soia), galbena (germeni de
porumb), galbena (floarea soarelui si soia);
Miros si gust (placut, caracteristic);
Page 9
Margarina
Obtinere – emulsionarea grasimilor vegetale (sau vegetale si
animale) cu lapte sau apa, racirea amestecului, prelucrarea
mecanica, stabilizarea cu emulgatori (monogliceride);
Adaosuri – Vitaminele A, D2, zahar, lapte, sare alimentara,

coloranti, aromatizanti, emulsionanti, amelioranti etc.;
Tipuri:
-M (margarina de masa), cu doua variante: I , 82.5% grasime,

si II, 67% grasime;
-P (pentru uz industrial – cofetarie, patiserie);
Aspect lucios, culoare alb galbuie, fara pete de mucegai sau

alte microorganisme, compacta si omogena la 15 grade
Celsius, miros si gust placut, aromat, specific;
Page 10
A. Determinarea aciditatii libere :

1. Organica, se exprima in % acid oleic;
2. Minerala - % acid sulfuric;
Metode: titrare in prezenta indicatorilor si titrare

potentiometrica; se face din extractul apos, prin titrare
cu hidroxid de potasiu in prezenta metiloranjului;
B. Determinarea titrului acizilor grasi (temperatura de

solidificare a acizilor grasi separati) – saponificarea
grasimii si titrare cu acid clorhidric in prezenta
metiloranjului, cu ajutorul aparatului Jukov;
Page 11
C. Determinarea umiditatii – prin uscare la etuva, antrenare cu

soventi volatili si metoda Karl Fischer – titrare cu reactiv Karl
Fischer;
D. Determinarea impuritatilor insolubile in solventi organici

(eter de petrol, eter etilic) – se determina toate substantele
straine din proba:
-mecanice: pamant, nisip;
-minerale;
-hidrati de carbon;
-materii azotoase;
-sapunul de calciu;
-rasini;
Page 12
E. Determinarea densitatii relative – cu aerometru (pentru

produse lichide), cu balanta Mohr – Westphal (pentru produse
lichide) sau picnometru (pentru produse lichide, semisolide si
solide);
Page 13
Determinarea punctului de inflamabilitate – temperatura cea

mai joasa (la 760 mm Hg), la care vaporii degajati din
produsul de cercetat, in amestec cu aerul de deasupra
potasiului, se aprind pentru prima oara);
-Cu aparatul Penski – Martens;

-Cu aparatul cu creuzet deschis Marcusson;
Page 14
Determinarea punctului de topire prin alunecare –

temperatura la care coloana de crasime dintr-un tub capilar
este impinsa in sus de presiunea apei:
-Rapida: doua tuburi capilare se introduc in proba lichida si se

lasa pana grasimea se ridica in tub 10 mm, se aseaza tuburile
5 minute pe gheata maruntita, se ataseaza un termometru si
asamblul se introduce in apa racita la 8-10 grade Celsius, apoi
se incalzeste apa cu 2 grade pe minut;
-Cu temperare 16 ore – cu tuburile capilare introduse in
racitor la 4-10 grade Celsius timp de 16 ore;
Page 15
Depozitare
Unt – incaperi frigorifice, curate, fara lumina solara, la maxim

4 grade Celsius; congelat la -15 – 20 grade Celsius, maxim 6
luni;
Smantana – camere frigorifice la 2-8 grade Celsius;
Untura – incaperi curate, umiditate 60-90%, 3 luni la

maximum 6 grade Celsius, 6 luni la -12 grade Celsius sau 10
luni la – 18 grade Celsius;
Margarina – incaperi racoroase, intunecoase, la maxim 10

grade Celsius si umiditate 80%. 30 zile pentru margarina M I
si P sau 21 de zile pentru margarina M II.
Page 16
Produse zaharoase
Produse zaharoase din glucide pure (zahar, bomboane

sticloase, miere, halvita, rahat, serbet) – glucide 80 – 100%;
Produse zaharoase din zahar si fructe (dulceata, gem,

marmelada, jeleu, fructe zaharisite) – glucide 60 – 80%;
Produse zaharoase din zahar si seminte oleaginoase (ciocolata

si halva) – glucide 40 – 60%;
Mixturi complexe (torturi, checuri, napolitane, prajituri, turta

dulce etc.) – glucide 20 – 40%;
Page 17
Produse zaharoase
Examenul organoleptic
Scara de punctaj - analiza care se exprima printr-o valoare

cuprinsa intre 0 si 20 de puncte,valoare rezultata din suma
celor cinci punctaje – aspect si forma, consistenta, culoare,
miros-aroma si gust.
Page 18
Produse zaharoase
Zahar
-Zahar tos: cristale de zaharoza neaglomerate; granulatie

mare (1,3-2,5 mm), granulatie medie (0,7-1.3 mm) si
granulatie mica (0.3-0,7 mm);
-Zahar bucati (presat sau turnat);
-Zahar pudra (prin macinarea zaharukui tos)
Page 19
Produse zaharoase
Zahar tos: cristale uscate, nelipicioase, solubilitate completa,

fara sediment sau corpuri straine in solutie 25%, alb lucios,
consistenta ferma, fara aglomerari, miros si gust dulce,
caracteristic;
Zahar bucati: bucati paralelipipedice, fara pete, fara sediment

sau corpuri straine in solutie 25%, alb mat, consistenta ferma,
fara aglomerari, miros si gust dulce, caracteristic;
Zahar pudra: faina fina, uscata, nelipicioasa, solubilitate

completa, fara sediment sau corpuri straine in solutie 25%,
alba, fara aglomerari, miros si gust dulce, caracteristic;
Page 20
Produse zaharoase
Bomboane sticloase: forma regulata, bucati intregi,

consistenta tare, sticloasa, culoare unforma, fara pouncte de
culoare, aroma placuta, corespunzatoare culorii si adaosului,
gust placut, dulce sau dulce acrisor;
Bomboane cu adaosuri si umpluturi: forma regulata,

suptrafata lucioasa, nelipicioase, consistenta sticloasa sau
poroasa, aroma si gust corespunzatoare culorii si adaosului
folosit;
Drajeuri: marime uniforma (bile, ovale, pastile, figurine etc.),

interioare caracteristice sortimentului, culoare uniforma, in
concordanta cu aroma si nucleul folosit, gust placut, specific,
fin;
Page 21
Produse zaharoase
Caramele: forma aproape regulata, egale ca dimensiuni,

suprafata neteda sau striata, hartie de ambalaj nelipita pe
suprafata produsului, consistenta moale, omogena, culoare
placuta, caracteristica sortimentului, aroma placuta,
caracteristica, bine precizata;
Rahat: gelificarea zaharului cu glucoza, amidon si apa, cu sau

fara adaosuri (cu sau fara adaosuri – pudra de cacao, miere,
nuci, arome etc.). Bucati de forma regulata, in sectiune masa
gelatinoasa, opalescenta, uniform colorata, cu adaosuri
uniform dispersate, aroma si gust specific, in concordanta cu
colorantul si adaosurile folosite;
Page 22
Produse zaharoase
Halvita: masa alba, mata, de forma regulata, suprafata neteda,

cu sau fara adaosuri – nuca, alune etc., pe sectiune
compactam fara goluri de aer, consistenta casanta, tarem
aroma si gust dulce, placut, caracteristic, fara accente de
ranced;
Mierea de albine: din nectarul florilor sau din sucurile dulci de

pe alte parti ale plantelor – constituita din diferite zaharuri
(cel mai frecvent glucoza si fructoza), proteine, aminoacizi,
enzime, acizi organici, polen etc.
Dupa provenienta: monoflora (salcam, tei, floarea soarelui);

poliflora (amestec – faneata de deal, de ses, salcam – tei,
etc.), sau de padure;
Page 23
Produse zaharoase
Miere – fara spuma, fara corpuri straine, culoare de la inclora

la gelben deschis (salcam), pana la brun deschis sau neagra
cu reflexe verzui (mierea de padure), consistenta omogena,
vascoasa sau crsitalizata, miros si gust placut, caracteristic);
Dulceata: prin fierberea si oncentrarea fructelor in sirop de

zahar – fructe intregi sau destramate, fara leziuni, raspandite
aproape uniform in sirop. Lichid siropos, se admit particule de
pulpa in suspensie si prezenta samburilor in suspensie,
consistenta siropului - negelificat, nezaharisit, miros si gust
placut, caracteristic fructelor din care provine.
Page 24
Produse zaharoase
Marmelada – fierberea cu zahar a marcului de fructe

proapete sau conservate, cu sau fara adaosuri de acizi
alimentari (din afine, agrise, caise, capsuni, piersici, père,
mere, prune etc.). Suprafata neteda sau usor ondulata, usor
umeda, nezaharisita, omogena, fara urme de fermentare sau
mucegaire, consistenta elastica, miros si gust aromat,
corespunzator amestecului de fructe utilizat;
Gemul – fierberea cu zahar a fructelor; ambalat in recipente

ermetic inchise si pasterurizate; fructe in masa gelificata,
bucati sau partial destramate, culoare corespunzatoare
varietatii fructului, gust si aroma placute, caracteristice;
Page 25
Produse zaharoase
Halva – masa unsuroasa cu structura fibroasa, fina si

uniforma, fara urme de coji, compacta, se rupe usor,
culoare galbuie pana la cenusiu deschis (la cele cu
adaosuri de cacao sau cafea), miros bine precizat, gust
dulce, placut, caracteristic;
Ciocolata: aspect exterior (la 20 grade Celsius) – forma

regulata, suprafata neteda, lucioasa, fara pete, tare,
casanta, culoare uniforma, bruna cu diferite nuante, aroma
specifica, placuta, gust caracteristic. Ciocolata umpluta –
cu diferite amestecuri, de consistenta, gist si miros
specific;
Page 26
Produse zaharoase
Fursecuri – bucati intregi, de forma regulata, acoperite cu

pudra de zahar;
Napolitane – forma paralelipipedica uniforma, cu strat de

crema aderenta fara a depasi marginile, straturi alternative
de foi si umplutura;
Cozonac – impletitura in trei fitile, coaja lucioasa, miez

uniform crescut si copt, elastic, cu sau fara adaosuri;
Inghetata – consistenta fina, omogena in intreaga masa,

fara cristale de gheata, fara agloeerari de stabilizator,
culoare si gust corespunzatoare aromei sau adaosului
folosit;
Page 27
Bauturi
Bauturi nealcoolice
Ape minerale:
– apa minerala carbogazoasa de masa – apa provenita

dintr-o sursa subterana salubra, autorizata de MSF,
impregnata sau nu cu dioxid de carbon;
- apa minerala medicinala - apa provenita dintr-o sursa

subterana salubra, aprobata de MSF, care are actiune
terapeutica si care nu se supune impregnarii ci dioxid de
carbon;
Page 28
Bauturi
Verificare ermeticitatii inchiderii ambalajelor
Se sterge bine ambalajul, se agita puternic si se intoarce

cu gura in jos; daca se observa pierderi de lichid sau de
dioxid de carbon inchiderea este necorespunzatoare;
Alte determinari: CO2, compozitia chimica, continut de

pesticide, radioactivitate alfa (maxim 0.1 Bq/dm3 apa),
radioactivitate beta (maxim 0.8 Bq/dm3 apa), analize
microbiologice;
Page 29
Bauturi
Bauturi racoritoare – produse fabricate din concentrate

aromate, sucuri de fructe, de legume, siropuri de fructe sau
plante aromatice, substante aromatizante, apa sau apa
minerala de masa, induclitori, acizi alimentari, vitamine etc.,
cu sau fara adaos de bioxid de carbon.
Dupa continutul in bioxid de carbon:
-Carbogazoase – minim 4 g/l bioxid de carbon;
-Carbogazoase cu continut redus de bioxid de carbon - 2 g/l;
-Racoritoare fara bioxid de carbon (plate);
Dupa natura meteriilor prime:
-Pe baza de concentrat tip cola;
-Pe baza de sucuri de fructe si/sau legume;
-Pe baza de siropuri din fructe si plante aromatice;
-Pe baza de arome naturale sau sintetice;
Page 30
Bauturi
Dupa natura indulcitorului folosit:

-indulcite cu zahar sau cu zahar si glucoza;
-indulcite cu zaharina sau alti indulcitori admisi de MSF, cu
sau fara adaos de cantitati reduse de zahar;
Dupa natura apei folosite:

-cu apa potabila;
-cu apa minerala de masa;
Page 31
Bauturi
Bauturi alcoolice
Vinul – obtinut exclusiv prin fermentarea alcoolica,

completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau
nezdrobiti, sau a mustului de struguri (tarie minim 8% in
volume);
Clasificare:
- Vinuri de consum curent: din soiuri nobile de mare
productivitate pentru vin, cultivate in areale viticole
specializate: VM – vin de masa; VMS – vin de masa
superior;
Page 32
Bauturi
Vinuri de calitate
Vinuri de calitate superioara – VS – obtinute din soiuri

pentru vin cu insusiri tehnologice superioare, cultivate in
areale viticole delimitate (cel putin 85% din continut
trebuie sa corespunda soiului indicat!)
Vinuri de calitate superioara cu denumire de origine

controlata (VDOC) se obtin din struguri de vin din soiuri
recomndate su autorizate pentru cultura, prin respectarea
unor criterii clare referitoare la arealul de cultura,
productia maxima la hectar, procedeele de vinificare,
controlul tehnic de calitate;
Page 33
Bauturi
Vinuri:
-cu denumire de origine controlata – DOC;
-cu denumire de origine controlata si trepte de calitate
(DOCC):
- cules dupa maturitatea deplina – CMD;
- cules tarziu – CT;
- cules selectionat – CS;
- cules la maturitatea de innobilare – CMI;
- cules la innobilarea boabelor – CIB;
- cules la stafidirea boabelor – CSB;
Page 34
Bauturi
In functie de continutul in zaharuri reducatoare
-Seci – continut de zaharuri pana la 4g/l;

-Demiseci – 4 - 12 g/l zaharuri;
-Demidulci – 12 – 50 g/l zaharuri;
-Dulci – peste 50 g/l zaharuri;
Page 35
Bauturi
Examen organoleptic
Vin de consum curent – limpede, fara sediment, culoare de

la alb-verziu pana la rosu sau negru, miros si gust placut,
caracteristic;
Vin de calitate superioara – limpede cristalin, fara
sediment, culoare de la alb-verziu pana la rosu sau negru,
miros si gust placut, caracteristic, specific podgoriei sau
zonei de producere;
Vin de calitate superioara cu denumire de origine
comtrolata – limpede cristalin, fara sediment, culoare de la
alb-verziu pana la rosu sau negru, miros si gust placut,
armonios, catifelat, tipic pentru arealul de producere;
Page 36
Bauturi
Vin spumant – obtinut prin a doua fermentare a vinului

pentru vinuri spumante, in rezervoare de fermentare sub
presiune; limpede, culoare de la alb-verziu pana la rubiniu
deschis, miros placut, cu buchet fin, gust placut, fructuos,
intepator (dioxid de carbon), spumare abindenta, perlare
persistenta cu bule mici de dioxid de carbon;
Vermut – bautura alcoolica preparata din vin, alcool etilic

rafinat alimentar, zahar si macerat din plante si fructe:
lichid limpede, cristalin, fara suspensii, miros si gust
caracteristic plantelor folosite, culoare de la alb-verziu
pana la rosu-rubiniu;
Page 37
Bauturi
Berea – obtinuta prin fermentarea alcoolica a mustului

proaspat preparat din malt cu sau fara adaosuri de cereale
nematificate, prin fierbere cu hamei.
Bere blonda: slab alcoolica (6.5%), obisnuita (12%),

speciala (12-175) – concentratia mustului primitiv;
Bere bruna: obisnuita (12-13,5%), speciala (16%) si

Porter (20%) – concentratia mustului primitiv;
Berea caramel: slab alcoolica (12%) – concentratia

mustului primitiv);
Page 38
Bauturi
Berea – examen organoleptic
Proba de bere – tinuta timp de o ora la intuneric, la 10-12

grade Celsius: turnata intr-un pahar special formeaza o
spuma compacta (30-40 mm), si persistenta minim 3
minute; bulele de bioxid de carbon se degaja lent, limpede,
fara sediment sau impuritati pentru berea blonda si bruna,
sau lichid de culoare brun inchis, opalescent, cu sediment
prin depunerea drojdiilor – berea caramel. Miros si gust
placut, caracteristic, cu aroma de hamei;
Page 39
Bauturi
Rachiuri naturale de père, cirese, visine, caise, piersici - se

obtin prin distilarea marcurilor fermentate din fructele de
provenienta; lichid limpede, fara particule in suspensie, de
la incolor pana la galben auriu, miros si gust placut,
carateristic;
Slibovita, se obtine prin distilarea marcurilor de prune

fermentate, redistilarea distilatului obtinut si invechirea
acestuia: lichid limpede, fara sedimente, incolor pana la
galben auriu, miros si gust caracteristic, placut, aromat;
Page 40
Bauturi
Tuica: prin distilarea macurilor fermentate de prune;
Whisky: obinut prin distilarea plamezilor fermentate din

cereale maltificate si nematificate;
Lichioruri: bauturi alcoolice industriale, preparate din

alcool etilic rafinat de fermentatie alimentar, zahar,
glucoza, miere, sucuri concentrate si distilate din fructe,
acid citric, glicerina, macerate de fructe si plante etc. –
lichid siropos, de diferite culori, miros si gust placut, dulce;
Alcool etilic rafinat: fermentarea alcooloica a lichidelor

zaharoase, urmata de distilare si rectificare (70% apa
distilata si 30% alcool – fara opalescenta!)
Page 41
Bauturi
Depozitare
Mustul – magazii sau crame, ferit de soare, la maximum 15

grade Celsius, pentru 36 de ore (consum in stare
proaspata) sau 20 de zile pentru mustul industrializabil;
Vinul – 15 zile, imbuteliat, pentru vinul de masa sau hibrizi,

120 zile pentru (CT, CIB, CSB), de la data imbutelierii;
Berea – incaperi curate, intunecoase, 4-10 grade Celsius;
Lichioruri – la 5-25 grade Celsius, timp de 6 luni;
Page 42

Grasimi

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grasimi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grasimile alimentare

Free Powerpoint Templates

-Animale (untul, smantana, untura de porc);

-Tip extra – 83% lipide;

Proprietati organoleptice – se evalueaza in puncte (maxim

Evaluarea in puncte a caracteristicilor organoleptice ale untului

B. Aspect (in sectiune):

- picaturi mici de apa tulbure, goluri de aer mici, rare

C. Consistenta (10-12 grade Celsius):

-placut, aromat, de smantana fermentata – 10 pct.;

Numarul minim de puncte al probelor de unt

Extra – 19 puncte (din care puncte pt. gust minim 9 pct.);

Dupa modul de preparare:

dulce (pentru frisca) – omogena, fluida, fara aglomerari de

si fermentata - omogena, vascoasa, fara aglomerari de

Untura de porc: se livreaza in doua clase - calitate superioara si

La 20 grade Celsius: masa alifioasa, omogena sau fin granulata

Grasimi vegetale – ulei rafinat

La 60 grade Celsius – lichid limpede, fara

Culoare – galbena (floarea soarelui), galbuie

Miros si gust (placut, caracteristic);

Adaosuri – Vitaminele A, D2, zahar, lapte, sare alimentara,

-M (margarina de masa), cu doua variante: I , 82.5% grasime,

Aspect lucios, culoare alb galbuie, fara pete de mucegai sau

A. Determinarea aciditatii libere :

Metode: titrare in prezenta indicatorilor si titrare

B. Determinarea titrului acizilor grasi (temperatura de

C. Determinarea umiditatii – prin uscare la etuva, antrenare cu

D. Determinarea impuritatilor insolubile in solventi organici

E. Determinarea densitatii relative – cu aerometru (pentru

Determinarea punctului de inflamabilitate – temperatura cea

-Cu aparatul Penski – Martens;

Determinarea punctului de topire prin alunecare –

-Rapida: doua tuburi capilare se introduc in proba lichida si se

Unt – incaperi frigorifice, curate, fara lumina solara, la maxim

Smantana – camere frigorifice la 2-8 grade Celsius;

Untura – incaperi curate, umiditate 60-90%, 3 luni la

Margarina – incaperi racoroase, intunecoase, la maxim 10

Produse zaharoase din glucide pure (zahar, bomboane

Produse zaharoase din zahar si fructe (dulceata, gem,

Produse zaharoase din zahar si seminte oleaginoase (ciocolata

Mixturi complexe (torturi, checuri, napolitane, prajituri, turta

Scara de punctaj - analiza care se exprima printr-o valoare

-Zahar tos: cristale de zaharoza neaglomerate; granulatie

Zahar tos: cristale uscate, nelipicioase, solubilitate completa,

Zahar bucati: bucati paralelipipedice, fara pete, fara sediment

Zahar pudra: faina fina, uscata, nelipicioasa, solubilitate

Bomboane sticloase: forma regulata, bucati intregi,

Bomboane cu adaosuri si umpluturi: forma regulata,

Drajeuri: marime uniforma (bile, ovale, pastile, figurine etc.),

Caramele: forma aproape regulata, egale ca dimensiuni,

Rahat: gelificarea zaharului cu glucoza, amidon si apa, cu sau

Halvita: masa alba, mata, de forma regulata, suprafata neteda,

Mierea de albine: din nectarul florilor sau din sucurile dulci de

Dupa provenienta: monoflora (salcam, tei, floarea soarelui);

Miere – fara spuma, fara corpuri straine, culoare de la inclora

Dulceata: prin fierberea si oncentrarea fructelor in sirop de

Marmelada – fierberea cu zahar a marcului de fructe

Gemul – fierberea cu zahar a fructelor; ambalat in recipente

Halva – masa unsuroasa cu structura fibroasa, fina si

Ciocolata: aspect exterior (la 20 grade Celsius) – forma

Fursecuri – bucati intregi, de forma regulata, acoperite cu

Napolitane – forma paralelipipedica uniforma, cu strat de

Cozonac – impletitura in trei fitile, coaja lucioasa, miez