PROCESE COGNITIVE

SUPERIOARE
PSIHOLOGIE
PROF. CĂTĂLIN-IULIAN DRĂGAN
COLEGIUL NAŢIONAL “MIHAI VITEAZUL” INEU
PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE SUNT:

A. GÂNDIREA
B. MEMORIA
C. IMAGINAȚIA
B. Memoria
STRUCTURA TEMEI:
1. DEFINIRE ȘI CARACTERIZARE GENERALĂ
2. PROCESELE ȘI FORMELE MEMORIEI
3. FACTORII ȘI LEGILE MEMORIEI
4. DIFERENȚE INDIVIDUALE ȘI CALITĂȚI
5. MEMORIE ȘI UITARE
1.
PROCESUL PSIHIC COGNITIV SUPERIOR DE ÎNTIPĂRIRE,
DEFINIRE STOCARE ȘI REACTUALIZARE A INFORMAȚIILOR

-este o capacitate generală a întregii materii și absolut necesară-fără ea totul pare nou și de
neînțeles;
CARACTERIZA -este esențial implicată în învățare, permite adaptarea la solicitările mediului;
-nu este un simplu act de întipărire, depozitare ți reactualizare, ci un mecanism constructiv
RE GENERALĂ
și creativ;
-reflectă trecutul ca trecut și asigură continuitatea vieții psihice, făcând legătura dintre
prezent, trecut și viitor în corelație cu gândirea și imaginația.

-ACTIVĂ – prelucrează permanent informațiile;

-SELECTIVĂ – dependentă de: cultură, interese, dorințe, gen, vârstă;
CARACTERIZA -SITUAȚIONALĂ (CONTEXTUALĂ) –depinde de timp și de spațiu (dimineața/seara/în
RE SPECIFICĂ cameră/afară) de starea generală a subiectului (odihnit/obosit);
-RELATIV FIDELĂ –reținem și reactualizăm aproximativ, nu exact;
-MIJLOCITĂ – ajutată de mnemostimuli (un obiect, un cuvânt, un gând);
-INTELIGIBILĂ
 2. PROCESELE FORMELE MEMORIEI
MEMORIEI (ale memorării, ale păstrării, ale reactualizării)

-După prezența/absența intenției, scopului, efortului voluntar:

1. MEMORAREA/ a. VOLUNTARĂ/INTENȚIONATĂ
ÎNTIPĂRIREA/ b. INVOLUNTARĂ/NEINTENȚIONATĂ
-După prezența/absența gândirii, a înțelegerii:
ENGRAMAREA c. LOGICĂ - caracterizată prin autenticitate, economicitate, productivitate
informațiilor d. MECANICĂ – utilă în reținerea denumirilor geografice, numelor, numerelor de telefon,
denumirilor latinești.

2. PĂSTRAREA - După durată:

STOCAREA a. DE SCURTĂ DURATĂ (8-10 min)
b. DE LUNGĂ DURATĂ (chiar toată viața)
CONSERVAREA - După forma în care se păstrează:
informațiilor a. EXACTĂ b. DIMINUATĂ c. AMPLIFICATĂ

3.
REACTUALIZARE - În prezența/absența materialului:
A/ UTILIZAREA/ a. RECUNOAȘTERE (simplă, se bazează pe percepție)
VALORIFICAREA b. REPRODUCERE (complexă, implică intervenția gândirii)
informațiilor
 3. FACTORII ȘI LEGILE REȚINEM MAI UȘOR
MEMORIEI
Materiale cu volum redus

Materialele asociate cu trăiri afective, chiar

Ce țin de dezagreabile
caracteristicile
ambianței în care se Materialele organizate, structurate logic și
memorează Ce țin de neomogene
LEGILE
particularitățile
MEMORIE
materialului de Fragmentele aflate la începutul și la
I sfârșitul unei serii, decât cele aflate la
memorat
mijlocul acesteia.

Ce țin de trăsăturile Materialele familiare

psihofiziologice ale
subiectului și starea
Dacă este ordine, cald, lumină
lui

Dacă suntem odihniți, sănătoși,

interesați
4. DIFERENȚE
INDIVIDUALE ȘI
CALITĂȚILE -la nivelul proceselor memoriei (memorarea ușoară/grea, păstrare de scurtă/lungă
MEORIEI durată, reactualizare rapidă/cu dificultăți)

-la nivelul organelor de simț (memorare vizuală, auditivă, kinestezică)

Memoria se
specializează și -la nivelul conținutului activității psihice (memorare afectivă, verbal-logică)
apar
DIFERENȚE -după conținutul memoriei (memorare declarativă-când se rețin cunoștințe,
INDIVIDUALE memorare procedurală-când se rețin proceduri de operare cu ele, memorare
semantică-când se rețin cuvinte, memorare episodică-când se rețin evenimente

 Volumul memoriei – cantitatea de material cu care putem opera

 Elasticitatea/ mobilitatea memoriei – acumularea de cunoștințe noi,
reorganizându-le sau uitându-le pe cele vechi
CALITĂȚILE
 Rapiditatea întipăririi - rapiditatea memorării
MEMORIEI
 Trăinicia păstrării – conservarea corectă și pentru o perioadă lungă de timp
 Exactitatea reactualizării – gradul de precizie, fidelitatea reactualizării
 Promptitudinea reactualizării – realizarea rapidă a recunoașterii și reproducerii
 5. MEMORIE ȘI UITARE

ESTE UN FENOMEN PSIHIC OPUS MEMORIEI OPERATIVE CARE SE

MANIFESTĂ SUB FORMA ERORILOR ÎN RECUNOAȘTERE ȘI
DEFINIRE REPRRODUCERE, MERGÂND PÂNĂ LA IMPOSIBILITTATEA DE A
REACTUALIZA MATERIALUL MEMORAT.

OBOSEALĂ, STRES, EMOȚII PUTERNICE, VÂRSTA, INSUFICINTA/ PROASTA

CAUZE ORGANIZARE A ÎNVĂȚĂRII (SUB-ÎNVĂȚAREA/SUPRA-ÎNVĂȚAREA)

FORME TOTALĂ, PARȚIALĂ, MOMENTANĂ (lapsus)

CURBA/ RITMUL Uitarea este foarte mare, masivă chiar, imediat după memorare, apoi din ce în ce mai
UITĂRII lentă, aproape stagnantă.
 MEMORIE ȘI UITARE

Teoria inferenței: uitarea este provocată de efectele negative pe care le au cunoștințele

învățate unele asupra altora
TEORII ALE
Teoria uitării motivate: uităm evenimentele asociate cu situații neplăcute
UITĂRII

Teoria ștergerii urmelor: sunt uitate informațiile neutilizate mult timp

Eliminarea cauzelor
COMBATEREA Repetarea eficientă a materialului (eșalonată în timp, activă și independentă, repetițiile
UITĂRII PRIN: suplimentare să nu depășească 50% din numărul inițial de repetiții)
 stabilirea scopului învățării – în ce ordine învățăm, pentru cât timp
 prelucrarea activă a materialului – fragmentarea textului și a ideilor

esențiale
OPTIMIZAREA  stabilirea unor repere – asociații, legături între informații, cuvinte cheie
MEMORIEI  sistematizarea cunoștințelor - ordonarea și stabilirea de relații cu

informațiile deja dobândite

 creșterea motivație – interesul pentru un anumit subiect are o influență
EXEMPLU ITEM BACALAUREAT
 EXEMPLU ITEM BACALAUREAT

BAREM