Tema 2.

EDUCAŢIA −OBIECTUL DE STUDIU AL

PEDAGOGIEI

2.1. Evoluția conceptului. Perspective de analiză

2.2. Caracteristicile și funcţiile educaţiei
2.3. Formele educaţiei
2.4. Dimensiunile educației
2.1.Educaţia - definire

• Termenul educaţie are o dublă

etimologie:
• a) lat. educo, educare = a creşte, a
cultiva, a hrăni, a facilita, a stimula şi

• b) lat. educo, educere = a înălţa, a

ridica, a scoate, a transforma.
2.1. Educaţia - definire

• Din perspectivă socială, educaţia reprezintă

procesul de transmitere şi asimilare a
experienţei de la înaintaşi la urmaşi;

• În sens psihologic, educaţia este procesul de

formare a omului ca personalitate, în plan
cognitiv, afectiv – motivaţional, volitiv,
aptitudinal, atitudinal;
2.1. Educaţia - definire

• În sens pedagogic, educația este deopotrivă

activitate conştientă a educatorului, de
stimulare, îndrumare, formare a educatului
(elevul), proces de formare a omului, pentru
integrarea sa activă în societate şi rezultat, prin
prelucrarea selectivă a acţiunilor informaţionale
şi includerea în structuri comportamentale
proprii de cunoaştere şi acţiune.
 caracterul
axiologic

caracterul
caracterul
naţional
istoric
2.2.
Caracteris caracterul
caracterul ticile prospectiv
social
educaţiei

caracterul
caracterul
caracterul teleologic
uman
permanent
2.2. Funcţii ale educației

• Dezvoltare socială
• Formare pentru integrarea profesională
• Funcție culturală
• Funcție axiologică
• Funcție economică
• Funcție politică
• Umanizare
• Dezvoltare individuală
Kant - „Omul nu devine om decât
prin educaţie”.
 2.3. Formele educației

• În funcţie de gradul organizării şi al

intenţionalităţii, există trei forme ale educaţiei:

• Educație formală
• Educație nonformală
• Educație informală
 EDUCAȚIA FORMALĂ

• (lat. formalis = oficial, organizat)

• – reprezintă totalitatea acţiunilor educative

proiectate, organizate în mod sistematic în
instituţii şcolare
 EDUCAȚIA NONFORMALĂ

• (lat. nonformalis = în afara formelor oficiale de

organizare)

• educația complementară celei formale;

• reprezintă totalitatea acţiunilor organizate
intenţionat, planificate, desfăşurate într-un
cadru instituţionalizat, dar în afara şcolii:
• cercuri pe discipline, concursuri, olimpiade,
competiţii, tabere etc
 INFORMALĂ
• (lat. informalis = fără formă, incidentală, difuză,
neorganizată, spontană)

• – reprezintă totalitatea influenţelor cu caracter

educativ, formativ, care se exercită în mod
neintenţionat, spontan, nesistematic asupra
individului, ca urmare a contactelor sale cu
diferite persoane din mediile în care trăieşte,
respectiv îşi desfăşoară activitatea.
2.4. Dimensiunile educației
 Educatia intelectuală

1 Esenta si sarcinile educatiei intelectuale

Intelectus – minte, gandire, ratiune, act rational, capacitate
de a gandi, a opera cu notiuni, concepte.

⮚ Educatia intelectuala este o componenta a educatiei

care prin intermediul valorilor stiintifice si umaniste
contribuie la formarea si dezvoltarea capacitatilor
intelectuale, scheme de asimilare, interese cognitive etc.

⮚ Educatia intelectuala are ca scop pregatirea elevilor pentru

cunoastere si activitate teoretica, rationala. Este educatia
pentru si prin stiinta.
Educatia intelectuală

⮚Scopuri urmărite:

• informativ =vizeaza cantitatea si calitatea

informatiilor care urmeaza a fi transmise si
asimilate;

• formativ =efectele asimilarii informatiilor

asupra intelectului;
 Sarcinile educatiei intelectuale

1.1 Informarea intelectuală –transmiterea și asimilarea

valorilor stiintifice umaniste în conformitate cu principiile
și normele didactice.
Astfel apar întrebările: ce, cât, cum să se transmită?

⮚ Informarea intelectuală presupune respectarea unor

principii:
• Echilibru între cunoștinte realiste, umaniste, teoretice,
practice, de cultură generala, cultură de specialitate;
• Informarea intelectuală trebuie să se realizeze în
concordanță cu profilul psihologic al vârstei;
• Urmărește formarea unei viziuni interdisciplinare,
întelegerea profundă a realității.
 1.2 Formarea intelectuală

- elaborarea unor capacități intelectuale de natură

instrumentală (însușirea limbii materne, a scrisului-cititului);
- formarea capacităților intelectuale operaționale și funcționale
care vizează întreg intelectul uman ( dezvoltarea gândirii,a
operativității generale, cultivarea capacității de comunicare);
- stimularea și dezvoltarea creativității ca dimensiune
psihologică a personalității, favorizând obținerea de produse cu
caracter original, găsirea de soluții noi pentru solicitările cărora
este supus individul;
- cultivarea motivației învățării;
- familiarizarea cu metodele si tehnicile de muncă intelectu.ală
 Educatia morală

Educatia morala – formarea și dezvoltarea

conștiinței morale, a conduitei morale, formarea profilului
moral al personalității, elaborarea comportamentului social –
moral.

Conținutul educației morale include intr-un tot unitar:

- idealul moral;
-valorile;
- normele și regulile morale prin care se reglementează
raporturile omului cu ceilalti oameni, cu societatea.
Obiectivele educatiei morale

• Formarea constiintei morale

- aceasta are 2 componente: cognitivă si afectivă.

- formarea reprezentărilor și a noțiunilor morale

- formarea convingerilor morale (cunoașterea morală
trebuie să fie însoțită de trăiri afective (emoții, sentimente
etc.), de voință.
Obiectivele educatiei morale

• Formarea conduitei morale

• Conduita morală reprezinta punerea în practică a

conștiintei morale, în fapte, acțiuni, ca răspuns la situații
concrete (deprinderi și obisnuințe morale).

Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei,

ce se formeaza în timp, în situații repetitive.
• Deprinderi morale legate de activitatea școlara:
respectarea programului și a regulilor școlii, pregătirea
conștiincioasă a lectiilor, folosirea cu grija a obiectelor
etc.
• Obisnuințele morale - formate tot în situații repetitive,
acestea implică trebuința de a efectua acțiunea în
anumite condiții.
 Educația profesională

• = reprezinta orice formă de pregătire sau perfecționare în vederea

unei activități profesionale, care cuprinde:

⮚ însusirea cunoștințelor teoretice

⮚ formarea deprinderilor, priceperilor
⮚ transmiterea valorilor etice si de comportament social
necesare activității profesionale

• Educatia profesionala se fundamenteaza pe toate celelalte laturi ale

educatiei:
- cunostinte, priceperi, capacități intelectuale;
- cunostinte, deprinderi, obișnuințe de ordin moral;
- comportamente estetice;
- sănătatea și funcționalitatea organismului etc.
Obiectivele educatiei profesionale

⮚ Formarea orizontului cultural – profesional

⮚ Formarea unor priceperi, deprinderi, capacități în plan

actional

⮚ Formarea si dezvoltarea intereselor de cunoastere, a

dragostei față de profesie
 Educatia estetică

= Dimensiunea educatiei care utilizează în formarea

personalității umane potențialul educativ al
frumosului estetic, social și natural.

Categoriile educatiei estetice:

• idealul estetic – modelul estetic spre care aspiră un
artist sau o comunitate;
• stilul estetic – capacitățile și calitățile omului de a
percepe și a trăi frumosul;
• gustul estetic – capacitatea omului de a aprecia
frumosul;
• spiritul de creație – abilitatea de a imagina și crea
frumosul.
 Educatia estetică

Obiective ale educației estetice:

• formarea și dezvoltarea gustului estetic, a judecății

estetice față de frumos
• formarea capacității de a percepe, însuși și folosi adecvat
valorile estetice
• sensibilitatea față de fenomenul estetic
• formarea sentimentelor și a convingerilor estetice;
• depistarea și dezvoltarea aptitudinilor;
• dezvoltarea capacitățlor artistice.
 Educatia fizică
= urmarește dezvoltarea armonioasă și normală a
organismului, întărirea sănătății și cultivarea unor calități
fizice

Obiective:

• întărirea sănătății, călirea organismului;

• refacerea fortelor fizice și psihice;
• dezvoltarea deprinderilor igienico – sanitare;
• dezvoltarea deprinderilor motrice precum: forță, rezistență,
viteză, precizie, etc. necesare în viață și în practicarea
sporturilor.
 „Noile educaţii”
• educaţia civică
• educaţia pentru democraţie, pentru drepturile omului
• educaţia pentru pace
• educaţia ecologică
• educaţia pentru sănătate şi nutriţie
• educaţia pentru comunicare
• educaţia antreprenorială
• educaţia axiologică
• educaţia interculturală
• educația pentru timpul liber ș.a.